Influentele vatamatoare toxice, traumatice, inflamatorii si degenerati fac ca S.N.C. sa reactioneze cu o anumita simptomatologie in functie de suferinta functionala. Transformarile celulelor gangiionarc suni legate de locul, gradul si duraia leziunii. Daca faxonul este izolat de corpul celular vom constata modificari ganglionare locale. Corpul celulei va reactiona prin "o excitatie primara " si se va distruge de la inceputul leziunii, ajungandu-sc in cateva zile la "ligroliza"^Corpul celulei se va balona.
fin intoxicatii ale S.N.C. corpul celulelor ganglionare sufera modificari similare excitatiei primare. insa mai intensi. El devine picnotic si intunecat, la procesul de balonizarc participand si dcndritclcjin "imbolnaviri celulare" gra, plasma devine mai greu colorabila si mai rara, avand nucleul micsorai, in timp ce in imbolnavirile cronice, coipul celular se micsoreaza. Tulburarile in meolismul proteinelor joaca un rol important in modificarile patologice ale celulei nervoasei in "excitatiile primare" si in procesele acute celulare, distingerile ating limita posibilitatii de refacere, care este depasita in imbolnavirile celulare cronice unde se pierd sansele de normalizare. Prin impregnarea argentica Biclschowsky se pol observa modificari patologice ale celulelor ganglionarc.tFibrele apar vizibile, iar celulele rotunde sau spumoase, vacuolizale, ca in boala Wilson.|in bolile senile ale creierului, in locul corpului celulei, apar gheme de
fibre colorate - denumite placi senile.
|in caz de boala, glia prolifereaza, avand rol fagocitar. iar nucleii gliali, prelungirile si microglia se inmultesc. In coipul celulelor glialc, se vor gasi produsele de dezintegrare ale celulelor distruse, cum ar li grasimi colorabilc cu Sudan III. In caz de imbolnaviri gra si glia sufera transformari cu distrugerea prelungirilor, iar coipul celulelor balonizalc prin supraincarcarea grasoasa capata o structura de fagure, denumita "celule grilaj ale" (Jakob).
