Cauta in site
Nutritie Boli Naturist Ghid Medical Medicamente Anatomie
Home | Creeaza cont nou | Login membri

Fiziologie

NAVIGARE RAPIDA: » Pagina principala » GHID MEDICAL » fiziologie

Oasele capului

OASELE CAPULUI

Morfologic craniul alcatuieste un intreg format din 14 oase pe care il impartim pentru usurinta descrierii in NEUROCRANIU sau cutia craniana, care adaposteste encefalul si VISCEROCRANIUL sau oasele fetei care protejeaza o parte din organele receptoare ale analizatorilor, aparatul masticator si portiunile initiale ale aparatului respirator si digestiv.

OASELE CUTIEI CRANIENE

(neurocraniul)

Sunt in numar de opt dintre care patru neperechi si mediane : frontalul, etmoidul, sfenoidul, occipitalul. Patru perechi: 2 parietale , 2 temporale .

Craniul - vedere laterala

  Craniul - sectiune transversala

 

.10 Os fronal - vedere anterioara

 

. 11 Osul frontal - vedere posterioara

 

FRONTALUL

Este un os median si nepereche, situat in partea anterioara a craniului. El ia parte la formarea cavitatii nazale si orbitale. Prezinta o prtiune solzoasa si o portiune orizontala formata din o prtiune nazala si o portiune orbitala.

ELEMENTE DECRIPTIVE:

Solzul frontalului

formeaza fruntea;

Fata anterioara prezinta:

tuberculii frontali;

sub tuberculi, deasupra orbitelor, sunt doua portiuni arcuate - arcuri sprancenoase (supraciliare) - sau arcadele orbitale;

intre ele se afla pe linia mediana o suprafata osoasa numita glabela, ce prezinta sutura metopica;

arcadele orbitale se continua lateral cu apofizele zigomatice, care se articuleaza cu osul zigomatic;

marginile interne ale arcadei sprancenelor si glabelei se prelungesc in jos spre portiunea nazala a frontalului. Aceasta apare ca o suprafata neregulata si dintata de pe care pleaca spina nazala;

pe fiecare arcada orbitala exista o scobitura numita incizura supraorbitala care poate fi uneori si un orificiu;

marginea posterioara a apofizei zigomatice se continua cu creasta laterala a frontalului.

Fata exocraniana:

prezinta pe linia mediana gaura oarba de la care pleaca in sus creasta frontalului;

de o parte si de alta a liniei mediane sunt santuri arteriale si impresiuni digitiforme;

marginea solzului este dintata si se articuleaza cu oasele parietale.

Portiunea orbitala a frontalului

e formata de o scobitura incadrata de doua lame osoase;

prezinta pe linia mediana scobitura etmoidala in forma de 'U' in care patrunde osul etmoid; ramurile laterale ale scobiturii au niste semicelule care, pe articulat, sunt completate de semicelulele etmoidului;

de o parte si de alta a scobiturii etmoidale sunt doua lamele osoase care iau parte la formarea orbitelor:

aceste lamele osoase au in partea laterala o depresiune numita fosa glandei lacrimale;

marginile posterioare ale lamelor osoase se articuleza cu aripa mica a sfenoidului.

Portiunea nazala a osului este situata intre cele doua portiuni orbitale si se articuleaza anterior cu cele doua oase nazale si posterior cu lama perpendiculara a etmoidului.

Conformatia interna a osului

la nivelul glabelei si lateral de ea osul sare doua cavitati pneumatice, simetrice numite si sinusurile frontale; cele doua sinusuri sunt despartite de un sept si se deschid la nivelul nasului in meatul mijlociu.

	. 12 Os frontal - vedere inferioara

1.2 ETMOIDUL

Este un os median si nepereche. E asezat intre frontal si sfenoid in partea bazala a craniului. Este format din lama ciuruita, lama verticala, masele laterale.

ELEMENTE DECRIPTIVE:

Lama ciuruita

se afla in patea centrala a osului;

are forma dreptunghiulara;

se caracterizeaza prin existenta unui numar mare de orificii care o strabat si prin care trec fibrele nervului olfactiv;

se articuleaza anterior si lateral cu osul frontal, posterior cu osul sfenoid.

