TRATAMENTUL BALNEOFIZIOTERAPIE.
1. Principiile si obiectivele tratamentului BALNEOFIZIOTERAPIE
Nervii periferici reactioneaza la raceala printr-o diminuare a excitabilitatii si conductibilitatii. Caldura si mai ales fierbinteala de scurta durata cresc sensibilitatea iar caldura de lunga durata scade sensibilitatea.
Obiective urmarite de tratamentul BALNEOFIZIOTERAPIE. sunt urmatoarele:
Combaterea dureri,
Tonifierea musculaturi,
Refacerea mobilitatii articulare,
Refacerea staticii piciorului.
Factorul termic (caldura) prezinta o deosebita importanta prin efectele pe care le are asupra organismului cum ar fi:
Cresterea hiperemiei cutanate prin fenomenul de vasodilatatie;
Efect decontraturant si de relaxare a musculaturi;
Scaderea vascozitati lichidului articular usurand astfel realizarea miscarilor printr-o crestere a mobilitati;
Efect antialgic;
Cresterea fluxului sanguin la nivelul muschilor.
Lezarea nervilor periferici determina, asa cum am vazut, in functie de patomorfismul lezional, 3 sindroame clinico functionale:
A. Sindromul motor-se urmareste:
1. Evitarea aparitiei deformarilor si atitudinilor vicioase;
Aplicatii de parafina,
Unde scurte, ultrasunetul,
Exercitii pasive.
2. Evitarea artofiei muschilor paralizati-aici se vor face:
Mobilizari pasive,
Curentii de medie frecventa, curentii interferentiali,
Masajul.
3. Cresterea functiei fibrelor musculare restante sanatoase si recastigarea imaginii kinestezice:
Mobilizari pasive, pasive-active, active si active cu rezistenta
Terapia ocupationala.
4. Recastigarea coordonarii miscarilor:
Terapie ocupationala
5. Recuperarea mobilitatii si fortei segmentelor neafectate de paralizie:
Exercitii active , exercitii izometrice.
B.Sindromul senzitiv
Terapia ocupationala.
C. Sindromul vasculo-nutritiv-se va efectua:
Posturile antideclive,
Mobilizarile pasive, active, ale musculaturi ramase indemne sau partial paralizate., contractii izometrice;
Gimnastica generala, exercitii de respiratie;
Baile partiale de CO2;
Hidrotermoterapia alternanta;
Ultrasunetul etc;
Masajul executat pe urile superficiale si profunde.
Obiectivele recuperarii in urma unui traumatism cu interesare de nerv sunt reprezentate de tratarea acestor trei sindroame.
2. TRATAMENTUL PRIN HIDRO-TERMOTERAPIE.
Hidroterapia-este aplicarea in scop profilactic si curativ al unui numar variat de proceduri care au la baza apa la diferite temperaturi si sub diverse stari de agregare ca si unele tehnici strans legate de acestea.
In paraliziile de nervi periferici ale membrelor inserioare se utilizeaza urmatoarele proceduri:
Baia de jumatate sau halbbad. Tehnica de aplicare-aceasta baie se efectueaza intr-o cada mai mare decat cele obisnuite cu apa la temperatura de 320 C. Se umple cada pana la inaltimea de 28-30cm, apa trebuie sa acopere jumatatea inferioara a bolnavului pana la ombilic. Bolnavul se aseaza in asa fel in baie incat in spatele lui sa ramana un spatiu suficient pentru manipulatiile tehnicianului. Bolnavul este invitat sa-si spele fata si sa se frictioneze usor pe maini, torace si abdomen.
Tehnicianul se aseaza la stanga si putin in spatele bolnavului ia in mana dreapta un vas special cu capacitate de 1,5l si face 10-l5 turnari rapide asupra spatelui si umerilor bolnavului, realizate prin lovirea si proiectarea in acelasi timp a apei din cada asupra corpului pacientului.
Dupa aceea executa frictiuni rapide cu apa pe spate si partile laterale ale toracelui in directie verticala de sus in jos si invers. Tehnicianul se muta apoi si executa aceleasi turnari si frictiuni si pe fata anterioara a corpului.
Halbbadul poate fi completat cu o turnare energica executata de la 1-l,5m asupra toracelui si abdomenului in scopul stimularii respiratiei, circulatiei si cresterii tonicitatii muschilor din regiunea interesata. Durata baii este de 3-5 minute.
Modul de actiune- factorul termic si mecanic. Actiunea este excitanta , tonifianta, sedativa si antitermica.
Baia kineto-terapeutica. Este o baie calda la care se asociaza miscari in toate articulatiile bolnavului. Miscarea in apa reprezinta un important mijloc de recuperare care se bazeaza pe principiul legi lui Arhimede Asupra unui corp scufundat intr-un lichid actioneaza o forta de jos in sus egala cu greutatea volumului deslocuit .
Tehnica de aplicare-baia kineto se efectueaza intr-o cada mai mare care se umple 3/4 cu apa la temperatura de 36-380 C. Bolnavul este invitat sa se aseze in cada si timp de 5 min. este lasat linistit sa se obisnuiasca cu ambianta. Dupa aceea tehnicianul executa sub apa la toate articulatiile pacientului in mod pasiv toate miscarile posibile in timp de 5 min. dupa aceea pacientul este lasat putin in repaus dupa care este invitat sa repete singur miscarile aratate de tehnician.
Durata bai este de 20-30 min. dupa care bolnavul este sters si lasat sa se odihneasca.
Modul de actiune-factorul termic si mecanic. Mobilizarea in apa este mai putin dureroasa din cauza relaxarii musculare care se produce sub influenta apei calde si pierderi greutatii corpului conform legi lui Arhimede.
Importanta miscarii pasive este esentiala in recuperarea mai ales in stres psihic pentru ca pacientul intelege ca articulatia este functionala si recuperarea este posibila.
Baia cu masaj. Tehnica de aplicare-intr-o cada cu apa 3/4 la temperatura de 360-390 C se executa masajul asupra regiunii indicate prin tehnica cunoscuta..
Durata variaza in functie de regiunea pe care se face masajul. Modul de actiune-factorul termic si mecanic.
Baile de picioare. Materiale necesare: cazi speciale sau galeti obisnuite.
Bolnavul asezat pe un scaun isi introduce picioarele in apa in asa fel incat apa sa urce la 1 lat de palma sub genunchi.
Baile reci de picioare se prescriu cu apa sub 150 C si dureaza 1-2 minute.
Mod de actiune-cele de durata scurta 1-2 min. au o actiune desconges-tionata asupra organelor toracelui si creierului. Cele de durata mai lunga de 5-l0 min. au actiune antiinflamatorie si antisudorala.
Baile calde de picioare se prescriu cu apa la 350-400 C si dureaza 10-20 minute.
Modul de actiune-aceste bai provoaca o vazodilatatie periferica si influenteaza reflex circulatia coronariana inlaturand spasmul vascular.
Baile alternante de picioare se practica cu ajutorul a 2 vase: unul cu apa calda la 380-420 C, celalalt cu apa rece la 180-200 C. Conform bailor alternante se incepe cu cald si se termina cu rece. Manevra se repeta de 3-5 ori terminand obligatoriu cu apa rece.
Mod de actiune-efectul se bazeaza pe alternanta factorului termic cald si rece care activeaza circulatia periferica si descongestioneaza organele toracice. Baile alternante fac de fapt gimnastica vasculara
Baile ascendente de picioare Se foloseste cada pentru picioare in care se pune apa la 350 C. La interval de 1-2 minute se creste temperatura cu 10 C treptat prin adaugare de apa fierbinte, in 5-6 min. se ajunge la temperatura apei de 400-440 C si se sta aici 15-30 minute.
Mod de actiune-factorul termic cu hiperemie lenta care alterneaza vasodilatatia atat a vaselor superficiale cat si a celor profunde, atat a vaselor cu elasticitate buna cat si a vaselor cu elasticitate proasta.
Baile cu flori de musetel sau menta. Se folosesc 1kg flori uscate care se prepara prin infuzie in alt fel prin decoct (fierberea telor). Mod de actiune: efect sedativ asupra sistemului nervos.
Baile cu bule de diferite gaze. Baile cu bule de diferite gaze se practica in cazi obisnuite care au adaptat un sistem de legatura la tuburi de gaze si alta legatura la generatorul de bule plasat pe fundul cazi. Baile se prescriu la 30-350 C cu o durata de 5-20 min. Ele se aseamana cu baile carbogazoase naturale.
Efectul mecanic (senzatia de intepatura si caldura) datorat bulelor care fac micromasaj tegumentar.
Efectul chimic-prin rezorbtia gazelor prin tegument si hiperemia activa. Prin vazodilatatia periferica scade tensiunea arteriala.
Prin masajul fin tegumentar produs prin spargerea bulelor excita terminatiile nervoase periferice si cu rol calmant in activitatea sistemului nervos central.
Dusul scotian- se practica cu ajutorul a doua tuburi de cauciuc mobile si orizontale prevazute cu capete metalice de ingustare a coloanei de apa.Temperatura apei este de 180-200 C si 380-400 C.
Bolnavul este asezat in fata dusului la distanta de 2-4m in raport cu presiunea coloanei de apa care este de 1,5-2 atmosfere. Se aplica pe regiunea prescrisa, la inceput coloana de apa calda 10-l5 secunde apoi coloana de apa rece 5-l0 secunde, alternativ de 2-4 ori.
Dusul scotian are o actiune excitanta asupra sistemului nervos tonifica, sistemul neuro-muscular si activeaza foarte intens circulatia.
Dusul masaj. Reprezinta aplicarea mai multor dusuri rozeta cu apa la temperatura de 38-400 C asociat cu masaj. Mai frecvent se aplica partial mai rar general. Durata masajului este de 8-l5 min.
Dusul masaj produce o hiperemie importanta cu un insemnat efect resorbtiv si de tonifiere prin actiunea combinata a masajului si a factorului termic.
Dusul subacval. Consta in aplicarea sub apa a unui dus sul de mare presiune 3-6 atmosfere cu temperaturi diferite a apei de baie. El se poate efectua intr-o cada cu apa la 350-380 C cu ajutorul unui dus sul mobil cu presiune mare.
Dusul cu temperatura de 1-20 C mai mare decat apa din cada se introduce in apa pe segment sub controlul uneia dintre mainile asistentului pana la 5-l0cm de regiunea de aplicat. Durata proceduri este de 5-l0min.
Actiunea intensa a dusului subacval se datoreaza temperaturii diferite baii plus dus precum si masajului puternic al coloanei de apa care comprima puternic tesuturile.
Efectul este asemanator dusului masaj dar este suportat mai bine datorita bai calde.
