|
|
ASTMUL BRONSIC
Definitie: boala cronica cu crize paroxistice de dispnee (de obstructie bronhica), care dispar spontan sau la un bronhodilatator.In cazurile grave revenirea la normal a diametrului lumenului bronsic nu este niciodata completa.Pentru evitarea confuziei cu alte dispnei recurente, se mai precizeaza ca in astmul bronsic obstructia tranzitorie est 525h76f e data de :
Reactia imunologica la un antigen
De efort sau emotii
Micsorarea lumenului bronsic se datoreaza unui proces complex in care se implica in proportii variate 3 categorii de factori si anume:
1.inflamatia caracterizata prin edem al peretelui si cresterea secretiilor mucoase in lumenul bronsic.
2.spasmul musculaturii netede a bronhiilor
3.hiperreactivitatea bronsica, la un numar variat de stimuli(caracter innascut).
Elemente de baza:
crize de dispnee expiratorie insotita de wheezing
expectoratie seromucoasa perlata
expir prelungit
Clasificarea clinico-etiologica:
1. astmul extrinsec alergic, atopic, mostenit prin alergeni la tineri pana la 35 ani
2. astmul intrinsec non-alergic, cu rol principal infectia.
Etiologia: boala heterogena.Clinic etiologia patogenica este data de:
A. Factorii alergeni:
1. astmul alergic extrinsec. Are ca declansator trigger-ul (mecanismul imunologic), e la persoanele atopice.
Atopia este o baza genetica, mostenita.
Factorii alergici ce provoaca accese de astm sunt:
praf de camera
continutul excrementelor
polenul cu aparitie sezoniera
porii de mucegai (fungi)
alergeni domestici pisica, caine, cal, etc.
alimente, bautura, medicamente
2. astmul intrinsec are o baza imunologica minima, debuteaza dupa 35 ani, fara istoric alergic. Factorii declansatori sunt infectii ale cailor respiratorii.
3. astmul mixt astmul extrinsec in timp devine mixt (factor declansator este infectia)
B. Factorul genetic prezent in determinarea atopiei si reactivitatii bronsice.
C. Factorii infectiosi virali, bacterii, microplasme (dau forme intrinseci).
D. Factirii ocupationali mecanismele alergice sau nealergice sunt determinate de iritabilitatea bronsica:veterinari, laboranti, fermieri, industria de detergenti, vopsitori, materiale plastice, mediu medicamentos.
E. Efortul fizic caracteristic pentru astmatici criza apare dupa incetarea efortului fizic la 5 10 min. , nu in timpul efortului (in timpul efortului criza poate aparea la bolnavul cardiac si pulmonar).
F. Factorii psihologici pot exacerba simptomele astmului sau pot declansa criza.
G. Alti factori sunt:
Poluarea atmosferei
Refluxul gastroesofagian prin refluxul vagal
Bolile sinusurilor nazale si vegetative.
Bronhoconstrictia. Spasmul bronsic este un alt element caracteristic crizei de astm si este responsabil de o parte din manifestarile clinice ale bolii.Se dezvolta brusc sau mai lent, cedeaza partial sau total sub actiunea tratamentului .
Caile aerine inferioare sunt inervate predominant parasimpatic si eliberarea de acetilcolina are efect bronhoconstrictor, asociat cu cresterea secretiei de mucus.
Astmul se prezinta sub 3 aspecte principale:
A. astmul cu accese intermitente
B. astmul cronic
C. starea de rau asmatic.
A. Astmul cu accese intermitente, in forma tipica prezinta dispnee paroxistica , iar la tineri poate apare forma alergica ce se instaleaza in zeci de minute.
Caracteristici ale crizei:
Dispnee paroxistica de tip expirator care survine recidivat pe fondul unei evolutii cronice
Senzatia de sufocare care se instaleaza brusc, obligand bolnavul sa ia pozitia de ortopnee
Criza apare:
Deseori noapte (tonus vagal) creste hiperreactivitatea bronsica, scad catecolaminele
La expuneri de alergrni specifici, infectii respiratorii, stres, emotii psihice, efort
Uneori apare sub forma minima de scurta durata sau dupa efort, alteori poate exista pauze asimptomatice saptamani sau chiar luni.
Factorii favorizanti: microclimatul anotimpul umed, aer poluat.
Fazele crizei de astm:
1. faza dispneica intensa poate dura 1 2 ore
2. faza catorala cand bolnavul incepe sa tuseasca si sa expectoreze o sputa mucoasa, grisata (sputa perlata).
3. faza umeda a astmului, zeci de minute cu tuse productiva, si terminarea accesului progresiv.
B. Astmul cronic: este o obstructie respiratorie severa, progresiva. Se intalneste mai frecvent dupa 40 50 ani.
Prezinta istorie veche
Dispnee de efort
Dispnee minima in repaus
Accesele de astm sunt severe
Cedeaza greu la bronhodilatatoare si/sau corticoizi, pacientii sunt corticodependenti
Este greu de diferentiat de bronsita cronica obstructiva si de astmul neinfectat.