Lama verticala:

este perpendiculara pe lama ciuruita ;

este asezata in median;

prezinta doua portiuni:

una deasupra lamei ciuruite - crista galli - care proemina in cutia craiana;

una sub lama ciuruita - lama perpendiculara - care formeaza partea superioara a septului nazal.

Masele laterale (labirinte)

sunt asezate pe partile laterale ale lamei ciuruite;

prezinta urmatoarele elemente;

fetele externe sunt formate respectiv dintr-o lama osoasa subtire numita lama orbitala care ia parte la formarea peretelui orbitei;

fetele interne au o lama subtire, lama mediala, carre formeaza peretele extern al cavitatii nazale;

de pe fetele interne se desprind doua lame rasucite in forma de cornet - cornetele nazale superioare si mijlocii.

sub cornetele nazale superioare eate un spatiu numit meat nazal superior;

sub cornetele nazale mijlocii este un spatiu numit meat nazal mijlociu;

fata anterioara a maselor laterale prezinta cavitati care sunt inchise de celulele etmoidale ale frontalului, formand sinusurile etmoidale.

		. 13 Os etmoid - vedere laterala

  1.3 SFENOIDUL

Os nepereche situat in partea centrala a bazei craniului. Vazut de jos in sus are forma unui fluture. Este alcatuit din: corp, aripi mari, aripi mici, apofizele pterigoide.

ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Corpul

este situat central;

are forma cubica (6 fete);

se sudeaza :

anterior - cu frontalul si etmoidul;

posterior - cu occipitalul.

pe fata superioara (endocraniana) prezinta:

anterior - jugul sfenoidal - o suprafata a ce acopera spatiul dintre aripile mari ;

inapoia jugului - se afla un sant transversal numit santul chiazmatic (optic);

la fiecare extremitate a santului optic sunt orificiile optice prin care intra in craniu nervii optici care se incruciseaza in santul optic formand chiazma optica;

posterior - saua turceasca - care este o scobitura ce prezina urmatoarele elemente:

gropita hipofizara - marginita anterior de tuberculul seii, posterior de o ridicatura numita lama patrulatera, care, la fiecare extremitate are cate o apofiza clinoida posterioara.

tuberculul seii este marginit la extermitati de cate o apofiza clinoida anterioara.

lama patrulatera se continua posterior cu o suprafata inclinata care se articuleaza cu occipitalul.

in corpul sfenoidului sunt sapate doua cavitati: sinusurile sfenoide care se deschid in cavitatea nazala prin meatul nazal superior.

Aripile mici:

sunt doua lame osoase de forma triunghiulara, ce pornesc de pe partile anterioare ale fetei superioare a corpului;

baza se fixeaza pe corp iar varful se indreapta in sus si inainte;

participa la formarea peretelui superior al orbitei.

Aripile mari:

pornesc de pe partile laterale ale corpului;

se indreapta in sus si inainte;

au o forma aproximativa de piramida cu trei fete:

o fata posterioara (centrala) care ia parte la formarea bazei craniene;

o fata anterioara (orbitala)

o fata externa (temporala) ce formeaza peretele cutiei craniene intre frontal si temporal.

la baza aripii mari sunt mai multe orificii din care:

anterior - gaura rotunda prin care trece nervul maxilar superior;

posterior - gaura ovala prin care trece nervul mandibular;

intre marginea posterioara a aripii mici si cea anterioara a aripii mari se afla fisura orbitala superioara prin care se face legatura cu orbita.

Apofizele pterigoidiene:

sunt doua procese osoase care pornesc de pe fata inferioara a corpului si se indreapta in jos;

sunt formate din doua lame externa si interna .

intre lame se afla incizura pterigoidiana.

acestea dau insertii muschilor pterigoidieni.

	.19 Os sfenoid - vedere anterioara

1.4 OCCIPITALUL

Este un os median si nepereche. El este situat in partea posterioara a cutiei craniene. Este alcatuit din: corpul osului, doua parti laterale, solzul occipitalului. Toate acestea sunt grupate in jurul marii gauri occipitale prin care se face legatura dintre cutia craniana si canalul vertebral.

ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Corpul:

este situat anterior fata de gaura occipitala pe linia mediana;

are forma cuboida (6 fete):

fata anterioara - se articuleaza cu corpul sfenoidului;

fata superioara - este scobita si sustine bulbul rahidian si puntea;

fata inferioara - este rugoasa si prezinta pe linia mediana tuberculul faringian, pentru insertia apofizei faringiene;

fetele laterale - se articuleaza cu oasele temporale;

Partile laterale (condiliene):

sunt pe laturile gaurii occipitale;

pe fata inferioara a fiecarei parti laterale este o suprafata de articulare pentru prima vertebra cervicala;

prin fetele laterale, partile laterale se articuleaza cu osul temporal.

Sozul occipitalului:

este situat posterior fata de gaura occipitala;

este partea cea mai dezvoltata si subtire;

fata externa:

este convexa;

pe linia mediana prezinta protuberanta occipitala externa de la care pleaca creasta occipitala externa ce merge pana la marea gaura occipitala;

de la protuberanta porneste lateral la dreapta si la stanga o linie curba numita linia nucala superioara;

aproximativ la mijlocul crestei occipitale externe este linia nucala inferioara;

zona din partea externa de deasupra liniei nucale superioare este neteda si poarta numele de ul occipital;

zona dintre linia nucala superioara si linia nucala inferioara este rugoasa, se numeste ul nucal si pe el se insera muschii cefei;

fata interna:

este concava si corespunde encefalului;

prezinta median protuberanta occipitala interna de unde pleaca:

in jos - linia mediana si creasta occipitala interna care se bifurca pe marginile gaurii occipitale;

in sus - santul longitudinal superior;

lateral - santul anterior ( transversal);

aceste creste delimiteaza pe fata interna patru scobituri sau fose, de o parte si de alta a liniei mediane (doua perechi de fose):

fosele cerebrale - sunt situate deasupra santului transversal;

adapostesc emisferele cerebrale;

fosele cerebeloase - sunt situate sup santul transversal;

adapostesc emisferele cerebeloase.

 

1.5 PARIETALUL

Este os pereche asezat pe partile laterale ale cutiei craniene(. 21, 22). Are forma patrulatera cu o fata externa convexa si o fata interna concava.

ELEMENTE DESCRIPTIVE:

Fata externa:

are in mijloc o proeminenta mai accentuata numita eminenta paritala;

sub eminenta parietala sunt doua linii curbe: linia temporala superioara si linia temporala inferioara pe care se insera muschiul temporal.

Fata interna - este concava si are mai multe santuri pentru vasele sanguine si amprentele emisferelor cerebrale.

Marginea superioara:

este dintata ;

se articuleaza cu parietalul de partea opusa formand sutura sagitala;

anterior - se articuleaza cu frontalul;

posterior - se articuleaza cu occipitalul;

lateral - se articuleaza cu temporalul.

1.6 TEMPORALUL

Este un os pereche asezat pe partile latero-inferioare ale cutiei craniene;

Are forma neregulata.

Este alcatuit din:

partea petromastoidiana;

partea timpanica;

partea hioidiana;

solzul temporalului.

ELEMENTE DESCRIPTIVE

Partea petromastoidiana:

Stanca temporalului (piramida temporalului) :

este portiunea cea mai groasa ;

are forma de piramida triunghiulara;

varful - este orientat anterior si median ;

baza - este orientata posterior si lateral, unindu-se cu partea mastoidiana;

fata anterioara - prezinta o mica scobitura spre varf pentru ganglionul lui Gasser al nervului trigemen;

fata posterioara - prezinta aproape de mijloc orificiul conductului auditiv intern prin care trec nervii cranieni;

fata inferioara - formeaza o parte din baza craniului, dand insertii musculare

in stanca temporalului sunt sapate canale care formeaza labirintul osos al urechii interne.