Tehnica de aplicare: se topeste intr-un vas o cantitate de parafina alba in asa fel incat sa mai ramana cateva bucati neancalzite, in scopul evitarii supraancalzirii.
Cu ajutorul unei pensule late se pensuleaza repede regiunea interesata de mai multe ori pana ce se realizeaza un strat de parafina de 0,5-lcm grosime. Peste stratul de parfina se pune o bucata de flanela si se acopera regiunea cu patura.
Durata este de 30 min. Regiunile paroase se rad sau se ung cu ulei inainte de aplicarea parafinei. Pe regiunile neparoase inlaturarea parafinei se realizeaza foarte usor din cauza transpiratiei produsa de parafina.
Pentru picioare se pot efectua bai de parafina cu bule reci. Pacientul introduce piciorul il scoate si asteapta pana ce parafina se intareste pe tegument. Se repeta manevra de 2-3 ori introducand de fiecare data segmentul la un nivel inferior fata de precedentul. Cand temperatura devine suportabila extremitatea se lasa in parafina un timp mai indelungat.
Actiune-parafina provoaca o supraancalzire profunda si uniforma a tesuturilor. Pielea se incalzeste la 38-400 C provocand o transpiratie locala abundenta.
La desfacerea parafinei se evidentiaza hiperemia produsa. Dupa impachetare se aplica o procedura rece.
3. TRATAMENT PRIN ELECTROTERAPIE.
Electroterapia este aceea parte a fizioterapiei, care studiaza utilizarea actiunii diverselor forme ale energiei electrice asupra organismului, cu scop curativ sau profilactic.
Galvanizarea simpla.
Electrozii sunt placi metalice din plumb laminat de diferite dimensiuni in functie de regiunea de aplicare si efectele de polaritate.
Se aplica pe diferite regiuni: aplicarea transversala - electrozii sunt asezati de o parte si de alta a regiunii de tratat; aplicare longituninala - cand electrozii sunt plasati la distanta unul de celalalt.
Este obligatoriu folosirea stratului hidrofil intre electrod si tegument pentru prevenirea arsurilor, care trebuie spalat dupa fiecare utilizare.
Intensitatea curentului - care este strans legata de sensibilitatea si toleranta tegumentului, de evolutia afectiunii, de marimea electrozilor si de durata aplicatiei. Sensibilitatea tegumentului este variabila in functie de regiunea anatomica.
Durata - este de aprozimativ 30 de minute. Numarul si ritmul sedintelor-este variabil cu diagnosticul. In general se folosesc 8-l0 sedinte in afectiuni acute si 12-20 sedinte in afectiuni cronice.
Pozitia bolnavului - in timpul sedintei trebuie sa fie in cea antalgica care depinde si de functia regiunii tratate.
Baile galvanice.
Sunt indicate pentru tratarea unor regiuni intinse sau chiar a intregului corp. In aceasta modalitate se combina atat actiunea curentului continuu cat si efectul termic al apei, fiind mijlocitoare intre electrod si tegument.
Densitatea curentului - este redusa micsorandu-se riscul de arsura la intensitatea aplicata. Se pot aplica: bai partiale sau 4-celulare, generale sau stenger.
Baile partiale - sunt alcatuite din: 4 cadite de portelan conectate la electrozi au reprezentare pe un tablou de comanda. Apa din cadite variaza intre 36-380C
4-celulare sunt 2 pentru membrele superioare si 2 pentru membrele inferioare.
De pe tabloul de comanda putem realiza combinatii diferite ale electrozilor in functie de efectele urmarite.
Durata unei sedinte - este intre 10-30 min. Si ritmul de aplicare este zilnic sau la 2 zile. Numarul de sedinte - este de 10-l5 sedinte.
Baile generale - sunt formate dintr-o cada prevazuta cu 8 electrozi fixati in pereti cazi. Sensul curentului - este dirijat de la un panou de comanda in multiple variante: descendent, ascendent, transversal sau chiar in diagonala.
Intensitatea curentului - este mai mare decat cea de la baile partiale .Durata -l5-30 min. Ritmul una la 2-3 zile totalizand 6-l2 sedinte.
Actiunea: se bazeza pe efectul termomecanic al apei, pe efectul curnetului continuu cat si pe efectul chimic cand se foloseste ionizarea.
Are efect excitomotor, vasodilatator, trofic, de stimulare a excitabilitatii musculare.
Ionogalvanizarea.
Reprezinta procedura prin care introducem in organism cu ajutorul curentului continu diferite substante medicamentoase care au o actiune farmacologica.
Principiul general al ionizarii: se bazeaza pe disocierea electrolitica a diverselor substante medicamentoase si transportarea anionilor (-)si a cationilor (+) spre electrozi de semn contrar incarcarile lor electrice.
Cu solutia continand iodura de potasiu 2% se imbiba stratul hidrofil de sub electrodul activ. De aici acesta migreaza prin tegumentul intact prin orificiile glandelor sudoripare si sebacee spre polul opus ajungand in interiorul organismului de unde sunt preluati de reteaua limfatica si circulatia sancvina superficiala, ajugand in circulatia generala.
Dovada patrunderii in organism a ionilor terapeutici este regasirea lor in urina.
Diferenta dintre ionizare si galvanizarea simpla consta numai in imbibarea stratului hidrofil in solutie medicamentoasa in loc de apa. Pentru eficienta maxima polul activ trebuie sa fie mai mic decat cel pasiv
Durata proceduri - este de aproximativ 30 min. La efectul farmaco-dinamic al solutiei medicamentoase se adauga si efectul analgezic al curentului continuu.
Efect de depozit - realizat de acumularea substantelor farmacologice introduse la nivelul electozilor.
Efectul de patrundere pana la stratul cutanat profund are o actiune reflexa cutii viscerale la nivelul dermatoamelor. Este posibila dozarea precisa a substantelor medicamentoase aplicate.
Se pot obtine efecte bune cu cantitati foarte mici de substante medicamentoase evitandu-se tractul gastro-intestinal.
Curentii diadinamici.
Se fac aplicatii pe punctele dureroase bine determinate, cu electrozi generali de plumb mici rotunzi sau chiar punctiformi si aplicatii transversale la nivelul articulatiilor cu electrozi polari de diferite marimi. Electrodul negativ-este asezat direct pe locul dureros. Electrodul pozitiv-este asezat la 2-3 cm. distanta.
Se incepe cu difazatul fix totdeauna intensitatea sa nu atinga pragul dureros (valoarea minima a intensitati care produce o contractie musculara) si crestem treptat intensitatea datorita instalari fenomenului de acomodare.
In general durata proceduri este de 4-8 min. daca depasim aceasta durata se diminua eficacitatea analgetica.
Daca avem mai multe regiuni dureroase ce impun aplicarea procedurii, durata acesteia trebuie scazuta cu cate 1min. la fiecare noua procedura in cursul aceleasi sedinte.
In cazul actiunilor vasculotrofe si neurotrofe se poate mentine o durata mai indelungata de 20-30min.
Ritmul sedintelor-este determinat de stadiul afectiuni daca intensitatea durerii este mare aplicam de 2 ori pe zi, daca este mai mica 1 procedura pe zi.
Numarul sedintelor-pentru actiune analgetica sunt utile 8-l0 sedinte consecutive eventual cu o pauza de 7-l0 zile dupa care se reiau. In scop dinamo-gen putem folosi peste 10 sedinte.
Monofazatul fix - efect excitator, creste tonusul muscular, actioneaza ca un adevarat masaj profund electric, evidentiaza zonele dureroase din cadrul neuromialgiilor reflexe. Actioneza vazoconstrictor si tonifica peretii arteriali la frecventa de 50 Hz.
Difazatul fix - are actiunea cea mai antialgica-ridica pragul sensibilitati dureroase. Imbunatatirea circulatiei arteriale prin inhibarea simpaticului. Se utilizeaza la frecvente de 100 Hz.
Perioada scurta - are un efect excitator tonicizant, actioneaza ca un masaj profund mai intens, are o actiune vazoconstrictoare de unde reiese rolul rezorbtiv cu actiune rapida asupra hematoamelor si a edemelor posttraumatice sau din staza periferica.
Perioada lunga-are un efect puternic analgezic si miorelaxant, acest efect este persistent timp mai indelungat, are deasemenea un efect anticongestiv. Se utilizeaza la frecvente de 100 Hz.
Este obtinut din curentul continuu cu ajutorul unui inductor si este format dintr-o curba neregulata in care undele pozitive cu valori crescute alterneaza cu unde negative.
Curenti de joasa frecventa cu impulsuri sunt folositi in terapie pentru:
1. Electrostimularea musculaturii striate normoinervateFolosirea acestor curenti cu inpulsuri realizeaza o adevarata electro-gimnastica musculara.
Se bazeza pe actiunea de excitare a impulsurilor electrice asupra substraturilor excitabile: muschii si fibrele nervoase.
Se realizeaza printr-o descarcare electrica a membranelor celulare numita si depolarizare.
Musculatura striata, scheletica normal inervata - raspunde la impulsuri cu durata relativ scurta si frecventa relativ rapida in jur de 30Hz.
Efectul de contractie-se obtine la o durata de 0,1-5 mili sec. si frecventa de 40Hz.
Aceasta actiune tetanizanta sau de contractie maxima se mentine atata timp cat curentul strabate muschiul.
Sunt folosite in general urmatoarele forme de curent:
Curenti dreptunghiulari mici;
Trenurile de inpulsuri;
Curenti modulati de lunga perioada;
Curenti faradici;
Curenti neofaradici;
Au frecventa de 50Hz durata de un impuls este de 1min. si pauza dintre inpulsuri de 19 mili sec.
Efectele fiziologice-sunt:
Excitator,
Vazomotor producand o vazodilatatie prelungita,
Trofic,
Antialgic,
Revulsiv in cazul unei vazodilatati maxime.
2. Electrostimularea musculaturiI total denervataIn acest caz se obtine un raspuns selectiv la stimularea prin impulsuri exponentiale de lunga durata cu panta de crestere lenta sau foarte lenta. Folosirea excitari selective cu astfel de impulsuri poate duce la obtinerea capacitati de contractie musculara.
Forme de curenti ce pot fi folositi:
Curenti cu inpulsuri trapezoidale-sunt folositi in stimularea diferitelor grupe musculare .
Curenti cu inpulsuri triunghiulare-cu fronturile de crestere liniare sau exponentiale.
Electrostimularea previne instalarea atrofiei musculare. Nu este o metoda de recuperare in sine ci pregateste initierea kineto-terapiei recuperatorie.
Tratamentul- cu acesti curenti trebuie instituit precoce la 7-l0 zile de la denervare.
Aceste unde au actiune electrolitica si electrochimica si nu produc fenomene de polarizare. Aceste unde nu provoaca excitatii neuromusculare.
