Metodele de examinare clinica neurofiziologica aduc date obiective, cantitative, asupra functiei sistemului nervos central si/sau periferie.
Datorita timpului consumat si cheltuielilor, ele trebuie folosite doar pentru evidentierea unor parametri nedecelabili in alta maniera sau pentru a monitoriza vindecarea si/sau evolutia in anumite afectiuni neurologice.
ELECTROMIOGRAFIA EMG este folosita ca o extindere a examenului clinic neurologic, pentru diferentierea afectiunilor jonctiunii ncuromusculare de miopatiile primare sau de acelea secundare demielinizani si/sau denerrii ( cap. 178). Unele afectiuni ale SNC pot fi de asemenea eluate prin EMG, de ex. pentru a diferentia un iremor cerebelar de o ataxie senziti, ca si pentru a distinge intre ele diferite tipuri de mioclonii.
Tehnicile EMG includ masurarea latentei raspunsului F, reflexului H si reflexului de clipire, pentru determinarea timpului de conducere in nervi de la periferie (membre sau fata) la SNC si inapoi.
Raspunsul F Timpul necesar unui stimul pentru a se proa antidromic pe un neuron motor alfa la madu spinarii si a se reintoarce ortodromiede-a lungul aceluiasi axon.
Reflexul H Timpul necesar conducerii ortodromice dc-a lungul fibrelor senzitive de grup IA, prin conexiunea monosinaptica din madu spinarii si apoi catre periferic, ortodromic, pe axonul unui neuron motor alfa. Cu ajutorul acestor tehnici, recunoasterea vitezei anormale de conducere, in cazul neuropaliilor periferice, se face in procent de 80 90%. Ele mai sint capabile sa determine existenta unui bloc de conducere la nivelul segmentelor proxi-male ale nervului in neuropatiile inflamatorii si sau dcmielinizante (de ex. sindromul Guillain-Barre).
Reflexele de clipire Timpul necesar conducerii impulsului in ramurile Vrigcmenului si ale facialului se testeaza prin stimularea ramurilor supra-orbitale ale nervului cranian al cincilea si masurarea latentei pina la aparitia raspunsului de clipire.
EMG de fibra unica si macro EMG Tehnicile EMG pentru o singura fibra inregistreaza riatii ale potentialelor individuale ale fiecarei
fibre si masoara functionalitatea individuala a fiecarei jonctiuni ncuromusculare. Modificari caracteristice apar in miastenia gravis, sindromul Lambcrt-Eaton si alte perturbari ale transmiterii neuro-musculare. Macro EMG masoara activitatea electrica sumata a tuturor fibrelor unei unitati motorii. Amplitudinea si aria sint crescute in reinerrc (mai multe fibre sint aservite unui singur nerv) si scazute in afectiunile musculare primitive (reducerea numarului de fibre pe unitatea motorie).
TESTE DE CONDUCERE NERVOASA Masurarea raspunsului unui muschi la stimularea nerv ului sau motor intr-unui sau mai multe puncte de-a lungul traseului, pentru a calcula viteza de conducere intre punctele de stimulare a celor mai rapide fibre motorii. Testele de conducere a nervilor senzitivi determina viteza de conducere si amplitudinea potentialelor de actiune in
fibrele senzitive, cind acestea sint stimulate intr-un punct iar culegerea se face intr-un alt punct de-a lungul nervului. La adulti, viteza de conducere normala a nerv ului la brate este de 50 si 70 m/s, iar la picioare este intre 40 si 60 m/s. Viteze aflate sub aceste lori au semnificatia unei dcmielinizari.
TESTAREA SISTEMULUI NERVOS AUTONOM Raspunsul simpatic cutanat (RSC) Modificarile de amplitudine ale potentialului inregistrat la nivelul pielii, aparute in urma stimularii electrice, prin zgomote sau in timpul inspirului profund. Modificarea RSC este mai frecventa in neuropatiile axo-nale decil in dcmiclinizare. Absenta RSC se datoreaza distrugerii de fibre netnielinizalc.
ELECTROENCEFALOGRAFIA (EEG) Este folosita in primul rind pentru diagnosticarea afectiunilor convulsinte. dar este intrebuintata si pentru eluarea afectiunilor cortexului cerebral sau afectarii SNC in cadrul unor afectiuni generale.
Ritmurile EEG normale la adult Includ undele sinusoidalealfa8-l2 Hz. 50 |iV, prezente la nivelul regiunilor occipitala si parietale si unde beta > 13 Uz, 10 20u.V, detectate in regiunea frontala si atenuate la deschiderea ochilor: in somn, apar unde lente simetrice cu forma caracteristica, de cx. la nivelul vertexului apar unde ascutite si fuziforme de somn.
