Cunoscute sub diverse denumiri - faringite, tonsilite, amigdalite, adenoidite, anginele definesc inflamatii ale faringelui ce intereseaza toate componentele sale.
Etiopatogenic, ele sunt primare - sau de sine statatoare (acestea fiind cele mai frecvente) si secundare, fie parte a unor boli ale intregului organism (simptomatice, ca in scarlatina, mononucleoza si multe alte boli acute), fie survenind consecutiv unor modificari locale sau generale favorizante (cazul leucozelor acute, agranulocitozei etc).In etiologia anginelor primare intalnim in cea mai mare parte virusuri dar si diverse bacterii
Clinica anginelor
Ele pot evolua acut (cel mai frecvent), subacut si, foarte rar, cronic. De obicei au o evolutie autolimitanta, parcurgand - mai mult sau mai putin distinct - fazele de:
a incubatie - in general scurta, intre 1 si 3 (rar 5) zile;
a inzie - debutul este de cele mai multe ori insidios dar rapid progresiv in ore (cazul anginelor bacteriene) sau zile (cazul celor virale). Primele manifestari sunt locale prin - odinofagie, uneori cu sialoree si dificultati obiective de inghitire si fonatie. Afectarea generala apare ulterior, cu 
febra (mai mare in anginele bacteriene), uneori frisoane sau fiori, astenie, curbatura si deseori 
greata si voma (frecvent la copii). Se pot asocia otalgia (prin catar secundar tubar) si inapetenta;
a faza de stare - obiectiv se evidentiaza inflamatia mucoasei faringiene (eritem, edem lucios), uneori acoperita de exsudat purulent la nivelul tonsilelor (pultaceu sau criptic, alteori confluent sau sub forma de false membrane) si rar cu 
ulceratii atone sau sangerande. De obicei se asociaza o halena neplacuta in cazul anginelor bacteriene. Leziunile sunt difuze, cu afectarea simetrica, bilaterala a lojilor amigdalicne, cu exceptia anginei fuzospirilare Plaut Vincent in care afectarea este persistent unilaterala sau bilateralizeaza tarziu. in toate cazurile se asociaza afectarea secundara a ganglionilor limfatici sateliti.
predominant submandibulari - in anginele bacteriene sau laterocervicali - in cele virale. Se pot pune in evidenta si alte afectari, de vecinatate, ale cailor aeriene; 
a declinul - poate surveni spontan, mai des prin tratamentul efectuat, si poate sa se consume pe nesimtite;
a conlescenta - de obicei scurta si nesemnificati.
Diagnosticul
Diagnosticul presupune recunoasterea afectiunii (partea cea mai facila) si mai ales natura ei, in vederea tratamentului cel mai adect, in elul nr. 17 sunt prezentate ativ elementele orientative etiologice. Confirmarea este posibila doar in cea. 40% dintre anginele bacteriene, prin insamantarea exsudatului faringian pe medii uzuale. in timp ce in angina fuzospirilara este indispensabila examinarea frotiului Gram.
Anginele virale, and tratament antiinflamator si simptomatic, nu obliga la un diagnostic de confirmare. Anginele din mononucleoza infectioasa si 
difterie vor fi prezentate in modulele respective.
Tratamentul
Tratamentul este diferentiat etiologic.
Anginele 
virale beneficiaza doar de masuri locale decongestionante si dezinfectante si generale antiinflamatorii -prezentate mai devreme. Cazurile foarte severe sau complicate (cu laringite obstruante) se trateaza cu corticosteroizi in doze uzuale si, rareori, 
sedative usoare si antiemetice (la copii).
Anginele bacteriene se trateaza cu antibiotice. Cunoscand ca in jur de 80-90% dintre ele sunt streptococice. tratamentul de electie este Penicilina G in monoterapie, in doze de 50.000 u/kg/zi la copii si injur de 1.600.000 - 2.400.000 u la tineri si adulti, fractionat la 6-8 (max. 12) ore. Dupa intrarea in afebrilitate si retragerea semnificati a procesului inflamator, se poate administra Penicilina V in aceleasi doze; dupa 6-7 zile se poate recurge la o 
penicilina depozit, Moldamin intr -o singura administrare de 600.000 sau 1.200.000 u care  asigura o penicilinemie satisfacatoare pentru inca 5-7 zile. Pentru copin din colectivitati se obisnuieste acoperirea cu Moldamin pentru inca 1-2 saptamani dupa reintrarea in colectivitate, in vederea evitarii reinfectiilor imediate, pe terenul deja sensibilizat de infectia recenta (risc de evolutie catre un sindrom poststreptococic sau catre complicatii tardive). in cazurile de intoleranta la penicilina sau de esec terapeutic in primele 3 zile (posibilitatea unor asocieri bacteriene sau prin alte etiologii) se recomanda Eritromicina (in doze de 30 mg/kg/zi la copii, 1,6-2.4 g/zi la adult) sau Cotrimoxazol (4-6 mg trimetoprim/kg /zi la copii, 4 comprimate la adult, fractionat la 12 ore), dar tot pe o durata de cel putin 10 zile. pentru profilaxia complicatiilor alergice.
Concomitent se asociaza terapia patogena locala generala, si simptomatica. in vederea accelerarii retragerii inflamatiei si remisiunea clinica mai rapida.
Complicatiile anginelor
Anginele virale se complica mai rar. De obicei inflamatia neglijata se extinde la celelalte segmente ale 
cailor respiratorii (de obicei dis-tal) sau la anexele aeriene (reactirea unor sinuzite. otite catarale). sau se suprainfecteaza bacterian (cu flora existenta faringian, pe terenul sensibilizat prin infectia virala). 
Anginele streptococice pot da complicatii severe, aceleasi ca in cazul scarlatinei.
Caracterele diferentiale ale anginelor virale/bacteriene
Semne, simptome	Angina virala	Angina bacteriana
Debut	insidios	brusc sau rapid progresiv
Odinofagie	moderata	intensa
Adenita submandibulara	absenta sau discreta	intensa, mare. dureroasa
Adenlta laterocervicala	de regula	absenta
Cai respiratorii	afectate vizibil	indemne
Febra	discreta sau absenta	de regula, deseori mare
Curbatura	discreta sau absenta	prezenta
Cefalee	discreta sau absenta	frecventa
Greata si voma	absente	frecvente
Astenie	discreta	moderata - semnificati
Stare de rau	discreta	frecventa
Hiperemia mucoasei faringiene	moderata, cianotica	intensa "de flacara"
delimitata "in banda"	globala	
transparenta	opaca lucioasa	
Sialoree	absenta	frecventa
Exsudat purulent	absent	frecvent, in pete sau placi
Aspect folicular	posibil	posibil
Ixucograma	normala sau leucopenie	leucocitoza cu neutrolilie
V.S.H.	normala	accelerata
Culturi pe medii uzuale	negative	frecvent pozitive
Frotiuri Gram	flora saprofila.	uneori caracteristice
	nesemnificati	(fuzospirili)
Semne de afectare renala	absente	rar prezente