Motilitatea corpului este asigurata de neuronii motori centrali si periferici in care primul este un ordonator si eliberator al motilitatii voluntare, iar al doilea un executor al ordinelor venite de la diferitele segmente ale ncvraxului. Patologia clinica a acestor neuroni, tradusa prin hemiplegie sau pareze, are o semiologie caracteristica.
Activitatea EMG spontana in bolile de neuron motor este utila in a deosebi bolile mio-gene de cele neurogene. Datele EMG spontane trebuiesc corelate cu leziunile motoncu-ronului. Potentialele de fibrilalii si undele ascutite se daloresc leziunii accentuate a motoneuronului sau sectiunii axonale (J. Schcrer si colab. 1977).

NEURONUL MOTOR CENTRAL

Acesta cuprinde gruparea celulelor motorii gigantopiramidale Bet din campul 4 -frontala ascendenta (F.A.) si din campurile 6. in afara fibrelor medulare mai exista si fibre corlico-nuclearc pentru nervii cranieni motori III, IV, V, VI, VII, IX, XI, XII de partea opusa. O leziune a fasciculului piramidal incrucisat (pe scoarta, trunchi sau madu) se traduce prin o simptomatologie precisa, in functie de nivelul leziunii (. 19).
Simptomelc leziunii de neuron motor central includ o paralizie, interesand motilitatea voluntara. In leziunile medulare sunt atinsi. in cadrul unei paraplegii, mai ales flexorii membrelor inferioare, mai mult distal. in leziunile cerebrale, ca in hemiplegie sunt cuprinsi in faza spastica flexorii pentru membrul superior si extensorii pentru cel inferior. Extremitatea dis-tala, mana, este mai expusa, pierzandu-se in caz de leziune miscarile fine, complexe, cele insusite mai recent. in leziunea piramidala - in care vorbim de o tulburare de functie - sunt lezati muschii extremitatilor dislale, cu actiune voluntara.
Caracteristicile hemiplegiei sunt: semnul Babinski, abolirea reflexelor cutanate abdominale, impotenta functionala a membrelor respective cu doua faze: flasca si spastica, ultima dupa circa o luna de la ictus. in perioada flasca constatam o hipotonie musculara cu asimetric faciala in miscarile voluntare. Muschii extremitatilor si ai degetelor sunt mai prinsi decat cei ai radacinii membrelor superioare, antebratul and tendinte de pronatie. La membrul inferior, piciorul fi situat in rus ecvin. Pareza membrului inferior se evidentiaza prin unele probe: astfel in proba Baree, gamba ridicata cadea mai repede de partea paretica, cand bolnavul se afla in decubit ventral sau situat in decubil dorsal, ca in manevraMingazziniunde membrele inferioare sunt ridicate cu genunchii in flexeie.
In proba Vasilcscu, atunci cand bolnavul aflat in decubit dorsal executa de cate ori dubla flexic a gambelor pe coapsa, piciorul parclic ramane in urma. Reflexele osteo-lendinoase (R.O.T.) reapar dupa cate saptamani de la ictus. astfel ca in perioada spastica ele vor fi vii. Contractura piramidala ia caracterul de flexic la membrul superior "in lama de briceag" si de extensie la cel inferior, cu mers "cosit". La membrul superior sunt prinsi: ahductorii bratului, flexorii antebratului, bicepsul, flexorii degetelor si interososii. La membrul inferior datorita partialei functii a cdricepsului si hipertoniei muschilor posteriori ai gambei, pareza afecteaza mai putin functia piciorului. in hemiplegiile cu mare spasticitalc. apar dupa un timp sincincziilc. Acestea sunt miscari involuntare ale membrului superior lezat, care apar in unele miscari de partea sanatoasa. Sincincziilc pot Ir. globale (in efort sau tuse), prin o contractie a muschilor de partea paralizata, de imita/ie. rare, membrul hemiplegie reproducand miscarea celui sanatos si sincinezii de coordonare, prin actiunea unor muschi cu contractia involuntara a altora. Se pot produce sincinezii de scurtare sau alungirc, cand, la tendinta de ridicare a bratului in sus, se intind degetele (fenomenul Souquc). Pot exista sinergii de extensie si de flexic la membrele superioare si inferioare. Astfel: ridicarea bratului la verticala fi insotita de extensia mainii si a degetelor. La membrul inferior ca sinergii de extensie mentionam: extensia si adductia coapsei, extensia gambei si flexia tara a piciorului si degetelor. Flcxia combinata a coapsei si trunchiu-lui apare la efort (de ridicare) cu flcxia din sold a membrului inferior paralizat. Constant intalnim in hemiplegii tulburari somotorii (soconstrictie, cianoza) si edem cu aspect de "mana suculenta".In leziunea fasciculului piramidal nu exista amiotrofii. fiind rar intalnite si numai in cazurile cronicizatc.
Reflexele osicotcndinoase sunt vii, difuze si polikinetice. in funefic de intensitatea sindromului piramidal. Difuzarea reflexelor ostcolendinoasc este considerata ca un fenomen periferic, fizic; prin percutarea dozata, pragul reflectivitatii pentru tendon este mai mic decat pentru zonele osoase unde percutarea la hiperrefleetici produce contractia a doi muschi sinergici sau chiar antagonisti (V. Andrei 1971).
Reflexele ostcolendinoase sunt vii, difuze si polikinetice. in functie de intensitatea sindromului piramidal. Mentionam dintre reflexele ostcolendinoase mai importante la membrele inferioare reflexulvotul ian (patclar). Acesta este scos in evidenta prin percutia subro-luliana a tcndonului, bolnavul stand pe scaun cu picioarele usor desfacute si nccontraclate.
Raspunsul normal fi o usoara extensie a gambei pe coapsa si contractia cdricepsului. La bolnavii care isi mentin greu ortostatismul. luam reflexul, culcand pacientul in decubit dorsal, cu membrele inferioare usor flectate. tinand mana sub genunchi. La percutie, cerem bolnavului sa apese genunchiul in mana noastra, manevra care facilita aparitia reflexului. Ca manevre ajutatoare, mentionam manevra Jcndrasik. in care bolnavul culcat sau stand pe scaun, picior peste picior, isi trage lateral mainile atunci cand lovim cu ciocanul. Reflexul rotulian corespunde nivelului segmentar medular L3-L4. (. 20)