Anomaliile ritmurilor EEG la adulti inregistrarile in stare de veghe includ prezenta undelor teta < 4 Hz, 50-350uV (cu cit este voltajul mai mare.
POTENTIALELE EVOCATE Amplitudinea acestor potentiale este de 0,5-20 uV, astfel incit delectarea raspunsului evocat la un moment dat necesita sumare pentru a distinge Forma undei fata de fundal, prin medierea semnalului. Anomalii ale potentialelor evocate pot aparea in mod nespecific in
scleroza in placi dar si in cadrul altor afectiuni ca SIDA, boala Lyrhe, LES, ncurosifinsul, degenerescenta spinocerebelara. paraplegia spastica familiala sau deficienta de
vitamina b sau BjV.
Raspunsurile evocate vizual Urmarirea vizuala a unui model cadrilal in miscare produce o unda cu forma caracteristica inregistrata pe partea poslerioara a scalpului, eu un virf pozitiv la 95-l15 ms (raspunsul P100). Latenta, durata si amplitudinea raspunsului sint masurate. Poate fi folosita pentru eluarea glaucomului; compresie de nerv optic, de chiasma optica sau tract optic: afectiune degenerati optica; sau, mult mai frecvent, nevrila optica. In cazul nevritei optice severe, raspunsul P100 esle disparut sau mult atenuat si isi revine pe masura ameliorarii clinice, desi latenta prelungita persista de obicei chiar si dupa ce simptomalogia s-a remis complet. Jumatate dintre pacientii cu scleroza in placi Iara nici un simptom vizual au anomalii la nivelul raspunsului evocat vizual, fiind astfel testul care sustine diagnosticul din primele episoade de scleroza in placi.
Potentialele de trunchi cerebral evocate activ Se utilizeaza casti; zgomotele transmise la o ureche produc saple tipuri de unde (I VII), care se pot inregistra la nivelul scalpului. Acestea reprezinta actirea succesi a nervului auditiv (I) si a cailor auditive din trunchiul cerebral [nucleul cohlear (II). complex olii superior (III), lemnisc lateral (IV), colicul inferior(V), centri auditivi superiori (VI, VII)]. Leziunile situate la nivelul sau intre aceste repere intirzie sau duc la disparitia undelor urmatoare. Este cel mai sensibil test pentru depistarea ncurinomului acustic. Alte utilizari: localizarea leziunii in come (de obia > rezultate normale in coma toxica/meolica sau in boli biemisferice) sau a unei afectiuni suspectate la nivelul trunchiului cerebral, eluarea auditiv a la sugari.
Potentialele evocate somatosenzitiv Stimuli electrici de intensitate mica. nedurerosi. aplicati la nivelul unor fibre senzitive groase de la miini sau picioare, produc salve de unde inregistrate la mai multe nivele ale caii somatosenzili vc si reflecta activitatea succesi a trunchiurilor nervilor periferici. a iraclurilor de la nivelul maduvei spinarii, a nucleilor gracillis si cuneatus, a structurilor pontine si 'sau cerebeloase. a talamusuliti. a radiatiilor talamo-corticale si a cortexului senzitiv primar. Potentialele evocate somatosenzitiv au o loare diagnostica de localizare similara celei date de potentialele c\ ocate auditiv.
Potentiale evocate cognitiv Sin! potentiale evocate care depind de atentia mentala a subiectului, numite sipolenfiale de eveniment sau potentiale endogene. Atentia clinica esle indreptata spre elementul P3 sau P300. datorita latentei de aproximativ 300 400 ms dupa lansarea stimulului auditiv. P3 este prelungit in dementa, dar de obicei esle normal in
depresie sau afectiunile psihiatrice care simuleaza dementa.
PUNCTIA LOMBARA Indicatii (I) Pentru a obtine date despre presiunea intrarahidiana si pentru a prele mostre de LCR pentru examene de celulari-late, chimice si bacteriologice ( elul cu lori normale din Sectiune). (2) pentru administrarea anesteziei rahidiene. antibioticelor sau substantelor anti-tumorale .si "(3) pentru a injecta substante de constrast pentru mielografie.
Complicatii (I) I lemiere eerebelara sau Iranstenloriala eind punctia este efectuata in contextul unei cresteri marcate a presiunii intracraniene (PIC) sau al unei mase lezionale situata strategic. in momentul in care se suspicio-neaza o PIC crescuta, este mai prudent ca inainte de efectuarea punctiei sa se excluda tomografie existenta unei mase tumorale. in asemenea cazuri se folosi un ac cu diametru mic (nr. 22 sau 24). si daca presiunea la inceput este mai mare de 400 mmllg se prele cantitatea minima de lichid necesara investigatiei, se scoate acul si apoi se administra o unitate de manitol. (2) Contaminarea bacteriana a SNC.
