Sint constituite din hiperplazia tesutului conjunctiv si din tesuturile care deri din mezoderm (adipos, nervi, musculatura neteda, se sangvine sau limfatice).
Fibroamele sint proliferari ale fibrelor conjunctive si celulelor (fibroblasti si celule mezenchimatoase mai mult sau mai putin diferentiate, care si-au pastrat in parte puterea macrofagica, adica histiocite). Teoretic, in afara de fibroame exista histiocitoame si forme intermediare histiocitofibroame.
Moluscum pendulum este tipul de
fibrom moale, numit si fibrom sau nev moluscum, cu aspectul unei tumorete piriforme, moi, flasce, cu un pedicul ingust, de culoarea pielii, de marimi riabile, ajungind uneori la volumul unei portocale. Se localizeaza mat ales la git, portiunea superioara a spatelui, axile, pleoape, plicile geni-tocrurale ; apar de obicei dupa 40 de ani, sint sile, nu prezinta modificari evolutive. Moluscum pendulum de talie mica se poate confunda cu papiloamele sau
verucile filiforme. Cind se gaseste in numar mare si sint voluminoase ne orienteaza spre o maladie Recklinghausen sau uneori spre o epiloia. Tratamentul se face cu bisturiul electric.
Histlocitofibrom (derroatofibrom, fibrom in pastila) este cel mai frecvent fibrom cutanat; este o mica tumora, care apare la adulti, mai ales la femei, indeosebi pe membre, de forma rotunda, cu diametru de 520 mm, de culoare bruna mai ales la periferie. Este de consistenta ferma si la palpare intre doua degete se simte un nodul plat, foarte dur, cu impresia de pastila Inclusa in piele ; adesea otnbilicat sau deprimat, este rar pruriginos, regreseaza ci-teodata lasind o pata pigmentata. O rietate clinica este angio-histiocitomul, foarte scularizat, adesea ulcerat.
Tratamentul se face prin excizie chirurgicala.
Fibrokeratom digital dobindit (fibrokeratom aerai) se prezinta ca o mica formatiune, reliefata si nedureroasa, cu diametru de 310 mm, lunguiata, ferma, cu suprafata keratozica, inconjurata de o coloreta de sub care pare ca iese tumora. Mai frecventa la
sexul masculin, se situeaza in jurul sau sub o unghie de la degetele miinilor, mai rar la picioare. Etiologia este neprecizata, unii invoca traumatisme iar tratamentul este chirurgical.
Fibromatozele sint formatiuni mai intinse, mai voluminoase, mai profunde, cuprinzind tesutul subcutanat $i interesind citeo-data urile aponevrotice si musculare. Pot fi congenitale si juvenile (solitare, multinodulare, a sternocleido-mastodianului, palmo-tare). Fibromatozele tardive cuprind induratia corpilor cavernosi (maladia La Peyronie), fibromatoza palmara (maladia Du-puytren) si fibromatoza tara (maladia Ledderhose).
Maladia Dupuytren incepe prin mici noduli subcutanati, rotunzi sau fuziformi, fermi, nedurerosi, dispusi in partea distala a palmei, la baza si in axul degetelor IV si V de la miini. Nodulii cresc lent, formeaza bride longitudinale reliefate, care au de fiecare parte cite o depresiune ale caror ramuri se reunesc in V spre partea mediana a palmei. Aceasta fibroza retractila produce o flexie progresi a primei falange a degetului pe metacorpian si uneori chiar a celei de-a doua falanga pe prima. Se intilneste la adult, mai ales le sexul masculin, fiind considerata azi cu determinare genetica, formele familiale reprezentind 40% din cazuri. Tratamentul se face cu ultrasunete, infiltratii cu volon 40, vitamina E in doze mari, interventii chirurgicale.
Fibromatoza tara (maladia Ledderhose) este maladia Dupuytren localizata la aponevroza tara superficiala, traducindu-se mai ales prin noduli fibrosi voluminosi, rareori prin bride aponevrotice, care sa provoace retractia degetelor.
Fibroame si iibromatoze pseudosarcomatoase sint
tumori me-zenchimatoase cu structura histologica, simulind pe cea a unei
tumori maligne sarcomatoase. Tipul cel mai frapant este fibroxanto-mul atipic care apare la subiectii in virsta, in regiunea cefalica, sub forma unei mici tumori nedureroase, cu diametru de 12 cm, adesea ulcerata si singerinda, asemanatoare unui epiteliom bazo-sau spinocelular sau botriomicom. in antecedente gasim expuneri la soare, iradiatii ionizante, traumatisme ; evolutia este benigna, iar ablatia tumorii duce la vindecare.
Keloidele sint formatiuni fibroase, reliefate, dure, nodulare sau sub forma de placa rde alungite, cu suprafata neteda sau neregulata, de culoare roza sau rosie, uneori cu aspect digitiform si prezenta de telangiectazii. Etiologia ramine neprecizata; se presupune o predispozitie particulara (ereditate, teren tuberculos, rasa neagra), la care contribuie un factor local (
tulburari sculare, infectie microbiana). Keloidele pot fi primitive sau spontane, cu localizare presternal si keloide secundare sau cicatriceale care survin dupa arsuri, incizi, scarificari,
lupus tuberculos, goma tuberculoasa, traumatisme si stoarcerea unor chiste, comedoane.