Pentru luarea reflexului ahilian (triceps sural) pacientul sta in genunchi pe scaun. La percutia tcndonului ahilian la normal apare extensia labei piciorului si usoara contractie a molctilor (. 21). in cazuri grave reflexul fi luat la pat. in decubit lateral, cu gamba fleclata pe coapsa si sustinand laba piciorului. Corespondentul segmentar medular al reflexului ahilian este S1-S2.

Reflexele osteotendinoase ale membrelor superioare. Reflexul stilo-radial'(superior C5-C6) se produce prin percutarea apofizei stiloide a radiusului, antebratul fiind llcctat pe brat in semipronatic. Ca raspuns aparea flexia antebratului pe brat, cu contractia flexorilor, uneori si flexia mainii si a degetelor, prin contractia lungului supinator (. 22 si . 23). Reflexul cubito-prooalor (C8-DI) se produce prin percutarea regiunii antero-interne a extremitatii inferioare a radiusului sau a regiunii postero-inferioare a capului cubitusului -antebratul bolnavului fiind fieclat pe brat, in semipronatic si sustinut la nivelul mainii.
Raspunsul normal fi o discreta pronatie a antebratului, uneori cu flexia mainii. Reflexul poate sa nu se produca chiar la omul sanatos. Reflexul Iricipital (C2). Percutia tendonului tricepsului brahial deasupra olccranului, membrul superior fiind siluat in afara si inapoi declansa la normal extensia antebratului pe brat. prin contractia tricepsului brahial.
Reflexulmasclcrin (cu centrul in punte) se produce prin percutarea arcadei dentare inferioare, gura fiind intredeschisa. La normal, raspunsul fi inchiderea maxilarului si contractia maseterului.

