Sistemul nervos vegelaliv (SNV) inerveaza musculatura neleda a selor si viscerelor, glandele exocrine si endocrine si anumite celule ale tesuturilor parcnchimaloase. SN V regleaza presiunea arteriala, fluxul sanguin si perfuzia tesuturilor.volumul si compozitia fluidelor exlracelulare. procesele meolice.
ANATOMIE SNV este divizat din punct de vedere anatomic si functional in doua componente, sistemul nervos simpatic si parastmpatic. Neuronii preganglionari ai sistemului nervos simpatic sint localizati in coloanele mterme-dio-laterale ale maduvei spinarii, de la nivelul cervicalei a opta pina la primul segment lombar. Neuronii sistemului nervos parasimpalic sint situati in trunchiul cerebral si in madu sacrala si parasesc SNC Irceind prin perechile a treia, a saptea, a noua si a zecea de nervi cranieni ca si prin nervii sacrati perechile a doua, a treia si a patra. Raspunsurile la actirile simpatice si para-simpalice sint de cele mai multe ori orientate in sens opus, decx. efectele lor opuse in reglarea frecventei cardiace si in reglarea motilitatii intestinale. Functiile lor opuse reflecta interactiunea bine coordonata in cadrul SNC.
NEUROTRANSMITATORI Acelilcolina (ACh) este neurotransmitatorul in neuronii preganglionari ai ambelor diviziuni ale SNV. si transmitatorul neuronilor parasimpatiei postganglionari si ai neuronilor simpatici care inerveaza glandele sudoripare. Norepinelrina (NE) este neurotransmitatorul neuronilor simpatici postganglionari. Medulosuprarenala elibereaza epinefrina(E) in circulatie sub controlul eolinergic al sistemului nervos simpatic.
SINTEZA Sl METABOLISMUL CATECOLAMINELOR Catecolaminele sint sintetizate din tirozina (I) hidroxilatc catre levodopa (2) decarboxilatc la dopamina,(3)hidroxilate la NE. Hidroxilarea tirozinei este etapa limitanta de reglaj in biosinteza. E este formala din ;V-mctiIarca NE in medulosuprarenala. Meolici majori ai calecolaminelor sint acidul 4-hidroxi-3-metoximan-delic (din NE si E) si acidul homonilic (AHV) din dopamina. Catecolaminele sint stocate in cule secretarii in medulosuprarenale si in terminatiile nervoase simpatice si eliberate la dcpolarizarea celulara. Odata eliberat din terminatia nervoasa, neurotransmitatorul este inactii partial prin recaptarea in terminatia nervoasa. Inhibitorii recaptarii (antidepresivclc triciclice) faciliteaza functia cateeolaniinclor prin cresterea nivelelor de neurotransmitator din interiorul sinapselor.
SINTEZA Sl METABOLISMUL ACh Neuronii parasimpatiei si neuronii simpatici preganglionari formeaza ACh din colina si acetal. Aceasta este depozitata in mici cule sinaptice si eliberata in urma depolarizarii. Majoritatea ACh este metnbolizata in fanta sinaptica. mecanismele de recaptare fiind de importanta minora.
RECEPTORII Catecolaminele isi exercita actiunea asupra a doua tipuri de receptori, alfa si beta Exista tipuri distincte de receptori alfa. afla] si alfa?. Receptorii alfa, mediaza soconstnctia (agonistii selectiv i fiind femlefrina si meloxamina; prazosin este un antagonist selectiv). Receptorii alfai mediaza inhibitia presinaptiea a eliberarii de NE din terminatiile nervoase adrenergice. inhiba eliberarea de ACh din terminatiile nervoase colinergice, inhiba lipoliza din adipocite, inhiba secretia de
insulina si stimuleaza agregarea plachelara. Agonistii specifici ai receptorilor alfai sint clonidina si alfa-mctilnorepine-frina; yohimbin esle un antagonist speciile.