Partea mastoidiana :

este asezata posterior si lateral fata de piramida temporalului;

este o masa osoasa turtita lateral

fata interna :

este rugoasa;

este concava;

da insertii musculare;

anterior si posterior prezinta o proeminenta puternica - apofiza mastoida;

este strabatuta de santul sigmoidian;

in interiorul fetei sunt sapate celulele mastoide;

mastoida prezinta sinusul mastoidin care se deschide in urechea mijlocie.

Partea timpanica

este o lama osoasa curbata in sus;

marginea anterioara se articuleaza cu radacina apofizei zigomatice;

marginea posterioara se articuleaza cu fata anteriora a apofizei mastoide;

marginea interna este fixata la stanca temporalului;

marginea externa este libera si pe ea se fixeaza extremitatea interna a partii cartilaginoase a conductului auditiv extern.

fata superioara este concava si este formata din peretele inferior si peretele lateral a partii osoase a conductului auditiv extern.

fata inferioara este in raport cu baza apofizei stiloide.

Partea hioidiana

este separata de apofiza stiloida ;

are forma conica;

are lungimea de 1,5 cm;

este indreptata in jos si inainte;

serveste ca punct de insertie pentru muschi si ligamente.

Solzul temporalului:

este partea cea mai subtire si mai mare a temporalului;

are forma semicirculara;

fata externa :

este convexa ;

prezinta inferior - apofiza zigomatica a temporalului ce se articuleaza cu osul zigomatic.

baza apofizei zigomatice are forma triunghiulara

este formata dintr-o radacina anterioara si una posterioara;

intre radacina se afla cavitatea glenoidiana a temporalului care serveste la articularea cu condilul mandibulei.

radacina anterioara formeaza o proeminenta inainte - condilul temporalului sau tuberculul articular care contribuie la articularea mandibulei.

varful apofizei zigomatice se articuleaza cu osul zigomatic si formeaza arcada zigomatica.

fata interna

este concava ;

are santuri pentru vase sanguine si amprente cerebrale;

marginile solzului se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu parietalul.

Oasele orbitei vedere anterioara

2 OASELE FETEI

(viscerocraniu)

Oasele constitutive ale viscerocraniului sunt urmatoarele oase perechi: lacrimale, nazale, maxilare, palatine, zigomatice (malare), cornetele nazale inferioare, cornetele nazale superioare si oase neperechi: vomerul si mandibula. Din motive didactice, la aceasta categorie intra si osul hioid care, topografic, apartine zonei anterioare a gatului.

2.1 OSUL LACRIMAL

este un os pereche, ca o lama dreptunghiulara asezata pe peretele medial al orbitei;

este asezat intre apofiza frontala a maxilarului si lama orbitala a etmoidului;

fata orbitala prezinta santul lacrimal care, impreuna cu santul lacrimal al apofizei frontalului formeaza santul nazolacrimal.

2.2 OSUL NAZAL

este un os pereche;

are forma unei lame patrulatere, mai groasa in partea superioara unde se articuleaza cu frontalul si mai subtire in partea inferioara prin care se articuleaza cu cartilajul nazal;

marginea laterala se articuleaza cu apofiza frontala a maxilarului;

marginea mediana se articuleaza cu osul nazal opus;

fata externa este convexa, este acoperita de piele, formand radacina nasului;

fata interna formeaza o parte din peretele latero-superior al fosei nazale.

A B

2.3 OSUL MAXILAR

este un os pereche;

este asezat in partea centrala a fetei;

este alcatuit dintr-un corp si patru apofize:

corpul:

fata anterioara - prezinta in dreptul celor patru dinti niste creste verticale. Cea din dreptul caninului este mai inalta si deasupra ei se afla fosa canina. Deasupra fosei canine se afla orificiul supraorbital prin care trece artera si nervul supraorbital.

fata posterioara este situata in inapoia apofizei zigomatice.

fata superioara formeaza peretele inferior al orbitei;

fata interna (nazala) prezinta in partea inferioara o suprafata de articulatie pentru osul maxilar de partea opusa. ~napoia acestei suprafete se afla apofiza palatina.

