Este o afectiune buloasa, benigna, cronica, re-cidivanta, polimorfa (bulele apar pe placi eritematoase sau urtica-riene), insotita de prurit si arsura, fara alterarea starii generale. Bulele care apar pot fi mici, dispuse in buchet, ca in herpes, de unde si denumirea de herpetiforma. Bulele au continut clar, care se tulbura in citeva zile, transformindu-se apoi in cruste rosii brune, sub -nre se gasesc eroziuni, dupa care urmeaza epitelizarea, care se 'ermina cu pete pigmentare. Eruptia apare de cele mai multe ori 'a membrele superioare; ea se face in puseuri, astfel ca gasim leziuni de toate felurile de la eritem, bula la pete pigmentare. Se descriu doua forme clinice: herpetiforma cu bule mici si una pemfi-loida cu bule mari. Semnul lui Nikolsky este negativ. Mucoasele -.int -rar interesate. Examenele de laborator arata o eozinofilie sangna de 1030%, eozinofilia lichidului de bula variaza intre 30 70%, fara ca ele sa fie asociate constant. S-au mai gasit hipoclore-mie, hipoproteinemie, inversarea raportului serine globuline, hiper-colesterolemie.
Bolnai manifesta o sensibilitate marcata la preparatele de iod, brom. Testele cu histamina 0,1 ml ca si cu lichid de bula sint pozitive.
In etiopatogenia afectiunii se invoca teoria rotica, alergica, prin sensibilizarea organismului la halogeni, medicamente, substante alimentare, iar in ultimul timp a unui mecanism autoimun.
Tratamentul se face cu sulfone (disulon), corticoterapie in doze moderate de 4050 mg prodnison zilnic, asocierea acestor preparate dind rezultalele cele mai bune. Se adauga protectie de antibiotice, taminoterapie, antihistaminice de sinteza, iar local badijonaj cu solutie de cristal olet 1%, mercurocrom 1%, pudraj cu talc, po-mezi epltelizante (tetraciclina 3%, cloramfenicol 5%).