Au efecte calorice de profunzime fara a produce insa leziuni cutanate.
Spre deosebire de tehnica de aplicare a curentilor de joasa si medie frecventa in care era nevoie de un contact direct intre electrozi si tegument, la undele scurte electrozi nu se aplica direct pe tegument.
Acesti curenti de inalta frecventa se pot aplica fie in: camp inductor fie in camp condensator
1. Aplicare in camp condensator-introducerea bolnavului direct in campul rezonator intre cele 2 placi ale armaturilor condensatorului.
2. Aplicarea in camp inductor-foloseste electrozi flexibili ce sunt acoperiti de un cauciuc vulcanizat.
viteza de conducere, scade reobaza si scurteaza cronaxia.
Actiunea asupra musculaturii: scade tonusul muscular, relaxeaza musculatura antagonista, imbunatateste circulatia locala.
Undele scurte produc endotermie nemijlocita cu efect remanent (de lunga durata) de aproximativ 48-72h.
Ultrasunetul.
Ultrasunetele au o frecventa de 800-l000 KHz. Este nevoie de un contact perfect intre suprafata emitatoare si tegument care se realizeaza folosindu-se un strat de gel, ulei sau apa.
Capul emitator se plimba pe tegument prin intermediul gelului sau al altui unguent, fara a se apasa prea tare, in sens circular sau liniar in functie de regiunea de tratat, si cu o viteza foarte mica.
Ultrasunetul este folosit in:
Camp continu - cand unda ultrasonica este longitudinala si neantrerupta avand o actiune continuua asupra mediului respectiv cu producerea unui micromasaj tisular profund si cu efect termic important.
Este foarte important ca emitatorul sa pastreze un contact perfect cu toata suprafata tegumentului si sa fie mentinut in pozitie verticala cu acesta. Trebuie evitate in cursa emitatorului toate zonele cu proeminente osoase precum si regiunile vascularizate.
Camp discontinu-cand avem o intrerupere ritmica cu o anumita frecventa a ultrasunetului din camp continuu si cand trebuie sa tinem seama de forma si durata impulsului, durata pauzei si de frecventa intercalari radiatiilor respective.
Intr-o baie calduta se introduce piciorul bolnav inpreuna cu capul emitator. Se vor executa miscari lente liniare sau circulare la o distanta de aproximativ 3 cm fata de tegument avand grija ca suprafata emitatoare sa fie paralela cu tegumentul.
Se utilizeaza substanta de contrast ca sa nu reflecte raza ultrasonica, durata este de pana la 10 minute si tratamentul se face zilnic sau la 2 zile.
La musculatura hipertona-produce scaderea tonusului muscular, iar la musculatura atrofica-realizeaza tonifierea. De cele mai multe ori se urmareste efectul anti-spastic decontracturant muscular si de relaxare generala.
Se obtin urmatoarele efecte fiziologice: analgetice, miorelaxante, hiperemiante,
tonifiante, neuro-musculare; excitate de sistemul nervos.
La amplitudini mici se obtin efecte sedative, iar la amplitudini mari actiuni de stimulare si excitare.
4. TRATAMENT PRIN MASAJ:
v Efectele fiziologice ale masajului:
Masajul este o prelucrare metodica a partilor moi ale corpului, prin actiuni manuale sau mecanice in scop fiziologic sau curativo-profilactic. Spunem ca masajul este o prelucrare, deoarece se actioneaza din afara asupra corpului, Subiectul masat nu cheltuieste energie si nu i se cere o participare activa la efectuarea lui.
Efectele fiziologice ale masajului sunt de 2 feluri:
1. Locale:
Actiunea sedativa-asupra durerilor de tip nevralgic muscular articular (calmarea).
Actiunea hiperemianta- imbunatatire a circulatiei locale care se manifesta prin inrosirea si incalzirea tegumentului, asupra caruia se executa masajul.
Actiunea inlaturari lichidelor interstitiale de staza- cu accelerarea
proceselor de rezorbtie in regiunea masata.
Actiunile directe, mecanice-influenteaza tesuturile subcutanate conjunctive si grasoase, favorizand schimburile nutritive, prin sporirea aportului de sange.
Imbunatateste si proprietatile functionale ale muschilor (excitabilitatea, condu-ctibilitate, contractibilitatea) si ale nervilor motori, facand sa creasca impulsul motor si capacitatea de contractie a muschilor.
2. Generale:
Stimularea functiilor aparatului circulator- imbunatateste circulatia venoasa, creste cantitatea de hemoglobina din sange, sporirea numarului de leucocite si hematii.
Stimularea functiilor aparatului respirator-usureaza schimburile de gaze.
Cresterea metabolismului bazal
Alte efecte ale masajului sunt:.
Efecte favorabile asupra: stari generale a pacientului, imbunatatirea somnului, indepartarea oboseli musculare.
Efectul mecanic- produs de manevrele mai dure ca framantarea: contratimpul, mangaluirea, rulatul, ciupitul, tapotamentul care se face transversal pe fibrele - diete ep baza de fibre" class="text">fibrele musculare ceea ce duce la tonifierea musculaturii, imbunatatirea functiei si fortei musculare care participa la miscarea intr-o articulatie.
Mecanismul reflex- in piele exista numeroase terminati nervoase (numite exteroceptori) in muschi, ligamente si tendoane, proprioceptori la nivelul carora iau nastere stimuli de diferite intensitati care pornesc spre sis-temul nervos central.
v DESCRIEREA ANATOMICA A REGIUNII.
REGIUNEA FESIERA.
Regiunea fesiera este formata din oasele coxale care sunt in numar de 6 (3 perechi), ilon, ischion si pubis.
Muschii regiunii fesiere formeaza in partea posterioara a bazinului, un relief muscular caracteristic omului. Sunt inervatii de: nervul fesier inferior si superior. Acesti muschii fac: extensia coapsei, abductia si rotatia laterala si rotatia mediala a coapsei.
Ei sunt asezati pe mai multe uri:
1. Muschii fesieri superficiali:
Muschiul fesier mare.
2. Muschii fesieri profunzii:
Muschiul fesier mijlociu;
Muschiul fesier mic;
3. Muschii pelvitrohanterieni:
Muschiul piriform;
Muschiul obturator intern;
Muschii gemeni superior si inferior;
Muschiul patrat femural;
Muschiul obturator extern;
REGIUNEA COAPSEI.
Coapsa este formata din: osul femur considerat cel mai lung os al organismului.
Muschii coapsei au actiune de: extensie si flexia a gambei pe coapsa, flexia coapsei pe bazin, o roteaza lateral, contribuie si la abductia si adductia coapsei si la extensia genunchiului, rotatia laterala si rotatia mediala a gambei.
Inervatia coapsei este asigurata de nervul femural, nervul sciatic si nervul popliteu.
Muschii coapsei sunt impartiti in trei grupe:
1. Muschii anteriori (extensorii):
Muschiul cvadriceps femural;
Muschiul croitor;
Muschiul tensor al fasciei lata.
2. Muschii mediali (adductori):
Muschiul gracilis;
Muschiul pectineu;
Muschiul adductor lung;
Muschiul adductor scurt;
Muschiul adductor mare.
3. Muschii posteriori (flexori):
Muschiul bicepsul femural;
Muschiul semitendinos;
Muschiul semimembranos;
Gamba este formata din tibie si peroneu. Muschii gambei sunt inervati de nervul fibular profund (tibial anterior), nervul fibular comun, sciatic popliteu intern. Prin actiunea lor executa miscarile de: flexie dorsala si tara a piciorului, extensia si flexia degetelor, pronatia piciorului si abductia tara.
1. Muschii anteriori ai gambei:
Muschiul tibial anterior;
Muschiul extensor lung al degetelor;
Muschiul extensor lung al halucelui;
Muschii peronieri, care au rol de a face pronatia;
2. Muschii posteriori ai gambei-sunt dispusi pe 2 uri:
a). Muschii ului superficial:
Muschiul triceps sural;
Muschii gemeni-sunt in numar de 2: unul median si altul lateral;
Muschiul solear;
Muschiul tar subtire;
b). Muschii ului profund:
Muschii popliteu;
Muschiul tibial posterior;
Muschiul flexor lung al degetelor;
Muschiul flexor lung al halucelui;
3. Muschii laterali ai gambei
Muschiul peronier lung;
Muschiul peronier scurt.
ARTICULATIA GENUNCHIULUI.
Este articulatia dintre condilii femurali, patela si condilii tibiali. Condilul medial al femurului coboara mai jos ca cel lateral, incat femurul formeaza cu tibia un unghi de 1740. incongruenta dintre fetele articulare este completata de doua meniscuri de forma literei 'C'.
Meniscul median-este cel mai rezistent si mai mobil.
Meniscul lateral.
Articulatia genunchiului este un trohoginglim. Miscarile sunt de flexie extensie si, in masura foarte redusa de rotatie si inclinatie laterala.
REGIUNEA PICIORULUI.
Scheletul piciorului propiu-zis este alcatuit din trei segmente:
Tars - este alcatuit din 7 oase, dispuse pe 2 randuri;
Metatars - este format din 5 oase
Phalange - sunt in numar de 14, cate 3 pentru fiecare deget in parte cu exceptia halucelui care are numai 2 falange.
Muschii piciorului se impart in 2 grupe: sunt inervati de nervii: tar medial si lateral, ramura terminala a nervului tibial. Prin actiunea lor participa la extensia degetelor,
1. Muschii dorsali ai piciorului:
Muschiul extensor scurt al degetelor (muschiul pedios);
2. Muschii tari ai piciorului: se impart in 3 grupe:
a). Muschii tari mediali (muschii halucelui)-corespund eminentei tenare:
Muschiul abductor al halucelui;
Muschiul flexor scurt al halucelui;
Muschiul adductor al halucelui;
b). Muschii tari laterali (muschii degetului mic):corespund eminentei hipotenare:
Muschiul abductor al degetului mic
Muschiul flexor al degetului mic
Muschiul opozant al degetului mic
c). Muschii regiunii tare mijlocii: sunt asezati in 3 uri:
Planul superficial:
Muschiul flexor scurt al degetelor
Planul mijlociu:
Muschiul patrat al tei
Muschii lombricali-sunt patru muschii mici. Cei doi lombricali laterali, si cei doi lombricali mediali. Acestia efctueaza flexia primei falange si extensia ultimelor doua.
Planul profund:
Muschii interososi ai piciorului
Muschii interososi ai piciorului-sunt in numar de 7 dintre care 3 interososi tari si 4 interososi dorsali. Prin actiunea lor, fac flexia falangelor proximale, extensia ultimelor doua falange ale degetelor si adductia degetelor.
