Cucuta de apa face parte din familia Umbel-liferae.
Dozele ponderabile actioneaza in doua faze. Initial, produce o congestie cerebrala si bulbara cu rigiditate, apoi convulsii. In a doua faza determina o paralizie motorie. Doze fiziologice repetate sint in masura sa provoace o eruptie pustuloasa cu cruste galbui.

De la a 5-a la a 9-a dilutie centezimala, Cicuta rosa este activa in convulsiile din timpul eruptiilor dentare, alte convulsii (traumatice, coree, epilepsie), in eclampsii, meningite, tetanos, micul rau epileptic, spasme localizate (agravate de atingere, socuri, secuse, frig sau fumind) : faringiene, esofa-giene, intestinale (in helmintiaze etc), strabism (dupa spaime), trismus, pectorale, toracice, la ceafa. Convulsiile pot fi : tonice, clonice sau epileptiforme (acestea din urma agravate in plus noaptea) si sint in general precedate de o stare de teama, declansata de spasme ale diafragmului.

Se proa de la cap spre picioare si sint frecvent insotite de opistotonus. Fata e congestionata, prirea fixa, pupilele dilatate si insensibile, ceafa intepenita ; frecvent prezinta trismus. Dupa criza, bolnavul nu-si aminteste nimic, are o stare stuporoasa si ramine trist, temator, nelinistit, cautind singuratatea. In cazul micului rau epileptic, Cicuta rosa conne in cazurile in care persista, ore sau zile, lacune in memorie.

De la a 4-a la a 7-a dilutie centezimala se recomanda in unele cazuri de impetigo, pemus si sicosis al mentonului.