Nu pot intelege cum un eniment ca Formula 1 poate atrage milioane de oameni - li sau la televizor. Potrivit celor mai recente studii, fiecare persoana sanatoasa ar trebui sa simta, instinctiv, nevoia de a fugi de astfel de enimente, in arena acestor atat de sensibile rachete pe patru roti, orice forma de dispozitiv de control al decibelilor ar fi distrusa. Toata lumea care a stat vreodata alaturi de aceste monstruoase minuni ale motorizarii in timp ce pilotii ambaleaza motorul stie despre ce vorbesc. Scrasnetul aproape malign al motoarelor nu cauzeaza doar durere auzului, dar ataca, literalmente, stomacul, capul si inima - ceva ce poti simti cu adevarat in alte parti ale corpului. Pur si simplu, nu pot intelege de ce atat de multi oameni se expun unui pericol atat de mare. De ceva vreme, prin cercetari stiintifice s-a demonstrat un lucru, chiar daca publicul se pare ca nu l-a realizat inca: dupa tigari, zgomotul este a doua cauza majora de imbolnavire.

Numai fumatul mai expune inima unui risc mai mare decat zgomotul!
Potrivit lui Hartmut Ising, fizician si reprezentant de presa al Institutului German de Stat pentru Pamant, Apa si Igiena Aerului din Berlin, Germania, "zgomotul este a doua cauza majora a producerii atacurilor de cord, o problema care, pana acum, a fost extrem de ignorata si subestimata".
Cercetatorii germani au inceput sa adune do asupra efectelor zgomotului acum aproape 20 de ani. Ei au silit doua tipuri de baza ale reactiilor corpului la zgomot: o forma pasiva, reprezentata prin frustrare fata de influenta factorilor externi, si o forma activa, care conduce la confruntarea situatiei sau la sustragerea din fata ei. in ambele cazuri, corpul sporeste productia de hormoni de stres. in cadrul formei pasi, respectivul hormon de stres este cortizolul, iar in cea de-a doua, adrenalina si norad renali na. in ambele cazuri, supraproductia acestor substante are efecte negati asupra sanatatii.

La zgomotul neprevazut, neplacut si puternic, organismul reactioneaza prin teama si o productie sporita a cortizolului.

Este interesant sa observam testele pe care Ising Ie-a facut pe un grup de studiu pentru a sili efectele zgomotului. El a examinat trei niluri de zgomot pentru a observa dirsele reactii ale subiectilor din grupul experimental.In cadrul acestui test, el a confruntat un grup de oameni cu zgomotul motoarelor dintr-o cursa de Formula 1. Al doilea grup a fost confruntat cu un zgomot puternic, mentinut la nil constant. Al treilea grup a fost supus zgomotului emis de avioane care zboara la mica inaltime.
Rezultatele testului au aratat ca zgomotul curselor de Formula 1 elibereaza adrenalina in circulatia sangelui, deoarece asa-numitul "centru de comanda" al urechii inregistreaza, din moti de securitate, sunetele puternice si neobisnuite ca "pericol". in cazul zgomotului continuu, corpul elibereaza o cantitate excesiva de noradrenalina. Iar la sunetul puternic si neplacut (cel emis de avionul care zboara la inaltime medie), corpul reactioneaza prin alarmare si sentimentul unui pericol apropiat, eliberand, prin urmare, cortizol.

Hormonii periculosi

Sintetizand rezultatele acestor trei experimente, se poate trage o concluzie la care s-a mai ajuns, de cateva ori, in aceasta sectiune: zgomotul sporeste riscul unui atac de cord. Adrenalina si noradrenalina au efecte negati asupra sistemului imunitar, meolismului, sistemului cardiovascular si compozitiei sangelui (acesta se "ingroasa"). Un exces de cortizol va creste presiunea arteriala. Aceste schimbari au loc si daca persoana pare sa se fi adaptat "modelului de sunet".
Oamenii, desigur, poseda dirse grade de sensibilitate, de aceea reactia lor la factorii externi poate fi diferita. Eu voi descrie acum numai cele trei tipuri de zgomot care pot provoca imbolnavire. Acestea sunt zgomote obisnuite cu care ne putem confrunta oricand:
1. zgomotul traficului;

2. zgomotul produs de catastrofele naturale;

3. zgomotul pe care noi insine.il generam.
Zgomotul traficului din rutina cotidiana, care astazi abia daca mai este sesizat de cei pe care ii afecteaza (oamenii s-au obisnuit atat de mult cu el), pune in pericol sanatatea a milioane de oameni din lumea occidentala. Acest zgomot -care abia daca mai este perceput de oameni - are rolul sau in cadrul unui fenomen ce se petrece in vremurile noastre civilizate: oamenii evadeaza in mijlocul naturii ori de cate ori au ocazia, dar, mai ales, in asezari linistite, idilice.

Oricine se trezeste din pricina unui cutremur risca un atac de cord.
De curand, am dat peste un studiu despre zgomotul provocat de catastrofele naturale, zgomot care are dirse efecte asupra oamenilor.
Medicul american David L. Brown, de la Colegiul Albert Einstein din New York, a efectuat acest studiu. El a instigat o combinatie intre stresul matur si stresul emotional puternic, denumit "super-efect". El a examinat datele obtinute dupa producerea a doua cutremure in Statele Unite: cutremurul Loma Preta, produs in 17 octombrie 1989 la 17:04, care a zguduit San Francisco, si cutremurul Northridge, produs in 17 ianuarie 1994 la ora 4:31, care i-a trezit pe locuitorii din Los Angeles.

110% mai multe atacuri de cord

Statisticile pentru atacurile de cord au ramas la cote medii in timpul primului cutremur, dar s-au ridicat la incredibilul nil de 110% in timpul celui de-al doilea. Acest lucru este uimitor, deoarece seismul din San Francisco a fost mult mai puternic. Presupun ca populatia se afla in aceleasi conditii de stres in ambele orase californiene. Singura diferenta este, evident, ora la care au avut loc cutremurele. Daca populatia din San Francisco a simtit cutremurul in timpul orelor de serviciu, locuitorii din Los Angeles au fost, literalmente, zguduiti in timp ce dormeau, iar rezultatul a fost o crestere a atacurilor de cord cu 110%. Robert Kloner, un cardiolog de la Unirsitatea din California de Sud si victima a cutremurului din Los Angeles, aa sa declare mai tarziu: "A fost o bubuitura care s-a auzit ca o explozie a unei bombe subterane". S-ar putea, deci, ca si zgomotul sa fi fost un important factor care a contribuit la cresterea alarmanta a atacurilor de cord.
Teoria mea este sustinuta de un studiu intreprins de Arthur Wilde, de la Unirsitatea din Amsterdam. El a examinat 11 familii care sufereau de dereglari genetice manifestate prin batai neregulate ale inimii si tulburari gra de ritm cardiac, sindromul QT. Motivul acestui studiu a fost neobisnuita moarte a cinci persoane, printre care si a unui tanar de 22 de ani care se pare ca fusese atat de socat de ceasul sau desteptator, incat a suferit un atac de cord.
' Zgomotul meu preferat este cel al tunetului de dinaintea furtunii.
Rezultatele studi ului lui Arthur Wilde

luand in consideratie influentele ereditare - pot fi formulate intr-o singura propozitie. El a dodit, fara umbra de indoiala, ca acestor pacienti orice forma de zgomot - al ceasului desteptator, soneriei sau sirenei ambulantei - le putea pune viata in pericol, expunandu-i riscului unui atac de cord in orice moment.
Cea mai clara dovada: la zece secunde dupa ce un membru al grupului experimental a fost trezit de alarma ceasului la ora trei dimineata, s-au instalat probleme gra ale ritmului cardiac.