Muschii interososi tari; .
Muschii interososi dorsali;
v TEHNICA MASAJULUI
Prin notiunea de masaj se intelege o serie de manipulatii manuale variate aplicate sistematic pe suprafata organismului in scop terapeutic sau profilactic (de prevenire).
Pentru efectuarea masajului se foloseste:
Pudra de talc,
Diferite unguente (care contin medicamente),
Uleiuri,
Sapun.
Se controleaza starea tegumentului eventuale echimoze. Se evita masarea alunitelor.
Masajul se executa in sensul de circulatie venoase de intoarcere de la periferie spre centru.
Este format din:
Capul femurului-care se articuleaza cu cavitatea acetabulara a osului coxal.
Pentru masajul coxo-femural se maseaza coapsa si regiunea fesiera.
Se face netezirea specifica cu partea cubitala a maini si frictiune pe plica fesiera si in jurul articulatiei coxo-femurala.
In partea anterioara pozitia pacientului este pentru frictiune: membrul inferior fiind in flexie si abductie usoara.
MASAJUL REGIUNI FESIERE.
Pozitia bolnavului- este in decubit-ventral.
Neteziri-se executa sub forma circulara si pieptane.
Framantare-toate formele de framantari de la plica fesiera in sus.
Geluiri-pe toata suprafata regiunii cu degetele sau cu pumnul.
Frictiuni-cu pumni sau cu articulatiile interfalangiene.
Se executa ciupitul si toate formele de tapotament si vibratiile.
MASAJUL REGIUNI COAPSEI.
Masajul se incepe pe partea posterioara a pacientului fiind asezat in decubit-ventral.
Netezire-cu ambele maini si mana dupa mana pornind de la spatiul popliteu pana la plica fesiera si pieptane pe tensorul fasciei lata.
Framantarea-se executa cu toate formele ei (cu o mana, cu doua maini si contratimp) pe toata suprafata.
Geluirea-se executa pe toata suprafata musculara (in special pe santurile intermusculare).
Frictiunea-se executa pe directia nervului sciatic (si la spatiul popliteu si plica fesiera).
Tapotamentul- cu toate formele lui: caus, cu partea cubitala si cu pumnul. Se executa transversal pe fibrele - diete ep baza de fibre" class="text">fibrele musculare.
Vibratia- se executa cu palma intinsa pe toata suprafata musculara a coapsei.
Se executa cu netezirea de incheiere cu descresterea treptata a ritmului si intensitati obtinandu-se un efect calmant (sedativ) asupra pacientului.
Partea anterioara-se aseaza pacientul in decubit-dorsal.
Se executa aceleasi manevre ca si la partea posterioara adaugandu-se mangaluirea si cernutul (se flecteaza piciorul la 450).
MASAJUL GENUNCHIULUI
Se incepe prin incalzirea zonelor alaturate. Asupra acestor regiuni se aplica manevrele de masaj care au un rol tonifiant major prin cresterea circulatiei sancvine locale.
Aceste manevre se executa posterior asupra musculaturi gambei si coapsei dupa care se executa neteziri cu partea cubitala in spatiul popliteu si frictiuni in fosa poplitee cu gamba usor flectata.
Partea anterioara a genunchiului se maseaza mai intai coapsa dupa care se trece la masarea propriu-zisa a articulatiei genunchiului asezata in semiflexie.
Se executa netezirea articulatiei cu cele 2 police, tinand contrapriza in fosa popliteee cu celelalte degete.
Frictiunea-se aplica cu policele pe ambele margini ale sacrului capsular frictionand articulatia de jur imprejur.
Se inconjoara rotula si condili femurali. Frictiunea se poate combina cu vibratia.
Partea posterioara:
Pozitia pacientului-decubit-ventral.
Netezirea-se executa cu 2 maini, mana dupa mana si pieptane.
Framantatul-cu o mana, cu 2 maini si contratimp.
Geluirea-pe toata suprafata musculara si pe santul muschilor gemeni.
Frictiunea-se executa pe tendonul lui Ahile in forma de cleste si pe santul intre muschii gemeni.
Tapotamentul-toate formele si vibratia.
Partea anterioara:
Se executa neteziri, framantari si geluirea si frictiunea se executa cu 2 degete departate pe creasta tibiala. Nu se face tapotament.
Se poate executa mangaluirea si cernutul cu membrul inferior in flexie.
Pozitia pacientului-la partea tara in decubit-ventral cu piciorul sprijinit in mana maseorului gamba fiind un pic flectata.
Neteziri-pieptane de la calcai spre degete si cu policele.
Framantarea-cu 3 degete pe partea externa a muschilor tenari.
Geluirea-pe toata suprafata tei.
Frictiunea-pe toata suprafata tei dar in special pe aponevroza tara deget peste deget.
Tapotamentul-cu partea cubitala si cu pumnul.
Partea dorsala-in decubit-dorsal.
Netezirea-cu palmele intinse de la degete catre glezna inconjurand maleolele cu varful degetelor, cu 2 degete departate pe spatiile interosoase.
Geluirea-pe aceleasi directi ca la netezire.
Frictiunea-pe acelesi directii ca la netezire si in jurul maleolelor deget peste deget. Se poate combina frictiunea cu vibratia.
Vibratiile si netezirile de incheiere.
v MOBILIZAREA ARTICULATIILOR (Kinetoterapie).
Mobilizari pasive-active.
