Dupa nastere, va fi necesar catva timp pentru a aborda noua dumneavoastra situatie familiala cu seninatate, pentru a adopta un nou ritm de
somn si a regasi o ata de cuplu armonioasa.
In zilele de
dupa nastere, va simtiti adesea vulnerabila si supusa unor dispozitii fluctuante. Dupa bucuria intensa a
nasterii apar lacrimile, indoielile, dificultatea de a face ca imaginea copilului asteptai sa coincida cu cea a copilului venii pe lume, precum .si reluarea unei eti sexuale destinse. Oboseala fizica datorata sarcinii si nasterii,
somnul intrerupt pentru hranirea copilului, acumularea de mici necazuri, schimbarile hormonale, tulburarea emotionala cauzata de nastere etc, au fiecare partea lor de responsabilitate in aceasta stare.
Idei melancolice
Aceasta mica depresie, numita "baby blues" este foarte frecventa si nu trebuie sa fie confundata cu adevarata
depresie (numita post-parlum) care doar rareori urmeaza nasterii. Ea poate dura cateva zile, chiar cateva saptamani. Nu va inchideti in casa si nu va repliati asupra dumneavoastra inseva. Vorbiti cu sotul, cu vecinii, cu prietenii. Daca acest acces de descurajare surne la maternitate, spuneti acest lucru medicului, moasei sau infirmierei; puteti eventual consulta si psihologul.
O revenire dificila la realitate
Perioada de dupa nastere, mai ales atunci cand e vorba de primul copil, poale fi traita de unele femei ca o pierdere, ca o etapa foarte dificila. Starea de plenitudine a sarcinii, in care itoarea mama si copilul formau un tot, a luat sfarsit. Atentiile care, vreme de noua luni, au inconjurat-o pe mama se concentreaza de acum asupra copilului si acesta nu corespunde intocmai cu copilul imaginar pe care ca il sase. E vorba de un copil real de care ea trebuie sa se ocupe zi si noapte. Mama ideala sata cedeaza locul unei femei obosite, supraancarcata de responsabilitati noi si de nelinisti: "Si daca nu voi fi o mama buna? Voi sti sa-mi protejez copilul? Cum sa fac ca el sa nu sufere?"
Comunicarea cu copilul
Ca orice fiinta umana, copilul dumneavoastra cunoaste iubirea, bucuria, placerea, dar si spaima, suferinta, furia si chiar ura. Pczcnta dumneavoastra si suportul afectiv ii vor permite sa-si controleze aceste sentimente contradictorii. Pentru moment, el se exprima mai ales prin lacrimi: el va trebui sa se obisnuiasca cu hranitul la anumite ore si sa-si ritmeze somnul. El plange pentru ca "stie" ca este mijlocul cel mai sigur de a fi luat in seama. Alternanta prezentei si absentei dumneavoastra il va ajuta sa dena autonom. Un copil tinut mereu in bratele mamei lui ar risca sa nu mai doreasca nimic, cala vreme, chiar aceasta dorinta contribuie la formarea personalitatii lui. Dar. aveti si dumneavoastra dreptul de a va exprima starile. Copilul dumneavoastra va epuizeaza in timpul suplului, va tulbura odihna, va solicita fara incetare atentia, iar uneori sunteti nervoasa. Linistiti-va, acesla esle un sentiment foarte raspandii, un amestec de agresitate si iubire pe care orice fiinta umana il incearca uneori fata de apropiatii sai.
Cel mai adesea, aceasla fragilitate psihologica dispare de la sine. pe masura ce parcurgeti diferite etape: Va parasiti propria copilarie, va abandonati stalului de fata pentru a deveni la randul dumneavoastra mama. Nu e vorba doar de vointa: e o "lucrare" lunga, secreta si foarte personala.
Daca depresia se prelungeste
Daca de-a lungul saptamanilor nu aveti chef de nimic, vedeti totul in negru, nu aveti chef de munca, sunteti apatica, trebuie sa reactionati, pentru a nu permite instalarea depresiei. Medicul sau ginecologul dumneavoastra vor putea sa va orienteze spre un psiholog. Pentru a depasi aceasla stare fireasca intr-o prima elepa, ocupati-va serios de copilul dumneavoastra: prezenta lui va va reconforta.
Somnul fiecaruia
Fie ca doarme sau nu in camera parintilor, somnul acestora depinde in foarte mare masura de cel al nou-nascu-tului. Ei se trezesc adesea la cel mai mic zgomot, verfica de mai multe ori noaptea daca bebelusul respira bine. grabindu-se atunci cand el incepe sa planga. Insa, interventiile nocturne ale parintilor prea ingrijorati il pol impiedica pe copil sa-si gaseasca propriul ritm de somn. care nu e acelasi cu cel al adultilor ( . 196). ge oare copilul fiindca se afla intre o stare de somn profund si o stare de somn superficial? E agitat, fiind intr-o stare de semilrczire? Uneori, cand, extrem de obosita il alaptati, el readoarme fara a va oblga sa-l schimbati. Daca este hranit cu biberonul, pregatiti un termos cu apa calduta pe care o veti adauga laptelui pudra. Poate ca tatal se va scula in locul dumneavoastra, lasandu-va sa dormiti, profitand la randul sau de un moment de intimitate cu copilul lui. Viata in trei nu se improzeaza. Aproape toti parintii trec prin aceste experiente. Cu timpul, veti invata sa rezolvati dificultatile si sa raspundeti apelurilor copilului dumneavoastra. Fiti rabdatoare si veti avea surpriza de a recunoaste diferitele semnale pe care copilul dumneavoastra le adreseaza alal ziua cat si noaptea.