In hemiplegii sau paraplegii, reflexul fi abolit.
Pentru reflexul abdominal mijlociu D6-D9, se atinge pielea orizontal in dreptul ombilicului, iar pentru reflexul abdominal inferior (D10 -D12) pielea se atinge paralel cu pliul inghinal, obtinandu-se ca raspuns normal contractia muschilor transversali si ai ombilicului.In reflexul cremasterian LI-L2 excitarea la normal a pielii in partea supero-interna a coapsei duce la contractia crcmasterianului cu ridicarea testiculului.
Reflexul cutanat tai'(. 25). Daca la normal excitarea marginii externe a tei piciorului produce o flexie a halucelui si a celorlalte degete - in caz de leziune piramidala, degetul mare face extensia, ceea ce constituie semnul Babinski. Aceeasi semnificatie o are si semnul Bing, care se produce prin atingerea marginii interne a tei ca si semnul Chaddock evidentiat prin stimularea marginii laterale a piciorului sub maleola.

Valoarea semnului Babinski este mare, el reprezentand unul din cei mai precisi indici de leziune piramidala, chiar atunci cand celelalte semne sunt discrete. Raspuns si semnificatie similara cu extensia halucelui se produc si la urmatoarele manevre:
- apasarea digitala puternica a marginii externe a tibiei de sus in jos (semnul Oppcnhcim, . 26) si percutia brusca a fetei etare a degetelor (semnul Rossolimo): ciupirea tendonului ahilian (semnul Shatier) sau strangerea musculaturii gambei (semnul Gordon), ca si fiexia tara brusca a degetelor piciorului (D. Grigorescu, Pauncscu Podeanu - 1942) au ca raspuns extensia degetului marc. Semnul Babinski este un reflex nociceptiv in cadrul reflexului de tripla flexiune, aparut prin eliberarea maduvei de sub influenta fasciculului piramidal. Pana la rsta de trei ani semnul Babinski nu trebuie socotit patologic.
Gh. Marincscu si Radovici au descris reflexulpalmomentonier intalnit in atcrosclcroza cerebrala, sindromul pscudobulbar si la batrani (G. Marinescu, A. Radovici - 1920) reflex care se remarca prin contractia muschilor mcnlonului de aceeasi parte cu mana, la care se excita eminenta tenara. Acest reflex are semnificatia unui raspuns exteroceptiv nociceptiv si evoca un reflex polisinaptic cutanat de lunga latenta a flcxorului comun superficial (N. Cuclelis - 1974). El traduce o leziune piramidala ca si semnul Hofmann, produs prin ciupirea ullimei falange a mediusului, and ca raspuns fiexia reflexa a ultimei falange a policelui. Clonusul rotulei se declansa prin intinderea manuala a tendonului rolulian, bolnavul fiind in decubit dorsal cu membrele inferioare in extensie. Vor aparea contractii clonice succesive, epuizabile sau inepuizabile dupa intensitatea sindromului piramidal. Pentru clonwiul piciorului prin semiflexia gambei pe coapsa, tinand o mana sub genunchi si imprimand o flexie dorsala a labei piciorului, raspunsul la normal consta intr-o singura contractie a tricepsului sural (. 27).In leziunile medulare de neuron motor central se intalnesc reflexele de automatism medular, traduse prin tripla retractic a membrului inferior aparuta dupa ciupirea pielii piciorului sau fiexia ultimelor patru degete. Raspunsul fi retractia labei pe gamba, a gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen.In leziunile de neuron motor central lipseste reactia electrica de degenerescenta.