Epidemia de SIDA a lovit SUA pe la sfarsitul anilor 1970, nu cu mult inainte de a se inradacina si in Marea Britanie. Faptul ca injectarea drogurilor putea favoriza transmiterea virusului HIV de la un narcoman la altul a devenit in scurt timp evident, in acelasi timp manifestandu-se ingrijorarea ca transmiterea pe cale sexuala ar putea raspandi infectia din comunitatea narcomanilor catre societatea generala. Atat SUA, cat si Marea Britanie s-au zut confruntate brusc cu un aspect nou si ingrijorator al problemei consumului de heroina, ce a stimulat incercarile de a include un numar cat mai mare de pacienti in programele de tratament.

Britanicii au reactionat la aceasta situatie de criza dezvoltand in mod semnificativ proiectele comunitare prin care narcomanilor le erau distribuite ace si seringi sterile, precum si fiole cu apa dezinfectata, ex-plicandu-li-se care erau modalitatile cele mai sigure de injectare. O alta parte a proiectului consta in incurajarea practicarii sexului protejat si distribuirea de prezertive. Autoritatile americane au considerat in general aceste eforturi de minimizare a riscurilor drept actiuni de complicitate cu practica noci a consumului de heroina.