Acest lucru s-ar fi putut dodi fatal in absenta medicului.

Nu toate zgomotele sunt neplacute. Pe mine ma linistesc, in mod special, trei tipuri de sunete:

1. tunetul;

2. rasetele copiilor;
3. gemetele fine de placere pe care o femeie le scoate in timpul actului sexual.
Voi explica de ce am mentionat tunetul in primul rand. Am crescut in mijlocul campiilor largi din regiunea centrala a Africii de Sud. Acesta este motivul pentru care inca mai detin o ferma situata la 700 de kilometri de Cape Town. in aceste parti ale tinutului Karoo, eram frecnt loviti de seceta si, deseori, se intampla ca oile sa moara de sete. Le gaseai cu zecile zacand chircite pe campiile aride. Cand, in sfarsit, nea ploaia, era totdeauna precedata de tunet. Acest tunet ma umplea de un sentiment de imensa usurare. De aici dragostea mea pentru acest sunet paradiziac.

Dar trebuie sa recunosc ca exista si un sunet pe care nu pot sa il suport. Ori de cate ori se intampla sa il aud, ma retrag cat de repede pot: atunci cand cineva vorbeste de busi-ness astfel incat toata lumea din foaierul unui hotel sau aeroport sa auda. Acest lucru ma face sa tanjesc dupa un loc in care sa aud "sunetul linistii".
Mai presus de toate, este important sa te poti feri 100% de zgomote in timpul odihnei. Nu exista nimic care sa influenteze mai mult valoarea somnului decat zgomotul. Chiar daca nu ne trezim din pricina zgomotului, el poate sa dauneze mult sanatatii. Asa cum stim, sistemul cardiovascular este drastic primejduit de lipsa de somn, iar tensiunea arteriala atinge un nil periculos in aceste situatii. inca ceva: desi urechea are un nil de toleranta la durere de 120 de decibeli, de multe ori, oamenii nu pot tolera un zgomot cu vibratie constanta - abia perceptibila - o anumita perioada de timp, chiar daca acest zgomot nu are mai mult de 80 de decibeli. Acesta este, si el, un risc pentru sanatate.

,intr-o zi, va trebui sa combatem zgomotul la fel de nemilos cum am combatut si ciuma."

Robert Koch, marele specialist in medicina al inceputului de secolul, nu a fost doar un stralucit bacteriolog, ci si un om cu capacitati profetice. Castigator al Premiului Nobel in 1905, acesta intuise, inca din vremea aceea, urmatoarele: "intr-o zi, oamenii vor combate zgomotul la fel de nemilos cum au combatut holera si ciuma". Acest medic, care a descoperit agentii cauzatori ai tuberculozei si holerei, ar putea fi privit, chiar si astazi, oarecum dispretuitor de o multime de oameni din pricina afirmatiei sale. Si, totusi, cercetatorii in poluarea fonica sunt constienti, de ceva vreme, de aceasta problema. Hartmut Ising, de la Institutul German de Stat pentru Pamant, Apa si Igiena Aerului, a acumulat do solide pentru Germania si Europa:

a Expunerea la zgomote constante afecteaza stilul de viata al oamenilor. Acestia traiesc cu ferestrele inchise, sunt mai putin capabili sa se concentreze si sufera mai des de cefalee.
a Optzeci de milioane de europeni sunt grav amenintati de zgomotul traficului rutier.
a Numai in Germania, peste 60 de milioane de oameni sunt afectati negativ de zgomotul traficului care le tulbura somnul, mai ales noaptea.
a Zgomotul este un factor care contribuie la decesul a 2 000 de persoane anual in Germania.
a Zgomotul traficului poate spori riscul de atac de cord cu pana la 10%.
a Un zgomot mai redus sau inexistent la locul de munca reduce riscul de atac de cord cu pana la 16%.
a Milioane de oameni sunt expusi la serviciu unor niluri de zgomot care le-ar putea ameninta sanatatea.
a Pierderea auzului provocata de expunerea in exces la niluri riscante de zgomot constituie 30% dintre bolile profesionale. Muncitorii cu auzul primejduit primesc sporuri de boala profesionala insumand milioane de dolari anual.
a Aparatura imbunatatita pentru protectia impotriva zgomotului scuteste, anual, sute de milioane de oameni de pericolele problemelor cardiovasculare gra.
a Audiologul berlinez Harmut Berndt sustine ca, daca aceasta tendinta va continua, "o treime din populatia tanara va aa nevoie de ajutor audiologic pana la varsta de 50 de ani".

Atunci cand fumezi, te poti opri, dar ce poti face cu zgomotul de care esti invadat? in linii mari, nu poti face nimic, deoarece o mare parte a populatiei nu a dezvoltat o sensibilitate la zgomot. Zgomotul nu ii mai deranjeaza pe oameni sau incearca sa il ignore, subestimandu-i imens potentialul daunator. Rainer Guski, profesor de psihologie la Unirsitatea din Bochum, Germania, este de parere ca aspectul cel mai important al prenirii si protectiei impotriva zgomotului este sa ii facem pe oameni sa devina constienti de beneficiile acestora. Daca reducerea zgomotului nu este perceptibila, atunci nu este de niciun folos.In proportie de 90%, nu putem face nimic impotriva zgomotului.

Alaturi de acest aspect sta faptul ca suntem, in orice caz, incapabili sa facem ceva in privinta majoritatii zgomotelor la care suntem expusi. Oamenii care locuiesc langa artere de trafic intens trebuie fie sa accepte zgomotul, fie sa se mute in alta parte.
Tehnologia de prenire a zgomotului este, de obicei, foarte costisitoare. Agentia Federala de Mediu din Berlin a estimat ca o usa pentru camuflarea sunetului, de exemplu, care ar reduce zgomotul cu patru decibeli in casa sau apartament, ar putea costa de doua ori mai mult decat o usa obisnuita.
Oricum ar fi, cercetarile au aratat precis cand zgomotul conduce cu adevarat la daune provocate auzului: 85 de decibeli la locul de munca vor conduce, dupa zece ani, la o pierdere a auzului de cel putin 30 de decibeli. Cum este afectata inima se poate doar specula, nu si masura. Dar putem presupune ca un nil constant de zgomot de numai 40 de decibeli poate dauna inimii. Acest lucru presupunand ca zgomotul in cauza ne eneraza sau am alte sentimente negati fata de el.

Zgomotul este perceput in mod diferit
Cred ca profesorul Guski are dreptate cand spune ca reducerea zgomotului trebuie sa fie perceptibila pentru a aa un efect pozitiv. Deoarece zgomotul - in special, nilurile joase ale decibelilor - poate fi masurat doar fizic. Dar cand simtim zgomotul ca pe o pacoste? Cand este el inca placut, chiar daca ar putea fi puternic? Ganditi-va la modurile dirse in care oamenii percep sunetele, ca diferenta dintre o teava care picura noaptea si ciripitul unei pasari in natura. Profesorul Guski este de parere ca oamenii nu se simt conforil nici intr-o liniste totala, deoarece "au nevoie de sunete pentru a se orienta in mediul inconjurator".
Ce este zgomotul? Pentru unii, el poate fi o teava care picura!
Sunt de parere ca momentele de liniste absoluta pot aa rolul lor in limpezirea sau vindecarea interioara a unei persoane. De aceea, recomandarea mea este sa incercati, pe cat de des posibil, sa evadati din poluarea fonica a mediului care va inconjoara. Faceti o plimbare in natura, inconju-rati-va de sunetele ei (cantecul pasarilor, al greierilor etc.) si ti reduce riscul unui atac de cord.