in corpul maxilarului se afla sinuxul maxilar, o cavitate care se deschide in meatul nazal mijlociu;

cele patru apofize sunt:

apofiza zigomatica - se desprinde la limita dinte fata posterioara si cea anterioara si se articuleaza cu osul zigomatic;

apofiza frontala - se articuleaza cu osul frontal, iar prin marginea ei anterioara cu osul nazal;

apofiza palatina - are doua fete si patru margini:

fata superioara face parte din seul bucal;

fata inferioara este rugoasa; face parte din palatul osos;

marginea mediala se articuleaza cu cea de partea opusa formand sutura palatina mediala care se articuleaza cu vomerul;

marginea laterala se confunda cu fata inferioara;

marginea anterioara prezinta spina nazala anterioara;

marginea posterioara se uneste cu lama orizontala a palatinului formand sutura transversa a palatinului;

apofiza alveolara - prezinta opt scobituri (alveolele dentare) unde sunt radacinile dintilor.

2.4 OSUL PALATIN

este un os pereche, asezat inpoia marginii posterioara a apofizei palatine a maxilarului;

este alcatuit din doua lame perpendiculare una pe alta: una orizontala si una verticala;

lama orizontala:

este patrulatera;

marginea ei laterala se articuleaza cu marginea inferioara a lamei verticale;

marginea mediala se articuleaza cu lama opusa formand partea posterioara a palatului dur;

lama verticala

este patrulatera si este neregulata;

formeaza o parte din peretele lateral al cavitatii nazale;

Marginea superioara are anterior apofiza orbitala iar posterior apofiza sfenoidala.

2.5 OS ZIGOMATIC (MALAR)

este un os pereche, asezat pe partea latero-inferioara a orbitei;

are o fata exterioara ce corespunde pielii si formeaza relieful umarului obrazului;

are o fata mediala sau temporala intra in constructia fesei temporale;

marginea anterioara se articuleaza cu apofiza zigomatica a maxilarului;

marginea superioara formeaza o parte latero-inferioara a orbitei;

marginea posterioara si cea inferioara sunt libere si formeaza umarul obrazului;

coltul postero-inferior se articuleaza cu apofiza zigomatica a temporalului.

CORNETUL NAZAL INFERIOR

este os pereche;

seamana cu un cornet de hartie de unde ii vine si numele de cornet sau conca;

este situata in cavitatea nazala sub cornetele nazale ale etmoidului;

prezinta doua fete si doua margini;

fata mediala este convexa si proemina in cavitatea nazala;

fata laterala este concava si participa la delimitarea meatului inferior;

marginea superioara

se fixeaza anterior pe maxila si posterior pe lama perpendiculara a palatinului;

se articuleaza:

cu osul lacrimal ;

cu osul maxilar;

in sus cu etmoidul.

marginea inferioara este libera.

2.7 CORNETUL NAZAL SUPE-RIOR

este un os pereche;

este situat pe partea inferioara a peretelui lateral al cavitatii nazale;

are forma unei lame triunghiulare cu baza la corpul maxilei si varful medial;

fata inferioara este concava si margineste meatul nazal inferior;

VOMERUL

este un os nepereche, asezat in median, in continuarea lamei perpendiculare a etmoidului contribuind la formarea peretelui median dintre fosele nazale (septul nazal).

are forma unei lame patrulatere;

superior se articuleaza cu lama perpediculara a etmoidului;

inferior se articuleaza cu apofiza palatina a maxilarului.

2.9 MANDIBULA (MAXILARUL INFERIOR)

este un os nepereche;

este singurul os mobil al scheletului capului;

se afla la partea inferioara a fetei;

este format din;

CORPUL:

are forma de potcoava cu convexitatea anterioara;

posterior prezinta doua extremitati numite ramuri care se continua cu ramurile mandibulei;

are o fata anterioara, una posterioara si una externa.

fata anterioara:

prezinta pe linia mediana o creasta putin proeminenta numita simfiza mentonica care se termina cu protuberanta mentonica aflata in partea ei inferioara;

fata posterioara:

are pe linia mediana doua proeminente mici - apofizele genii sau spinele mentoniere;

lateral sunt mai multe fosete pentru muschiul digastric, glanda salivara sublinguala si glanda salivara submandibulara;

fata externa:

in dreptul premolarului se afla orificiul mentonier ce comunica cu canalul mandibular prin care trec vasele si nervii pentru dintii inferiori;

marginea superioara a corpului (marginea alveolara) - are 16 alveole dentare pentru dintii inferiori;