In cazul centurii pelviene si a coapsei se pot executa urmatoarele miscari:
Flexia coapsei pe bazin (cvadricepsul si croitorul);
Extensia coapsei (marele fesier si semitendinosul);
Adductia coapsei (micul si mijlociul fesier si tensorul jasciator);
Adductia (adductorii si pectineul);
Rotatia externa (adductori si obturatorul);
Rotatia interna (micul si mijociul fesier);
Flexia gambei (cvadricepsul femural).
Circumductie.
In cazul articulatiei genunchiului se executa miscari:
Flexia-este miscarea prin care gamba se apropie de fata posterioara a coapsei.
Extensia-este miscarea de indepartare a fetei posterioare a gambei de fata paosterioara a coapsei.
Rotatia inauntru-varfurile piciorului se apropie de linia mediana (adductie).
Rotatia inafara-se deplaseaza lateral (abductie).
Inclinarea laterala si mediala-se fixeaza coapsa iar gamba este dusa in semiflexie din aceasta pozitie se imprima gambei miscarile oscilatorii, pendulare, atat in sens lateral cat si medial. .
In cazul articulatiei gleznei se executa dupa masaj miscari pasive si active.
Flexia dorsala-este miscarea prin care fata dorsala a piciorului se apropie de fata anterioara a gambei.
Flexia tara-este miscarea opusa prin care fata dorsala a piciorului se indeparteaza de gamba.
Adductia-este miscarea prin care varful halucelui se apropie de ul medio-sagital al corpului.
Abductia-este miscare prin care varful halucelui se indeparteaza de ul medio-sagital al corpului.
Circumductia-este miscarea prin care varful halucelui descrie un cerc si rezulta din executarea alternativa a miscarilor precedente.
Supinatia-este miscarea prin care marginea a piciorului este ridicata de pe pamant, astfel ca fata tara priveste spre ul medio-sagital al corpului.
Pronatia-este miscarea prin care marginea laterala a piciorului se ridica de pe sol, astfel incat ta priveste inafara.
v GIMNASTICA MEDICALA.
Se pot efectua exercitii de mers pe marginile externe ale picioarelor cu calcaile inafara si degetele in flexiune dorsala.
Cele mai importante exercitii in gimnastica medicala sunt exercitiile izometrice.
Alte exercitii indicate in paralizia nervilor periferici sunt exercitiile executate la:
Covorul rulant;
Bicicleta ergometrica;
Spalier;
Urcatul si coboratul scarilor.
5. TERAPIA OCUPATIONALA. (Ergoterapia)
Este o metoda foarte buna pentru refacerea imaginii kinestezice, fara a plictisi pacientul prin repetarea acelorasi exercitii timp indelungat.
Terapie ocupationala are 4 scopuri importante:
Ameliorarea mobilitatii articulare, a fortei musculare, a coordonarii miscarilor, deci restabilirea stereotipurilor dinamice ale vietii de zi cu zi;
Sa obisnuieasca pe pacient sa se ajute singur, sa redevina independent in activitatile uzuale (mancat, imbracat, spalat, mers, etc) cu sau fara ajustarea obiectelor utilizate. Deci, sa pregateasca reinsertia sociala.
Sa evalueze necesitatile ulterioare (provizorii sau definitive) de ajustari ale sculelor de munca, ale obiectelor casnice, in concordanta cu invaliditatea si in general, sa evalueze capacitatea de munca restanta.
Sa pregateasca reinsertia profesionala, utilizand elementele ergoterapiei.
Totul depinde de fizioterapeut sa stie sa aleaga cele mai potrivite activitatii recreative profesionale sau din viata obisnuita, care se adreseaza muschiului si miscarii afectate de pareza. Este important scopul final pe care il urmarim.
In cadrul ergoterapiei se recomanda:
Pedalatul la masina de cusut,
Roata olarului;
Mersul pe inclinat;
6. TRATAMENTUL BALNEOLOGIC (ape minerale, namoluri)
Statiunile de tratament pentru aceste afectiuni sunt recomandate de catre medicul specialist cu prescriptia necesara.
Enumeram statiunile de tratament folositoare pentru paralizia nervilor periferici:
Baile Felix-sunt bai oligo-metalice slab mineralizate si radio-ionice;
Baile Herculane, Pucioasa, Vulcana-sunt bai termale si sulfuroase;
Govora-sunt bai sulfuroase, iodate si sarate; (namol silicos si iodat);
Bazna-sunt bai iodate si sarate;
Sovata, Amara, sunt bai sarate si cu namoluri de lacuri sarate.
Litoralul (Eforie siTechirghiol) - bai sarate si cu namol sapropelic
In statiunile de tratament se aplica o gama larga de proceduri balneofizioterapice. Pe langa aceste proceduri cel mai important factor il constituie climatoterapia ce are un deosebit rol asupra psihicului bolnavului.
Reeducarea si readaptarea la viata cotidiana presupune insusirea de catre deficientul neuromotor a tuturor deprinderilor motrice, pe care viata cotidiana le reclama.
In infarctul acut de miocard apar toate formele principale de aritmii. Pentru a intelege anatomia sistemului de conducere si principiile electrofiz [...] |
In infarctul acut de miocard apar toate formele principale de aritmii. Pentru a intelege anatomia sistemului de conducere si principiile electrofiz [...] |
De la inceput se pune intrebarea daca alergia alimentara poate fi prevenita (la fat si la copilul mic). Raspunsul nu este usor de dat, intru-cit au ex [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
