Ambele doua specii de arbori din genul Anadenanthera {A. peregrina si A. colubrina) au proprietati halucinogene si au fost folosite pentru obtinerea de pulberi psihoacti puternice in culturile indienilor americani. A. peregrina se gaseste in Brazilia, Guyana, Columbia, Venezuela, Paraguay si Indiile de Vest. Specia sudica A. colubrina se gaseste in estul Braziliei, in Bolivia, Paraguay, Peru, Chile si Argentina. in America de Sud, praful este cunoscut sub mai multe nume, printre care yopo, yupa, niopo, hisioma, angico, huilca (vilca, villca) si sebil. intre efectele psihoacti ale prafului se numara pierderea coordonarii musculare, greata, halucinatii intense in stare de ghe, macroscopie (perceperea obiectelor mai mari decat sunt in realitate), urmate de un
somn profund, in timpul caruia efectele halucinogene continua. Principiile psihoacti existente in aceasta ta sunt triptamina (DMT si bufoteina) si beta-carbolinele.
Prima relatare scrisa despre utilizarea acestui amestec halucinogen pentru prizat dateaza din 1496 si se refera la consumarea lui de catre indienii taino din insula Hispaniola. Aceasta relatare afirma ca este "atat de puternic, incat cei care il iau isi pierd constienta; cand actiunea stupefianta incepe sa slabeasca, bratele si picioarele devin moi si capul aluneca [] si aproape imediat, ei cred ca vad incaperea intoarsa cu fundul in sus si oamenii mergand cu capul in jos". Utilizarea sa in Indiile de Vest, sub numele cohoba, a incetat de mult.In America de Sud, Anadenanthera a avut unele intrebuintari secundare. in Bolivia, semintele sale sunt ingropate impreuna cu alte obiecte in fundatia unei case proaspat construite, pentru a aduce noroc locatarilor. Semintele au si anumite aplicatii medicale, fiind folosite in tratarea tulburarilor
urinare si a sterilitatii si, de asemenea, pentru calitatile lor emetice, purgati si laxati. Este posibil ca incasii sa fi consumat semintele tei ca leac pentru longevitate, presupunandu-se ca ele le permiteau sa atinga varste de pana la doua sute de ani. Totusi, rolul principal al Anadenanthera in societatile indigene este acela de halucinogen, desi uneori barbatii adulti o consuma zilnic in doze mici, stimulatoare (se administreaza, de asemenea, si cainilor de vanatoare, spre a le creste agerimea). Pulberea se prepara prin inmuierea semintelor arborelui, din care se obtine o pasta. Se prepara si un aditiv alcalin, folosind fie cochilii de melci, fie o sursa getala. Amestecul ce rezulta joaca un rol esential in practici samanice ca divinatia, transa, comunicarea cu lumea spiritelor si diagnosticarea diferitelor boli. Indienii waika din Venezuela folosesc cantitati uriase de pulbere, care este inhalata prin tuburi lungi de treizeci de centimetri. Pulberea este suflata de un alt saman, prin tub, in nasul consumatorului. Efectul apare aproape instantaneu. Timp de aproximativ jumatate de ora, samanul se afla intr-o stare foarte activa, in care danseaza si striga; dupa aceasta perioada initiala, el cade intr-o transa narcotica, in care are vise halucinogene extrem de pretuite.
Anadenanthera se numara printre cele patru tipuri de substante psihoacti care sunt cel mai folosite in culturile traditionale ale indienilor sud-americani, alaturi de tutun, ayahuasca si virola ( Tutun, Ayahuasca, Virola). Vechimea consumului de Anadenanthera a fost confirmata de unele descoperiri arheologice importante. La San Pedro de Atacama, o oaza mare din desertul Atacama, aflat in nordul statului Chile, a fost descoperit un numar de truse pentru prizat mai mare decat in oricare alta parte a continentului, in ultimii patruzeci de ani s-au gasit peste 600 de astfel de truse. La Solcor 3, unul dintre cimitirele din zona, aproape 20% din persoanele ingropate aau echipamentul de prizat cu ele. Aproape toate trusele au fost descoperite langa corpuri de barbati si doar una alaturi de un copil, iar alta, alaturi de o femeie in varsta. Aceasta indica faptul ca folosirea prafurilor pentru prizat era o prerogativa aproape exclusiv masculina (in numeroase societati traditionale, femeile trecute de
menopauza aau un statut cvasimasculin). Dintr-un mormant de la Solcor 3 (datand aproximativ din anul 780 d.Hr.) s-au prelevat mostre de pulberi, iar analiza chimica a dezvaluit prezenta substantelor psihoacti DMT, S-MeO-DMT si bufoteina. Cum celalalt praf de prizat halucinogen principal din America de Sud [Virola) nu contine alcaloidul bufoteina, cel din mormant a fost identificat ca fiind obtinut din Anadenanthera. De asemenea, Richard Schultes a identificat categoric semintele gasite in mormintele din apropiere ca apartinand genului Anadenanthera. Aceste descoperiri au determinat expertii sa-si reconsidere opiniile anterioare, potrivit carora folosirea unor asemenea pulberi a inceput in nordul bazinului fluviului Amazon si apoi s-a raspandit spre zonele sudice ale continentului. Se pare ca, de fapt, a fost inrs: utilizarea lor a pornit din Anzi si apoi s-a raspandit catre nord.
Surse: De 5met 1985a, Reis 1979, Schultes si Hofmann 1980a, Schultes si Hofmann 1980b, Torres et al 1991.