C. Starea de rau asmatic (astm acut grav): este o forma speciala complicata a astmului bronsic, o urgenta medicala. Are durata minima 24 de ore, nu raspunde la bronhodilatatoare administrate corect si pot apare fenomene de insuficienta pulmonara garva cu encefalopatie hipoxica: obnubilare, stupor, coma, cianoza extrema, transpiratii, tremor, colaps. Se pot instala fenomene de cord pulmonar acut.
D. Astmul de tip alergic poate fi precedat de:
alte manifestari alergice ale cailor aerine: ex. Rinita la adulti
sau manifstari extra respiratorii la copii, la sugar de ex. urticarie, eczeme.
Ca tipuri de astm alergic mai putem aminti:
astm indus de aspirina: polipoza nazala, este precedat de rinita cronica cu multi ani. Nu raspunde la cortizon.
Astmul in sindromul Churge-Strauss = vasculita alergica
Aspergiloza bronhopulmonara alergica este data de aspergilus fumigatus.
Diagnosticul diferential al astmului se face fata de boli cu dispnee si wheezing.Nu orice astm este si astm bronsic. Insuficienta ventriculara stanga de exemplu da o forma de astm cardiac.
Evolutie si complicatii
Astmul bronsic este o afectiune cronica cu evolutie imprevizibila. Vindecarea este rara, posibila eventual in astmul profesional si ce infantil.
Astmul cu accese intermitente se trateaza doar in timpul crizelor frecvente, in cazul crizelor rare nu se trateaza. Folosirea cortizonului abuziv determina aparitia complicatiilor: pneumotorax spontan, pneumomediastinul sau crize severe, evoluand cronic pana la cord pulmonar cronic.
Tratamentul
Obiectivele terapiei sunt trei:
1.controlul manifestarilor acute (criza)
2. prevenirea exacerbarilor
3.mentinera fuctiilor pulomare cat mai aproape de normal
Se aplica:
A. educarea si informarea bolnavului
B. controlul mediului si triggerilor asmatici (actioneaza conjugat cu factorii etiopatogeni ce induc astmul)
C. tratamentul farmacologic
D. imunoterapie.
Tratamentul farmacologic:
1. medicatie bronhodilatatoare
2. medicatie antiinflamatoare
3. alternative terapeutice.
KINETOTERAPIA OBIECTIVE
scaderea costului ventilatiei si tonifierea musculaturii respiratorii
ameliorarea distributiei intrapulmonare a aerului
egalizarea rapoartelor V/Q
corectarea schimburilor gazoase si a gazelor de sange
readaptare la efort
reinspectia socio-profesionala
indepartarea factorilor organici, functionali si psihici, ce sunt sau pot deveni factori de intretinere sau agrave a deficitului functional respirator
corectarea tuturor conditiilor de habitat de munca, a deprinderilor, a tuturor influentelor exterioare ce reprezinta conjucturi determinate sau agravate pentru evolutia bolii. In aceasta categorie intra:
o fumatul
o tipul muncii
o regimul de viata
o alimentatia
o prevenirea bolilor intercurete mai ales a virozelor
o evitarea alergenilor.
ALGORITM DE ABORDARE KINETICA
In faza de criza:
posturare intr-o postura relaxanta si facilitatoare a respiratiei cat mai adecvata
dezobstructie bronsica prin drenaj adaptat
relaxarea musculatorii expiratorii, facilitarea expectoratiei, reducerea tusei iritative
cresterea circulatiei pulmonare prin masajul reflex al tesutuli conjunctiv sau masajul segmentar pe zonele C3-C8, D1-D9 si zonele intercostale 6-9
controlul si coordonarea respiratiei - inspirari lente, profunde cu apnee scurta postinspiratorie, expiruri prelungite, fara efort, aerul dirijat printre buzele stranse. Miscarile abdomenului (respiratia diafragmatica) vor fi amplificate.
Pentru efecte spasmolitice si antiinflamatorii bronhice (edem congestie - secretie) se pot utiliza urmatorarele procedee fizice:
ultrasunet aplicat paravertebral intre D1-D10 (0.2 W/cm2 3 minute + 3 minute), intercostal spatiile 6-7 si 7-8 (0.4 W/cm2 cate 2 minute pe fiecare hemitorace si subclavicular (0.2 W/cm2 cate 30 de secunde stanga/dreapta)
bai ascendente Haufe pe membre superioare si/sau inferioare
proceduri calde : cataplasma, unde scurte, impachetari la trunchi, etc
Intre crize:
invatarea si utilizarea unor elemente sau metode de relaxare
invatarea si utilizarea unor posturi
o relaxante si facilitatoare ale respiratiei din decubit, asezat si ortostatism
o de drenaj bronhic
invatarea drenajuli si autodrenajului
invatarea unei tuse corecte
invatarea unor modalitati de reeducare a respiratiei
invatarea unor programe de exercitii pentru corectarea diferitelor deficite musculo-scheletale
invatarea unor modalitati de crestere a capacitatii de efort.
Astmul se manifesta prin respiratie suieratoare, tuse si dispnee. Exista doua tipuri de astm, dintre care unul debuteaza la varste fragede i [...] |
ASTMUL DEFINITIE Reactivitate crescuta a cailor aeriene inferioare la diferiti stimuli; episodic, cu obstructie reversibila: poale varia ca severitat [...] |
Stare patologica: senzatie de lipsa de aer (in crize) si dificultati la evacuarea aerului din plamani. Simptome: a [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact