S-a descoperit sau, mai degraba, s-a redescoperit abia de curand ca veninul anumitor broaste raioase contine compusi halucinogeni. Veninul broastei raioase din fluul Colorado (cunoscuta si drept broasca din desertul Sonoran si intalnita doar in Mexic, Texas si Arizona), Bufo alvarius, contine intr-o concentratie mare puternicul halucinogen 5-MeO-DMT-triptamina, care este de aproximativ patru ori mai puternic decat DMT. 5-MeO-DMT-triptamina este prezenta si in prafurile pentru prizat preparate de indienii sud-americani din tele Virola si Anadenanthera peregrina (vezi Anadenanthera si Virola). Articolele stiintifice publicate in anii '60 despre aceasta broasca raioasa par sa fi fost impulsul din spatele experimentelor facute pe propria piele de o serie de indizi aflati in cautare de noi droguri. Un manual ilegal greu de gasit, intitulat The Psychedelic Toad of the Sonoran Desert [Broasca psihedelica din desertul Sonoran], furnizeaza instructiuni amanuntite pentru colectarea si consumul veninului. Autorul spune ca acesta trebuie extras storcand numeroasele glande de pe membrele broastei si, cel mai important, din glandele parotide de la gat. Veninul proaspat, cu consistenta vascoasa si alb ca laptele (de la o singura broasca raioasa se pot extrage 0,25-0,5 g de venin), este apoi uscat si fumat. Veninul uscat ramane la fel de puternic ca si cel proaspat timp de cel putin doi ani. Andrew Weil si Wade Das, amandoi savanti cu o experienta considerabila in domeniul substantelor psihoactive, au fumat ei insisi veninul. Ei observa ca, la cateva secunde dupa inhalarea fumului, apar halucinatii zuale si auditive intense timp de aproximativ cinci minute, iar post-efectele continua circa o ora. Cei doi nu au descris nici un efect secundar in timpul consumarii veninului sau dupa aceea. Un ziarist pe nume Larry Gallagher s-a dus in Arizona cu scopul oarecum cinic, dupa cum a recunoscut chiar el, de a trai pe propria piele efectele veninului. El descrie foarte graitor efectele puternice:

"inainte de a termina sa expir, am simtit ca dispar. Sa spun ca AeuA am trait halucinatii extreme ar fi o contradictie. Nu exista o perceptie care sa ma infatiseze pe AmineA traind ceva: ziuni, amintiri, frica, placere sau durere, ceva de care sa ma prind sau cineva care sa ma tina. in locul unde ar fi trebuit sa se afle ea exista cel mai coplesitor ciclon de energie care mi-a strabatut vreodata creierul; si dureaza o vesnicie.
Pe drumul de intoarcere exista constientizarea respiratiei, o inspiratie suieratoare, urmata de o expiratie ca un geamat tunator, care i-a inspaimantat pe cativa observatori. Treptat, incep sa pricep ca acest acordeon uman sunt eu insumi. Cu fiecare respiratie eman oboseala si suferinta cat pentru o ata intreaga. Dupa o perioada - mi s-a spus ca au fost cinci minute - reusesc sa deschid ochii si sa vorbesc din nou [], apoi ma aplec si g pana nu mai pot, cu lacrimile picurand pe pamant [], desi facultatile imi ren treptat in cursul serii, puterea de a fi cinic, nu."
Gallagher consumase veninul sub supravegherea lui Caine Alb, un saman alb autodidact care si-a luat numele de la spiritul sau pazitor, care i-a aparut intr-o ziune provocata de peyote. Caine Alb este unul dintre putinii adepti ai cultului ale carui ceremonii au drept element central fumatul veninului de broasca raioasa. Acesti adepti isi numesc cultul "Biserica broastei de lumina" si considera ca veninul este sacru.

