Daca o hematurie macroscopica aduce pacientul urgent la consultatie,
hematuria microscopica este cel mai adesea depistata prin examen sistematic. Frecventa hematuriei microscopice izolate (4% din populatia adulta) impune o alegere a examenelor de efectuat, in functie de costul lor, ghidata de interogatoriu si de semnele clinice. Hematuria macroscopica impune cercetarea unei afectiuni maligne a aparatului urinar, fara a uita etiologiile medicale frecvente.
Diagnostic
D Elemente clinice
Hematuria macroscopica, uneori insotita de cheaguri, poate da urinei o culoare rosie sau maronie. in acest caz, examenul mictiunii si recoltarea urinei in 3 recipiente succesive (proba celor 3 pahare) pot fi utile si fac diferentierea intre hematuria initiala urmata de
urina clara (uretrala sau prostatica), hematuria terminala dupa urina clara (ca), si hematuria totala, fara loare de orientare, mai ales daca este abundenta.
Hematuria microscopica este detectata cel mai frecvent prin bandeleta cu hirtie chemoreacti (cf. infra). Diagnosticul poate fi precizat printr-o citologie cantitati pe esantion (> 10 hematii /ml), numaratoarea Addis pe un esantion de 3 ore (> 10 000 hematii / min) fiind practic abandonata. inainte de citologie, coloratia urinei poate fi datorata unei hemoglobinurii sau unei mioglobinurii (bandeleta +) sau unei porfirii (bandeleta -).
Dupa citologie, trebuie eliminata o contaminare urinara de origine ginecologica (menstruatie). Uretroragia de cauza locala trebuie diferentiata de la bun inceput.
Principalele cauze de hematurie sint, in functie de origine:
- hematurie de origine renala: glomerulo
nefrite (in special maladia Berger), nefroangioscleroza si alte afectari sculare, litiaze, maladie polichistica,
tumori renale si ale cailor excretorii,
tulburari de coagulare, traumatisme, nefrite interstitiale alergice si tuberculoza;
- hematurie de origine joasa:
cistita hematurica, tumori cale si prostatice,
litiaza si corpi straini, traumatisme, bilharzioza.In absenta antecedentelor familiale sau personale specifice unei etiologii, circumstantele de descoperire sau de aparitie a hematuriei au o mare loare de orientare:
- asociata cu o
durere mai mult sau mai putin tipica de colica ne-fretica: litiaza, polichistoza, necroza papilara, infarct renal. Totusi, hematuria macroscopica din boala Berger se poate insoti cu dureri lombare;
- asociata cu tulburari mictionale: reactie inflamatorie cala din cursul unei cistite acute, dar o tumoare cala poate reproduce dureri suprapubiene si polakiurie, tumori prostatice;
Atunci cind calea excretorie este prost vizualizata prin U1V, pielografia descendentei prin punctia bazinetului este usor realizabila sub ecografie, cind bazinetul este dilatat, avind un risc infectios mai scazut, ativ cu pielografia ascendenta, actualmente adesea completata de la bun inceput cu o ureteroscopie. Cistoscopia reprezinta singurul mijloc de examinare perfecta a cii si ureterului si permite realizarea biopsiilor cale. Acest examen trebuie executat in caz de hematurie extraglomerulara, fara anomalie ecografica sau UIV, si in mod suficient de sistematic la barbatul peste 50 de ani virsta, tinind cont de cresterea riscului de tumoare cala. Atunci cind hematuria este macroscopica si abundenta, ea arata o eventuala lateralizare renala, dar trebuie, pentru aceasta, efectuata de urgenta. in anumite cazuri, punctia chistului sub control ecografic permite extragerea de lichid pentru analiza citologica si bacteriologica, apoi opacifierea.In explorarea maselor renale (sau a lacunelor ureterale), arterio-grafia a trecut pe secund, dupa tomodensitametrie. Ea prezinta mai ales un interes preoperator, aratind neoscularizatia cu dispozitie anarhica si extensia eventuala a tumorii in vena renala si in vena ca.