Receptorii beta sint subdivizati in doua grupe. Receptorii beta |, care raspund alit la NE cit si la E si mediaza stimularea cardiaca si lipoliza. Receptorul bctai raspunde mai mult la E dccil la NE si mediaza sodilatatia si bronho-dilatatia. Isoproterenolul stimuleaza ambii receptori, iar propranololul blocheaza ambele tipuri. Antagonistii specifici ai receptorilor bcta( sinl melopro-lolul si alenololul. Au fost analizate cite sublipuri ale ambelor tipuri de receptori, alfa( si alfai, si fiecare prezinta o structura Iransmembranara de sapte elemente. Ach actioneaza pe
receptorii nieotinici (neuromuseulari si ganglionari) si muscarinici, fiecare dinlre acestia prezentind cite sublipuri moleculare.
Efectele farmacologice ale agonistilorsi antagonistilor catecolaminici sint expuse in elul 175-l.
AFECTIUNI ALE SNV (elul 175-2) Afectiuni hipotalamice Perturbari ale reglarii temperaturii, aporlului de hrana (anorexia nervoasa, obezita tea), ritmului circadian si ale functiei sexuale pot rezulta datorita bolilor ce afecteaza hipotalamusul (congenitale sau mostenite, tumori, traumatisme,
hemoragii subarahnoidienc). In timpul copilariei poate aparea sindromul Pra-der-Willi (obezitate, hipogonadism. hipolonic musculara si un usor retard mintal), sindromul Kleine-Lcvin (hipersomnia adolescentului, hiperscxualila-te si bulimie) si craniofaringiomul. La adulti, traumatismele, anevrismele cu hemoragie subarahnoidiana (anevrismul arterei comunicante anterioare) si glioamclc hipolalamice pot genera perturbari in Functionalitatea SNV
Hipotensiunea posturala Afectiunile primare ce determina hipotensiunc posturala actioneaza fie la nivelul sistemului nervos central, fie la nivelul sistemului nervos periferic. Sindromul Shy-Drager este determinai de degenerarea SNC (boala multisistemiea)ce include pierderi neuronale in ganglionii bazali. trunchiul cerebral si coloana celulara intermcdio-lateraia a maduvei spinarii. Hipotensiunea posturala apare uneori cu o frecventa cardiaca constanta si insotita de semne ale disfunctiei SNC (tremor, parkinsonism. si ataxic ccrebcloasa). Incontinenta este frecventa in stadiile finale. Tratamentul include 0 expansiune volemiea moderata si administrarea de fludrocortizon, 0,05 0,1 mg/zi. Degenerarea periferica a neuronilor SNV poate duce si ca la aparitia de hipotensiunc posturala. Aceasta se poate produce sub forma unei manifestari acute in cadru! sindromului Guillain-Barre, in degenerarile neuronilor autonomi postganglionari (de cauze necunoscute) sau ca o manifestare cronica a neuropatiei fibrelor subtiri (
diabetul zaharat, neuropatia ami-loida). Tumorile de la nivelul mcdulosuprarcnalei (fcocromoeilomul) duc la aparitia hipertensiunii episodice cu tahicardie.
Alte afectiuni ale SNV Perturbarile aparute la nivelul cii
urinare sint frecvente. Ele pot fi rezultatul lezarii maduvei spinarii, deasupra nivelului de inerre sacrala; in aceasta situatie, ca se poate goli reflex, dar controlul voluntar al mictiunii este pierdut. Leziunile care distrug madu spinarii sub nivelul TI 2 (meningomielocelul, miclopatia necrotica) duc la aparitia unei ci atone, insensibila-rcflex, care nu se mai poate goli. Leziuni ale iner-tiei motorii (neuroni sacrati. radacini nervoase, sau nervi periferici), determina perturbari ale neuronului motor periferic in care apar dificultati de urinare. dar senzatiile sini normale. Denerrea senziti a cii duce la pierderea senzatiei de umplere ca o ca atona (diabetul zaharat, labesul dorsal).