Din cauza ca veninul broastei Buh alvarius contine cantitati mici de bufotenina, o substanta ilegala clasata in Statele Unite pe lista Schedule I, consumatorii pot fi actionati in justitie si chiar au fost. Primul stat in care "linsul broastelor" a fost scos in afara legii a fost Carolina de Sud, iar unul dintre politicienii locali implicati a sugerat ca o pedeapsa de 60 de ore de munca in folosul comunitatii intr-o gradina zoologica ar fi foarte potrita! in 1994, un conducator de cercetasi californian in varsta de patruzeci si unu de ani a fost arestat pentru posesie de venin, iar cele patru broaste raioase pe care le crestea (pe nume Peter, Brian, Franz si Hans) au trecut sub protectia statului! Veninul de broasca raioasa administrat pe cale orala este otrator, iar moda de a "linge broastele raioase" (care s-a transformat intr-o mica manie in mass-media americane si chiar a aparut in episoade din LA. Law si, poate mai putin surprinzator, in Dosarele X) poate sa provoace convulsii. Un caz cu simptome mai putin drastice este relatat in "Confessions of an Amphibian Abuser" ("Confesiunile unui abuzator de amfibieni"), introducerea cu titlu nostim a lucrarii lui Adrian Morgan intitulata Toads and Toadstools [Broaste raioase si ciuperci otratoare). Morgan a luat acasa doua femele de broasca inecate de putin timp, pe care Ie-a gasit in imprejurimile Londrei, si a pisat intr-un mojar un amestec de glande otratoare si piele. Dupa ce substanta rezultata s-a uscat, a inhalat o cantitate mica. in insemnarile facute in timpul experimentului, a consemnat urmatoarele efecte: anestezia locala a nasului si dintilor, transpiratie abundenta si un usor efect psihoactiv sub forma "darelor" lasate de obiectele in miscare si a intensitatii sporite a perceperii culorilor. El mai observa ca inhalarea veninului a avut efecte stimulatoare certe, atat pe mental, cat si fizic. Efectele generale au incetat dupa aproximativ o ora si subiectul a cazut intr-un somn adanc, dar de scurta durata. Efectele consemnate de Morgan sunt mai degraba simptomele unei otrari usoare decat ale unei experiente halucinogene complete. Aceste efecte stimulatoare mentionate mai sus pot sa explice de ce unii atleti chinezi participanti la Olimpiada de la Barcelona din 1992 au consumat un preparat din piele de broasca raioasa.
Exista indicii cum ca si alte specii de broasca raioasa au venin cu proprietati halucinogene. Jonathan Ott, unul dintre cei mai de seama experti americani in substante psihoactive, noteaza ca o cunostinta a sa a fumat veninul broastei raioase marine (Bufo marinus) si a descris efecte similare cu cele provocate de broasca de Sonoran. Exista materiale istorice interesante, adunate din diferite parti ale lumii, care sugereaza ca broastele raioase au fost folosite pentru proprietatile lor halucinogene cu mult timp in urma. Unii oameni de stiinta considera ca este si cazul maiasilor; Dad si Weil au avansat ipoteza ca nu Bufo marinus era utilizata in Antichitate, in America (anterior se formulase ipoteza ca aceasta este specia cea mai plauzibila pentru o asemenea intrebuintare), ci probabil Bufo alvarius, ei punand la indoiala autenticitatea proprietatilor halucinogene ale Bufo marinus (desi exista rapoarte recente care sustin contrariul; vezi mai sus). Otravurile extrase din broasca raioasa sunt bine cunoscute in China si ureaza chiar ca ingredient in manualele de confectionare a bombelor din secolul al XVII-lea (Leonardo da Vinci era si el interesat de utilizarea broastei raioase pentru aceeasi aplicatie militara). Exista indicii cum ca chinezii cunosteau si proprietatile psihoactive ale broastei raioase. Dupa unii taoisti din vechime, carnea ei are un rol in obtinerea longetatii si a nemuririi. Folosirea veninului de broasca uscat face parte si in prezent din medicina traditionala etnameza, cel al broastei Bufo melanostictus fiind folosit in tratarea febrei mari la copii.
Broastele raioase au avut un rol important in folclorul si mitologia Europei inca din timpuri preistorice. Adesea, credintele populare au facut legatura intre broasca raioasa si diferite soiuri de ciuperci denumite generic in limba engleza toadstool (toad = broasca raioasa, stool = scaun), termen care defineste anumite ciuperci considerate necomestibile sau otratoare (dar care include totodata mai multe specii psihoactive, intre care pala-ria-sarpelui; vezi Palaria-sarpelui). Cuvantul evoca imaginea unei broaste asezate pe o ciuperca, dar se poate ca scaunul sa nu fie metaforic, pentru ca termenul stool mai are si sensul de materii fecale, asadar toadstool poate sa insemne si "excremente de broasca raioasa". Ciupercile au fost intr-adevar asociate cu excrementele in multe parti ale lumii, fapt confirmat din plin de denumirile lor populare, dar cuvantul poate fi interpretat si in alt mod. Termenul de excrement nu se refera strict la materiile fecale, ci are si sensul mai larg de substanta excretata din organism. Aici se includ, desigur, si secretiile veninoase ale broastei raioase.
Broastele raioase au fost folosite pe scara larga in medicina si li s-au atribuit puteri magice. Acest fapt poate sa insemne ca proprietatile psihoactive ale veninului lor erau cunoscute atat de vrajitoare, cat si de alchimisti. Alchimistul Oswald Crollius descrie metoda de preparare a unui leac profilactic sub forma de amuleta. intai se usuca la soare o broasca raioasa si se piseaza cu ajutorul unui mojar si al unui pistil (persoana avand grija sa-si astupe narile si sa tina capul intors). Pulberea rezultata se combina apoi cu alte ingrediente, intre care "zenitul fecioarelor" (sange menstrual de la fete tinere) si apa de trandafiri. Din pasta rezultata se formeaza pentagrame rotunjite, despre care se spune ca sunt o protectie eficienta impotriva molimelor, a otravurilor si a "bolilor astrale" (tulburari cauzate de corpurile ceresti). O versiune similara, dar mai "luxoasa" a acestui leac magic, destinata "persoanelor bogate si nobile", poarta numele Zenexton si consta intr-o cutiuta din aur continand pulbere de broasca raioasa uscata. Denumirea Zenexton (sau Xenzethon, cum mai este scrisa uneori) a fost inventata de Paracelsus si se spune ca prone din termenul grecesc care inseamna "macelarirea strainilor".
Aceste surse alchimice si medicale arata clar ca broastele raioase erau folosite in mod curent in secolul al XVI-lea si al XVII-lea. Dar exista si alte marturii ale alchimistilor, chiar mai vechi, care sugereaza ca proprietatile lor psihoactive erau cunoscute si folosite in traditiile secrete ale alchimiei. Dupa cate stiu, nu s-au intreprins cercetari moderne sistematice pentru a testa speciile europene de broasca raioasa in vederea posibilelor proprietati halucinogene, dar alchimistii au facut deja acest lucru, daca e sa judecam dupa relatarile lor explicite. Michael Scot, alchimist si astrolog din secolul al Xlll-lea, scria in lucrarea sa intitulata Liber Luminus Luminum: "Se inchid intr-un vas cinci broaste raioase carora li se da sa bea sucul mai multor te amestecat cu otet, ca prim pas in prepararea unei pulberi minunate [sic], folosite in scopul transformarii". Sir George Ripley, alchimist din secolul al XV-lea, a scris in forma poetica o Viziune care i-a nedumerit pe cei ce au citit-o; fara a sti ca broasca raioasa este psihoactiva, nu poate fi inteleasa deloc. O reproduc in intregime, deoarece este o scriere remarcabila:

