Este o afectiune benigna, cu evolutie cronica, ne-contagioasa, constituita din pete sau placarde eritematoase, bine delimitate acoperite de scuame albicioase, cu etiologie inca neprecizata.

Petele eritematoase sint netede, suple, neinduratc, bine circumscrise, care uneori nu se vad din cauza scuamelor care le acopera. Uneori elementele tinere din psoriazis gutat sint papuloase. Scuamele sint albe sidefii, albe murdar, opace, adesea transparente, au contur precis, ocuplnd intreaga pata eritematoasa sau numai centrul ei. Scuamele sint formate din lamele uscate de dimensiuni si grosimi variabile, care se detaseaza spontan, producind la desbra-care si lasind pe asternutul patului o cantitate mai mica sau mai marc de scuame. Uneori scuamele sint inaparente ,ele fiind reliefate prin grataj. Localizarea electiva si simetrica o gasim mai alos la coate, genunchi, regiunea sacrata si pielea paroasa a capului. De asemenea o mai intilnim pe fete de extensie ale membrelor, pe palme si te, gland, uneori, mai rar, In plicile de flexiune constituind psoriazis inversat. Eruptia, la inceputul ei, este compusa din elemente punctiforme, cu aspect de papule rosii, putin sau nescua-moase constituind psoriazis gutat, intiinit mai ales la copii. Mai adesea gasim leziunile de marimea unor monezi de 25 bani, 1 sau 3 lei realizind psoriazis numular. Alteori placile au de la inceput sau secundar, prin ndecare centrala, un aspect de inel

psoriazis anular sau circinat. Placile se pot extinde in suprafata sau conflua, realizind placarde

psoriazis in placarde. De obicei la acesti bolna gasim eruptii de mai multe tipuri, realizind forma cea mai obisnuita de psoriazis

psoriazis vulgar. Leziunile pot cuprinde intreaga suprafata a tegumentului

psoriazis generalizat sau universal. Placi de psoriazis pot apare dupa zgiricturi, scarificari, vaccinari, deter-minind ceea ce se cunoaste sub numele de fenomenul lui Kobner. In pielea paroasa a capului firele de par strabat scuamele fara a fi modificate de aspect. Psoriazisul palmo-tar este simetric si se caracterizeaza prin placarde scuamo-keratozice, net circumscrise cu eritem, care depaseste zona scuamoasa; uneori ridicaturi cornoase si dure

cori psoriazici , care indepartati lasa in urma lor depresiuni in cupola i alteori realizeaza o adevarata keratodermie palmo-tara prin hiperkeratoza, de grosbne variabila, adesea fisurata, cu o margine rosie neta. Unghiile pot prezenta mici depresiuni in cupola (aspect de degetar de croitor), striatiuni longitudinale sau transversale, friabilitatea maAginei libere, hiperkeratoza sub-unghiala, iar in formele severe de psoriazis eritrodermic si artropa-tic unghia se poate ulcera la baza (onicomadeza) sau sa dena In totalitate opaca, deformata

pachionichie. Psoriazisul este o afectiune care poate insoti pe bolnav toata ata, evoluind in pusee, cu remisiuni de citeva luni si chiar ani, rebela la tratament. Nu lasa cicatrice, uneori locul leziunilor este luat de pete acromice. Eruptia se insoteste la unii bolna de prurit, mai ales la cei nervosi sau care consuma alcool.