RAMURILE;

fiecare ramura e patrulatera;

au directie verticala;

fata laterala este rugoasa in partea inferioara si neteda in partea superioara;

fata mediala: in partea superioara prezinta orificiul mandibular si deschiderea superioara a canalului mandibular;

coltul infero-posterior este rotunjit si formeaza unghiul mandibulei.

marginea superioara prezinta :

anterior - apofiza coronoidiana ce serveste pentru inseria muschiului temporal;

posterior - apofiza condiliana ce se articuleaza cu cavitatea glenoida a osului temporal;

scobitura mandibulei - situata intre cele doua apofize, permite trecerea pachetului vasculonervos maseterian destinat muschiului omonim.

2.10 OSUL HIOID

este un os nepereche;

este asezat intre mandibula si cartilajul tiroid;

el nu este articulat cu celelalte oase;

se articuleaza prin doua ligamente de apofizele stiloide ale oaselor temporale;

are forma literei U cu deschiderea posterioara;

prezinta un corp si patru coarne:

corpul - este patrulater si da isertii muschilor hioidieni;

coarnele - sunt doua mari si doua mici caare dau insertii mai multor muschi.

3 ARHITECTURA SCHELETULUI CAPULUI

Arhitectura neurocraniului si viscerocraniului este in stransa dependenta cu organele pe care le contin fiecare.

Oasele neurocraniului sunt turtite si puternice, curbate, formate din doua table de tesut osos compact intre care se afla un strat de tesut spongios. Creierul exercita, in dezvoltarea lui o presiune de expansiune asupra neurocraniului care determina atat cresterea volumului acestuia cat si modelarea tabliei interne. Rezistenta neurocraniului depinde de elasticitatea oselor care il compun si de rezistenta suturilor. Experimental s-a dovedit ca oasele neurocraniului pot suporta o depresiune de 1 cm, fara sa apara fractura, iar dupa incetarea exercitarii fortei sa revina la forma initiala. Cand elasticitatea a fost depasita apare fractura. Prima care cedeaza este tablia interna.

Factori care au avut ca efect modelarea craniului: statiunea bipeda, schimbarea modului de hrana si a tipului de masticatie, dezvoltarea limbajului articulat care a modelat in special viscerocraniul.

Totii acesti factori au determinat: disparitia botului si aparitia barbiei - specifice craniului uman, dezvoltarea si verticalizarea fruntii prin procesul de frontalizare a emisferelor cerebrale;

Structura viscerocraniului a fost determinata in mai mare masura de procesul masticatiei si, ulterior, de vorbirea articulata. Pe langa acestea a intervenit si necesitatea dezvolarii functiei respiratorii mult afectata de bipedie.

Factorii modelatori mentionati determina formarea unui sistem articulat cu zone slabe si de maxima rezistenta. La viscerocraniu sunt 3 stalpi de rezistenta principali: stalpul nazo-frontal, stalpul zigomatic, stalpul pterigoidian. Toate astea au importanta in traumatologie si lucrarile protetice.

Copyright © 2010 - 2024 : eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact

Despre fiziologie

Alte sectiuni Frumusete Termeni medicali Sanatatea copilului Igiena Geriatrie Sarcina Nasterea Venirea pe lume a copilului Mama dupa nastere Sanatatea femenii Dermatologie Homeopatie Reflexoterapie Adolescenta Kinetoterapie Ginecologie Obstetrica Psihiatrie Medicina generala Oftalmologie Oto-rino-laringologie Ortopedie Anestezia Masajul Sanatatea barbatului Urgente si primul ajutor Neurologie Odontologie Planificare familiala Maturitatea Varsta a iii-a Nefrologie Cancerologie Pediatrie Responsabilitatea juridica medicala Genetica medicala Simptome Rinologia Faringologia Laringologia Sistemul endocrin Radiologie Stomatologie Medicina legala Analize Asistenta medicala Chirurgie Dependente Fiziologie Microbilologie Neonatologie Optometrie Psihologie Reumatologie Traumatismele oaselor Traumatologie

