Tratamentele
Tratamentele bolilor cardiovasculare pot fi medicamentoase sau chirurgicale. In cel de-al doilea caz tehnicile sunt deseori foarte sofisticate.
Dirsele tipuri de
tratamente sunt foarte utile pentru a limita agravarea bolii deja prezente. Tratamentul medicamentos sau chirurgical e cu atat mai eficient, cu cat e instituit alunei cand boala e inca la inceput.
CHIRURGIA BOLILOR VALVULARE Tratamentul bolilor valvulare cardiace consta in diferite tehnici chirurgicale de reparare a vallor, atunci cand afectarea lor nu e prea grava, sau de inlocuire a lor printr-un aparat valvular artificial (proteza). Exista 2 tipuri de proteze. Protezele de metal sau carbon (cele mai utilizate) sunt proteze mecanice. F.le asigura o buna functionare pe termen lung,, dar necesita un tratament impotriva coagularii sangelui (anticoagulant) pe viata, din cauza riscului formarii de cheaguri la nilul protezei. Protezele ce provin din valle prelevate de la un animal (cel mai adesea porc sau vitel), sterilizate si prelucrate in asa fel incat sa nu se produca o reactie de respingere, sunt denumite proteze biologice.
La acest tip de proteze tratamentul anticoagulant nu dureaza decat cateva saptamani dupa operatie, clar durata lor de functionare e mai scurta, ceea ce presupune o noua operatie de inlocuire, dupa un numar de ani.
BY-PASS-UL
Tratamentul chirurgical care consta in unirea (anasiomoza) a doua vase sanguine printr-un grefon vascular se numeste by-pass.
El vizeaza restaurarea unei circulatii normale si scurtcircuitarea unei ingustari sau unei obstructii arteriale.
Primele by-pass-uri au fost efectuate in a doua jumatate a anilor '60 intre aorta si arterele inimii (.uleiele coronare). Progresele realizate in acesl domeniu au fost considerabile si chiar daca, in prezent, by-pass-ul reprezinta o interntie chirurgicala dificila, tehnica sa este pcrfcel stapanita si sansele sale de reusita sunt bune. Ciclonul folosit pentru a resili circulatia la nilul dirselor
artere e reprezentat deseori de o na prelevata de la bolnav, in general de la nilul membrelor inferioare (ne satene). Un alt procedeu tehnic consta in a face o derivatie cu ajutorul unei artere apartinand bolnavului cu diametrul identic cu cel al coronarelor, cum e artera mamara interna, de exemplu, care se imteaza in artera coronara afectata, dupa dise-carea si izolarea ei alenta.
TEHNICA BY-PASS-ULUI CORONARIAN
Interntia chirurgicala care consta in resilirea circulatiei intre aorta si una sau mai multe artere ale inimii se numeste by-pass coronarian. El se efectueaza sub anestezie generala si poate dura pana la 5 ore. Chirurgul incizeaza longitudinal toracele, apoi deschide muschiul cardiac. In aceasta situatie pacientul e conectat la un dispozitiv cord-pul-mon (circulatie extracorporala) care asigura
functiile inimii si ale plamanilor pe durata operatiei pe inima. Apoi, artera coronara e incizata si un segment de na sau de artera ce provine de la bolnav (grefa) este in acest fel conectai la artera. Dupa 3 sau 4 zile de supraghere intr-un serviciu de terapie intensiva, pacientul mai ramane in spital aproximativ 1 2 zile. Convalescenta dureaza in jur de 6 saptamani si este insotita de o reabilitare progresiva.
TRANSPLANTUL
Atunci cand leziunile cardiace suni irersibile si cand nici un tratament medical sau chirurgical nu permite resilirea unei bune functionari a inimii, medicul poale fi nevoit sa-i propuna bolnavului un transt de cord-plaman in cazul in care aceste doua organe functioneaza deficitar. Transtul cardiac consta in inlocuirea inimii bolna a pacientului cu o inima sana-toasa, prelevata de la un donator in stare de moarte cerebrala.
TRATAMENTELE MEDICAMENTOASE
Tratamentele bazate pe medicamente sunt din ce in ce mai mult folosite in
bolile cardiovasculare, in special cand aceste boli suni in faze incipi-ente.
Este vorba de medicamente care reduc nilul grasimilor din sange (hipolipemiante). Aspirina c foarte eficace dupa un infarcl miocardic, in angina pectorala sau in
insuficienta coronariana; ea impiedica agregarea trombocitelor, deci formarea cheagurilor. Studiile au aratat ca administrarea cu regularitate a aspirinei in doze mici, la persoanele cu boala coronariana reduce riscul de agravare a acestor afectiuni cu 30%.
NOILE PROCEDEE TEHNICE
Obieclivul noilor procedee tehnice cardiovasculare e acela de a indeparta perspectiva transtului cardiac. De exemplu, cardiomioplastia se bazeaza pe principiul sustinerii cordului insuficient al bolnavului inlindu-l cu un muschi nespecializat al spatelui. Acesta din urma este preparat in prealabil pentru noua sa functie timp de mai multe saptamani si antrenai pentru a se contracta ritmic cu ajutorul unui stimulator cardiac.
ANGIOPLASTIA CORONARIANA
By-pass-ul coronar, o interntie chirurgicala laborioasa, este in mod obisnuit rezervat bolnavilor ce prezinta leziuni gra si difuze. Atunci cand leziunile suni mai putin importante, e posibila repararea vaselor deformate, (ingustate) printr-o tehnica mai putin agresiva decat interntia chirurgicala, denumita angioplastie coronariana. Ea consta in introducerea in artera afectata a unei sonde cu balon si umflarea balonului in momentul in care acesta se afla la nilul zonei ingustate. Aceasta tehnica permite anularea obstacolului si imtarea unei mici proteze.