in a doua zi a lunii noiembrie 1492, un grup de oameni ce acostasera impreuna cu Cristofor Columb in Cuba i-au relatat capitanului lor o intamplare stranie. Ei se intalnisera cu un grup de indieni ce isi tineau in dreptul gurilor tuburi rulate de frunze aprinse si "mancau fumul". Acesta este primul moment documentat in care un strain este martor la actul fumatului de tutun, o practica raspandita in acea vreme pe continentele americane, dar necunoscuta restului lumii.
Lumea Noua era plina de o sumedenie de te pe care europenii nu le cunosteau, constituind averi potentiale, surse de produse medicinale sau de
mirodenii ce puteau fi comercializate pe scara larga. Printre aceste te se regasea si Nicotiana labacum, care in regiunea ei de bastina era folosita frecvent in cadrul ritualurilor samanilor, cu un dozaj atat de intens incat producea halucinatii si presupuse contacte cu lumea spiritelor. Totusi, prin secolul al XVII-lea,
tutunul ajunsese sa fie folosit nu doar in toata Europa, ci si in unele zone din Asia si Africa, si era cultit pe toate cele trei continente. Desi Nicotiana fusese initial folosita in scopuri medicinale si recomandata ca leac pentru cancer, in aceasta perioada a istoriei relatiei dintre
tutun si populatiile umane, ea era folosita in cea mai mare parte in acelasi mod ca substantele care aveau sa fie numite mult mai tarziu "droguri recreative".
Daca ne deplasam inainte in timp cu cinci secole de la ziua in care acei conchistadori spanioli priveau plini de curiozitate o forma primiti de trabuc, ajungem la situatia actuala in care, potrivit unui raport recent al Bancii Mondiale, unul din trei adulti - in total 1,1 miliarde de oameni de pe tot globul - este fumator de tutun. Aceasta ta a fost fara indoiala culeasa din Lumea Noua fara cea mai ga idee asupra probabilitatii penetrarii ulterioare a intregii societati, prin intermediul drogului pe ca-re-l contine. Drogurile sunt pachete ce contin surprize.
In prezent nu exista nici o tara din lume in care un grup de straini proaspat sositi sa se aventureze mai mult de unul sau doua minute pe orice strada fara sa descopere o tigara arzand intre buzele cui, mucuri aruncate in cosurile de gunoi, o tutungerie, iar in majoritatea tarilor o reclama imbietoare a acestui produs. Tutunul este o sursa de venit de mare importanta pentru multe tari, un bun comercial de pe urma caruia producatorii incaseaza profituri de miliarde de dolari, un produs impozabil cu o contributie uriasa si binevenita la rezervele statului. La ora actuala in tarile dezvoltate se inregistreaza o scadere a fumatului, contrabalansata insa de o crestere in regiunile mai sarace de pe glob. Banca Mondiala anticipeaza ca, pana in anul 2025, loarea de 1,1 miliarde de
fumatori la nivel global urca la 1,6 miliarde.
De-a lungul secolelor, tutunul a fost asociat unei multitudini de imagini provenite din diferitele culturi in care a penetrat. Printre acestea ne amintim pipa lunga de lut din tavernele secolului al XVII-lea, achera batuta cu pietre pretioase a unui dandy, ghemotocul de ac mestecat de marinar, tigaretele din anii 1920 ce simbolizau emanciparea femeii, filmele timpurii si bucla de fum ca fundal al scenelor romantice, incaperile pline de fum in care se pun la cale diverse uri politice dubioase, barbatul cu pipa ce simbolizeaza cetateanul de za, tipul din reclamele Marlboro si
fumatul pentru
alimentarea fanteziilor macho, tigarile americane de marca reprezentand un simbol al modernitatii in Africa si Asia, trabucul de Hana aprins dupa cina, pachetul de tigari Gold Flake primit de mama mea cu ocazia fiecarui Craciun.In modulul anterior am folosit citate dintr-un dictionar pentru a infatisa stima de care s-a bucurat
alcoolul de-a lungul secolelor; si in cazul fumatului putem gasi pretutindeni astfel de do. "Consumul tutunului a invins omenirea si continua sa domine pana la sfarsitul lumii", scria Louis Lewin, un farmacolog german, in sectiunea sa Phantastica, publicata pentru prima data in anul 1924. Povestea extinsa a celor cinci sute de ani de raspandire a tutunului ar fi putut ramane o simpla istorie sociala curioasa daca nu s-ar fi publicat un alt tip de statistica, regasita in acelasi raport al Bancii Mondiale. in acesta se anticipeaza ca pana in anul 2030, la nivel mondial vor muri anual zece milioane de oameni datorita afectiunilor induse de consumul de tutun. in cele din urma, jumatate din totalul fumatorilor inveterati vor muri datorita viciului lor. Aceste lori nu pot fi desconsiderate prin prisma afirmatiei amagitoare ca cei mai multi fumatori mor la o rsta inaintata, cand pensiile lor reprezinta doar o scurgere din bugetul statului, astfel ca, in termeni economici, moartea lor ar putea fi considerata o forma de economie: jumatate din numarul total de decese vor surveni in cazul unor oameni de rsta medie, inca activi, lata un exemplu graitor in privinta capacitatii uimitoare a unui drog de a se raspandi in randurile unei populatii, de a deveni acceptat si de a incepe intr-o maniera perfida sa provoace afectiuni groaznice. Cine a stivuit acea ta in carena unei corabii, nestiind cum sfarsi calatoria?
Tutunul, o substanta adusa in Europa ca ta medicinala, a devenit printr-un simplu ghinion o cauza a mortii la scara apocaliptica. in fata unor pericole atat de clare la adresa sanatatii si vietii umane, cum este posibil ca acest viciu sa fie in continuare universal si in continua raspandire? De ce sunt adolescentii in continuare inclinati sa se apuce de fumat? De ce majoritatea fumatorilor adulti nu renunta la acest obicei decat atunci cand sunt despartiti de el de o moarte prematura?
Acestea sunt cate dintre intrebarile la care incerca sa raspunda modulul de fata.