Ai o problema medicala? Daca vrei raspunsuri scrie intrebarea mai jos: Intrebarea in cateva cuvinte: Intrebarea cu toate detaliile Unde se incadreaza problema medicala? selecteaza specializarea Abuz, dependenta si intoxicatiiAccidentul vascular cerebralAfectiuni ale rinichilorAfectiuni ale sanilorAfectiuni ale urechiiAfectiuni respiratorii la copiiAfectiunile cavitatii bucaleAfectiunile coloanei vertebraleAfectiunile gingiilorAfectiunile pielii la copiiAfectiunile prostateiAfectiunile venelorAlcoolulAlergiileAmetelileAnxietatea si fobiileApendicita si alte cauze de abdomen acutArtritaAutismulAvortulBoala Alzheimer si alte boli degenerativeBoala Parkinson si alte boli extrapiramidaleBoli ale inimii si vaselorBoli ale sangeluiBoli cu transmitere sexualaBoli de pieleBoli ereditare si congenitaleBoli genitale feminineBoli genitale masculineBoli intestinaleBolile aparatului respiratorBolile pancreasuluiBulimie si anorexie, tulburari de alimentatieCancerulCancerul de col uterinCandidoza si alte infectii micoticeCardiopatia ischemica si Infarctul miocardicCaria dentaraCefaleea si migrenaChirurgie esteticaChirurgie orodentaraCiclul menstrualColesterolul si triglicerideleColici si alte tulburari digestive la copiiConstipatia si diareea copiluluiCresterea si dezvoltarea copiilorDantura copiilorDepresiaDiabetul ZaharatDiareea si constipatiaDieteDisfunctii sexuale feminineDisfunctii sexuale masculineDurerea si inflamatia gatuluiEducatia sexuala la copii si adolescentiEpilepsia si ConvulsiileEstetica dentaraFicatul si caile biliareFrumusete si intretinereFumatulGripaHemoroizii si fisura analaHepatite viraleHernia de disc si lombosciaticaHerniile abdominaleHipertensiunea arterialaHomeopatiaHormonii si tulburarile endocrineInfectia cu HIVInfectii ale pieliiInfectii urinareInfectiile urinare la copiiInfertilitate femininaInfertilitate masculinaInsomnia si alte tulburari de somnIntoxicatiiInvestigatiiLegislatie medicalaLeucemii si limfoameMedicina naturistaMeningita si alte infectii ale sistemului nervosMenopauzaMetode contraceptiveNasul si sinusurileNou nascutulNutritia copiilorOase si articulatiiObezitateaOrtodontieOsteoporozaParazitozePsihologia cupluluiPsihologie si psihoterapieRemedii naturisteReproducerea umana asistataReteteRujeola si alte boli ale copilarieiSanatatea mentalaSanatatea ochilorSarcina, nasterea si lauziaSchizofrenia si alte tulburari psihiceScleroza multiplaSex si erotismStomatologieStresul si oboseala cronicaSuplimente nutritiveToxiinfectii alimentareTranspiratiaTraumatism craniocerebralTulburari de limbajUlcerulVaccinuri si vaccinariVaricela si zona zosterVarsta a treiaVitamine si minerale Scrie codul din imaginea alaturata

Ce tratament exista pentru Retinoschisis juvenile pentru un baietel de 4 ani? Ma intereseaza absolut orice medicament, tratamen sau operatii, naturist, acupunctura trebuie să existe ceva pe lum [...] Sanatatea ochilor Polipi biliari Buna ziua.Pentru polipii biliari,exista o rezolvare prin tratament naturist?Multumesc. Remedii naturiste Cum scap de petele rosii? Imi apar si dispar pete rosii pe piele iau xyzal de 5 mg tin regim si tot nu dispar Ce e de facut? Alergiile Dioptrii La. 1/50-0.02. Cite dioptrii. sant Sanatatea ochilor Scabia Cum recunoastem daca e scabie sau alergie Infectii ale pielii Vezi toate intrebarile