Diagnosticul de psoriazis se pune usor si se bazeaza pe caracterul leziunilor eritematoscuamoase, localizarea lor indeosebi la coate, genunchi, regiunea sacrata, pielea paroasa a capului, simetria eruptiei, caracterul cronic si pe semnele luminarii (spcrmace-tului), al lui Auspitz (singerare punctiforma), edentierea scuamelor pe leziuni care nu par a fi acoperite do scuame la gratajul metodic a lui Brocq si fenomenul lui Kobner. Semnul luminarii consta in aparitia unei dungi, albe pulverulente dupa zgirierea scuamelor cu un corp ascutit, ca intr-o zgiriere a unei luminari de spermacet; semnul lui Auspitz apare dupa gratajul lui Brocq, adica dupa indepartarea scuamelor strat cu strat, sub forma unei singerari punctiforme, element de deosebire fata de alte afectiuni eritemalo-scua-moase in care apare fie o serozitate clara, fie o singerare in masa.
Diagnosticul diferential trebuie facut cu sifilidele psoriaziforme, in care gasim papule de culoare rosie-bruna, dure; scuama este mai fina si se detaseaza in bloc, iar la gratajul metodic al lui Brocq se produce o singerare in masa. Eczematidele psoriaziforme se dispun diseminat, sint produse de un focar de infectie, petele eritematoase sint mai palide, slab delimitate, scuama fina, se detaseaza in bloc si dupa indepartarea ei ramine o suprafata eritematoasa burata de o serozitate minima. Eczema cronica a avut in cursul evolutiei sale cule si zemuire, are eritem palid si se insoteste de prurit foarte pronuntat. Lupusul eritematos are, pe linga eritem si scuame, atrofii cicatriceale, Jar scuama este aderenta, se detaseaza cu greutate prezentind pe fata ei inferioara aspectul de limba de pisica. El se localizeaza numai pe partile descoperite. Lichenul ruber scua-mos are la periferie papule rosii-olacee caracteristice, stralucitoare, alta localizare si prurit mare. Pitiriazis rozat Gibert incepe cu o placa materna, care se localizeaza fie in partea superioara a toracelui, fie in partea inferioara a abdomenului, dupa care apar alte placi cu aspect de medalion, eruptia arc o coloratie roza, o evolutie do 68 saptamini si se ndeca dind imunitate. Parapsoriazisul in picatura are scuame fine, care so detaseaza cu ajutorul unei chiurete sub forma do pecete sau rondela. Psoriazisul inversat trebuie deosebit de intortrigo microbian, levuric, micotic ale caror caractere au fost descrise anterior. In pielea paroasa a capului trebuie deosebit psoriazisul de micozele pielii paroase in care firele de par sint modificate sau rupte, la diferite nivele si cu pitiriazisul simplu in care nu gasim eritem, iar scuamele sint fino, taritoase, diseminate pe toata suprafata pielii paroase a capului.
Complicatiile psoriazisului sint: eczematizarea, Uchenificaroa si piodermizarea leziunilor. Se descriu si trei complicatii severe considerate de unii ca forme clinice si anume psoriazis eritrodermic, artropatic si pustulos.
Psoriazis eritrodermic apare dupa un tratament iritant local cu crisarobina in concentratii mari, sau vaselina salicilata in concentratii mari, dupa un tratament general cu corticoizi sau antipaludico de sinteza, dupa expuneri la soare, sub forma unui eritem generalizat, cu descuamatie abundenta, cu alopecie, caderi de unghii, permanenta senzatie de frig, temperatura ridicata, prurit, stare generala alterata.
Psoriazis artropatic apare de obicei la citiva ani dupa leziunile cutanate si intereseaza articulatiile interfalangiene distale, articulatiile sacroiliace cu deformatii si anchiloze, manifestari unghiale frecvente.

Psoriazis pustulos are doua forme : generalizat (Zumbusch) cu aparitia de pustule amicrobiene pe leziuni de psoriazis sau eruptia surne brusc, insotita de febra ridicata, sub forma unui eritem difuz, care se acopera in zilele urmatoare de culopustule, uneori confluente, iar dupa uscarea rapida a pustulelor apare descuamatie lameloasa. Eruptia se insoteste de astenie, artralgii, polladenopatie si are prognostic benign existlnd Insa si forme severe. O a doua forma este cea de psoriazis pustulos palmotar In care gasim pustule superficiale, dispuse pe un fond eritematos, caie recidiveaza frecvent, lasind dupa uscarea lor suprafete keratozice.
Etiopatogenie. Psoriazisul apare la bolna cu teren predispus genetic, datorita a numerosi factori; tulburari meolice ale glucidelor, lipidelor, protidelor; factori climatici j endocrini; socuri emotive ; infectii, tulburari imunitare (IgA sint crescute in psoriazis) ; factori alergici.

Tratament. Se face pe cale generala cu neurosedative, tami-noterapie, Vitamina A, D2 buvabila, Be. B12. F, cystina 1,50 g pe zi (3 casete), factori lipotropi, folcisteina o fiola zilnic in cure de 15 fiole, methotrexat 2550 mg pe saptamina, antibiotice. Corticote-rapia nu se foloseste in psoriazisul vulgar, deoarece bolnai den corticodependenti; ea se foloseste in complicatiile severe ale psoriazisului. Tratamentul local se face la inceput cu vaselina salicilata 12%, care sa indeparteze scuamele, baie saptaminala si crisarobina sau preparatul lui sintetic dgnolina in concentratie de 0,25%2% in pasta sau pomada, sub control de urina saptaminal (poate produce nefrite). Se incepe cu concentratii mici, pentru a nu produce iritatii (eritem crisofanic), care pot ajunge pina la eritro-dermii. in colodiu se pot utiliza concentratii mai mari de 510%, deoarece acest preparat se foloseste pe leziuni mici. Rezultate bune am avut adaugind la acest tratament cu colodiu si unguent cu pix liquida 10% si hidrocortizon 0,5%. Se mai pot utiliza in stationar

intrucit degaja un miros patrunzator

unguentul si pasta cu oleum cadini 51020%. In pielea paroasa a capului se mai prescrie unguent cu precipitat alb de mercur 510% sau cu calomc! 510%. Se mai recomanda preparate cortizonice; triamcinolon A, locacorten, ultralan, fluocinolon, locacorten tar, locasalen, unguent cu hidrocortizon acetat. Cure heliomarine efectuate vara, cu expuneri gradate, dau rezultate bune. Recent, o noua metoda, numita PUVA (Psoralen-ultra olete tip A), a dus la albirea leziunilor de psoriazis in procente de 8090% din cazurile tratate. Dupa o priza orala de psoralen (meladinina), la 2 ore se expune bolnavul la raze ultraolete 35 minute, intr-o incapere inchisa, expunerea fa-cindu-se gradat pina la 1520 minute, 20 de sedinte in medie, bine suportate de bolna.