VIZIUNEA LUI

Sir CEORCE RIPLEY

Canonic de Bridlington

"Cand prins de sectiunea mea eram intr-o anume noapte.

O ziune arata vederii mele slabe aste fapte:

Vazui o broasca hada ce bea al strugurilor suc

Atat de repede, ca si-a umflat prea mult trupul nauc.

Apoi din gusa-i otrata si-a-mprastiat veninul tot;

Cuprinsa-i de durere si spaima peste tot.

Otrata, sudoarea o alunga-n culcusul ascuns,
O pestera secreta ce-i martor indeajuns.In jur se raspandeste prelins o apa aurie
Ai carei stropi cazand de sus asteapta s-o ine.

Cand al ei trup de suflul etii e parasit,

Broasca pe moarte-i neagra, ca negrul de lignit.

Astfel s-a inecat in propriu-i sange otrat

Si-n optsprezece zile va fi putrezit.

Prin judecata dreapta dorit-am veninul sa-l supun

Si pus-am trupul broastei aproape de-un foc bun.

Si imediat - minune! dar foarte-adevarat -

Al broastei trup in culori rare-i perlat

Si pana focul se stinge incet i-alb curat

Si uraciunea-i dusa si astfel va ramane

Mereu ca la-nceput.

Iar eu, din veninul broastei un leac am facut.

Veninul omoara, dar poate si lecui

Si laudat sa fie, secretul de i-l stii.

El va domni in cinste, credinta si slava, zi de zi.

Amin.
Eiraneus Philaletes, un alchimist din secolul al XVII-lea, a scris un comentariu amanuntit despre scrierile lui Ripley, unde explica faptul ca "Viziunea" se refera la operatiuni chimice. Astfel, "culcusul ascuns" al broastei este de fapt recipientul in care are loc transformarea etatii. Philaletes face un alt comentariu incitant cand afirma ca exalatiile veninoase ale broastei lui Ripley sunt "ate cu fumul otrator al balaurilor", citandu-l in sprijinul acestei afirmatii pe alchimistul francez din secolul al XlV-lea Ni-cholas Flamei. Balaurii despre care vorbeste sunt probabil salamandre sau tritoni, iar "fumul otrator" - fumul psihoactiv emanat prin arderea veninului lor. Versurile lui Ripley din poezia "Scrowle" descriu o operatiune chimica similara cu cea din "Viziune", dar in recipient este calcinat un sarpe in loc de broasca. in India se vorbeste despre efectele psihoactive ce se obtin fumand venin uscat de sarpe (vezi Animale).
(, de asemenea, Piatra broastei raioase.)

Surse: Ashmole 1652, Crollius 1670, Emboden 1975, Gal-lagher 1994, Morgan 1995, Needham SCC 5/7, Ort 1993, Pegler et al 1995, Philaletes 1678, Ratsch 1992, Ripley 1591, Rudgley 1993, Thomdike 1923-58, Verpoorte et al 1979, Weil si Das 1994.