Qat (Catha edulis) este un arbust vesnic verde care creste pe o suprafata foarte intinsa a continentului african, din Africa de Sud pana in Etiopia. Desi principalele zone de cultire se gasesc in tarile din estul continentului (Kenya, Somalia si Etiopia), existenta lui este mentionata si in Afganistan si Turkestan. Se afirma ca ta inca mai creste in flora spontana in anumite regiuni muntoase din estul Africii. Este folosita ca stimulent usor, mai asemanator cu ceaiul si cafeaua decat cu substantele psihoactive mai puternice, in ciuda faptului ca unele rapoartele medicale si de presa occidentale l-au caracterizat drept drog potential periculos. Alcaloidul psihoactiv principal existent in qat este catinona.
Prima sursa islamica despre care se considera ca face referire la qat o constituie scrierile lui al-Biruni de la mijlocul secolului al Xl-lea d.Hr. Potrivit lui al-Biruni, ta provine din Turkestan, ceea ce sugereaza (daca el se refera intr-ader la qat) ca a fost dusa acolo si cultita cu cat timp inainte. Krikorian a sugerat ca pelerinii (ha/7) ar fi putut aduce ta cu ei la intoarcerea de la Mecca. Nu toti musulmanii s-au indragostit imediat de qat. O sursa din secolul al XlV-lea reda o istorioara mai degraba amuzanta - si apocrifa - despre faptul ca, la aparitia sa in Yemen, qat nu a reusit sa inspire entuziasm. Pledand in favoarea proprietatilor tei in fata suveranului din Yemen, un musulman din Abisinia a insistat pe capacitatea ei de a reduce apetitul pentru mancare, bautura si sex. Se spune ca regele ar fi replicat: "Si ce alte placeri in afara de acestea mai sunt pe lume? Pe Allah, n-am sa ma ating de ea; doar imi cheltuiesc toata puterea cu aceste trei lucruri! Cum sa folosesc ce care ma pri de placerile pe care mi le ofera ele?"

Acest dispret nu se mai reflecta in nici un caz in Yemenul contemporan, unde exista din abundenta localuri unde se serveste qat. in aceste localuri, barbatii consuma cafea, tutun si qat; ele se numara printre cele mai importante elemente din viata sociala a yemenitilor. Qat mai este consumat pe scara larga in Somalia, Kenya si Etiopia. Desi piata de desfacere a tei este limitata in prezent la aceasta parte a lumii, la scara locala, cultirea ei este o afacere importanta. La inceputul anilor '80, Guvernul somalez a estimat ca aproximativ 200 000 de persoane erau implicate in cultirea si distribuirea qat. Pe langa rolul de stimulent social, qat este folosit si in medicina traditionala islamica. Potrivit sistemului abjad al numerologiei sacre (fiecarei litere din alfabetul arab ii corespunde un numar; adunand lorile numerice ale literelor oricarui cunt, se descopera legatura mistica dintre acesta si alte cuvinte sau lucruri), suma cuntului qat este 501; ca urmare, se crede ca are acelasi numar de intrebuintari medicinale.
Consumul acestei te a intrat in atentia europenilor spre sfarsitul secolului al XVII-lea, dar, spre deosebire de alte stimulente exotice precum ceaiul, cafeaua si ciocolata, nu a avut deloc succes. Aceasta se poate datora in mare masura faptului ca efectele stimulatoare pe care le au frunzele ei nu raman psihoactive; dupa doua zile, ele incep sa dispara. in prezent se vinde ca "drog legal" in Marea Britanie, dar piata de desfacere este fara indoiala mica. Totusi, Andrew Tyler a prezis ca alcaloidul catinona din qat, odata extras, putea fi folosit de fabricantii de droguri ilegale pentru a falsifica amfetaminele si cocaina.
Surse: Kalix 1991, Krikorian 1984, Tyler 1995, Weir 1985