Tratamentul se face cu zapada carbonica, asociata sau nu cu scarificari, infiltratii cu volon, ultrasunete, radiumterapie.
Lipoamele sint formatiuni subcutanate, rotunde, de volumul unui bob de
mazare pina la volumul unei mandarine, mobile pe urile profunde si obisnuit nedureroase; au consistenta moale, uneori pseudofluctuenta si sint uneori lobulate. Nu sint inflamatorii, iar tegumentul care le acopera are o culoare normala. Pot fi solitare, reprezentate de o
tumora izolata aparuta in regiuni supuse presiunilor; spate, lombe, ceafa, radacina membrelor si lipomaloia sau lipoame multiple dezvoltate dupa anumite infectii, nasteri,
slabire rapida, traumatisme nervoase, insotite adesea de hipercoles-terolemie. Lipomatozele se asociaza uneori cu riate displazii.
Adenolipomatoza Launois-Bensande prinde simetric teritorii ganglionare, in principal gitul. Maladia Dercum este o neuro-lipo-matoza dureroasa cu localizare pe trunchi, insotita de dureri spontane sau provocate la presiune, survenind in crize cu roseata si tumefactie; astenie, tulburari intelectuale si nervoase se intilnesc adesea. Tratamentul tuturor formelor de lipoame se face prin ex-cizie chirurgicala.
Xautoamele sint tumori de culoare galbuie, caracterizate prin prezenta in derma de celule spumoase (celule xantomatoase sau celule Touton), continind depozite lipidice sudanofile, mai ales bogate in colesterol. Ele sint de trei feluri :
xantoame e apar obisnuit in unghiul intern al pleoapei superioare, simetric, sub forma de pete galben deschis, olare, bine delimitate, netede, insotite de cholesterolemie moderata, hipertensiune,
obezitate sau tulburari cardiace cunoscute si sub denumirea de xanfeJasma pleoapelor. Xantoame e extrapalpebrale unice sau. multiple se dispun pe trunchi, pe membre sau git in sin-droame hipercolesterolemice primitive sau secundare;
xantoame papulotuberoase sint formatiuni reliefate, ferme, de marimi diferite, de la un bob de mei la tumori de marimea unor alune, de culoare galbena. Pot apare brusc xantoame papuloase eruptive, de culoare galbena cu predilectie pe fese, abdomen, membre reprezentind manifestarea dominanta a xantomatozei hiperchy determinind aderate dureri, iar la palpate, la frig,
durerea se accentueaza. Apar la toate virstele si se deosebesc de hidradenoa-mele eruptive prin localizarea acestora pe fata anterioara a toracelui si absenta durerii provocate. Ablatia chirurgicala, electrocoa-gularea, crioterapia se practica.
Hemangiopericitom, tumora asemanatoare histogenetic cu an-gioleiomiomul si tumora glomica, apare sub forma unui nodul hipodermic, ferm, elastic sau moale, uneori lobulat, nedureros, citeo-data albastrui, sau rosu viu. Se poate ulcera, poate lua un volum considerabil mai ales dupa interventii chirurgicale, producind jena functionala. Tratamentul este chirurgical sau prin electrocoagulare, fara a preveni recidivele.
Neuroame sau nevroame se formeaza din filete nervoase. Ap.ir cel mai frecvent post-traumatic. Cele spontane (zise idiopatice) sint mai rare. Sint mici noduli, de marimea unor gamalii de ac pina la cea a unei alune, sesile, de culoarea pielii sau roze, ferme, !a inceput nedureroase, devin dupa luni sau ani foarte dureroase. Tratamentul se face prin excizie chirurgicala.
Schwanoame sint constituite din proliferarea tecii lui Schwann sub forma unei tumori, adesea unice, localizata la incheietura pumnului, fata anterioara a antebratului, in plicile coatelor, poplitce, pe buze, pe limba. Ajung pina la marimea unei
nuci si fac corp comun cu tegumentul sau mucoasa, care iau o coloratie galbuie-roza. In diagnostic ne orienteaza localizarea pe un traiect nervos ia care adera durerile, semne de iritatie nervoasa. Tratamentul este tot chirurgical.
Tumora cu celule granuloase Abrikossoff (rhabdomiom gra-nulo-celular) apare la adultul de virsta medie, localizata riat, (piele, muschi, glande salire, caile respiratorii, inima etc), dar intr-o treime din cazuri la limba si 20% in tesutul cutanat si subcutanat. Este de obicei unica, rotunda, bine circumscrisa, reliefata, cu diametru de 0,52 cm, cu suprafata neteda, de culoare gri-gal-buie, ferma, nedureroasa, citeodata ulcerata. Natura tumorii nu este inca precizata, celula granuloasa putind fi de natura diversa (mui>-chiulara, conjuncti, adipoasa, glandulara, schwaniana). Tratamentul consta din excizie chirurgicala.
Tumora glomica (angio-neuro-miom) se intilneste de predilectie pe degete, cel mai adesea subunghial, sub forma unei tumori mici, de culoare albastruie, de marimea unei seminte de cinepa pina la un bob do mazare, neteda, de consistenta moale si foarte dureroasa la presiune, frig sau caldura. Tratamentul indica excizie chirurgicala.
