PARODONTITA APICALA CRONICA DIFUZA PROGRESIVA PARTSCH
Morfopatologie. Este cea mai importanta forma de parodontita apicala cronica cu imagine Rx difuza si a fost descrisa de Partsch. Se caracterizeaza prin distrugerea tesutului osos periapical si inlocuirea sa cu un tesut de gra-nulatie. Ace3ta este imbogatit periferic de un infiltrat inflamator limfohistio-plasmocitar.
Procesul osteitic are tendinta de a cuprinde treptat portiuni mai mari de os, inclusiv portiunea periapicala a dintilor vecini.In interiorul tesutului de granulatie apar zone centrale de necroza, care se extind si urmare actiunii macrofagelor (polimorfonucleare neutrofile) ia
nastere o colectie purulenta.
Prin evolutia progresi a tesutului de granulatie spre mucoasa crestei alveolare, uneori spre tegumentele fetei, se realizeaza o fistula prin care se elimina secretia purulenta. Exteriorizarea fistulei se face in zonele de minima rezistenta, pe mucoasa vestibulara sau palatinala a apofizei alveolare, sau pe suprafata cutanata, in cazul dintilor inferiori.
Traiectul fislulos initial are peretii captusiti cu tesut de granulatie. in primele faze aspectul orificiului fistulei este burjonat, sangereaza usor, iar mai tarziu poate aparea procesul de epitelizare.
Simptomatologie. in prima faza de dezvoltare endoosoasa semnele clinice sunt absente.Intr-un stadiu mai ansat de evolutie spre corticala externa apare o usoara hiperemie a mucoasei. Daca tesutul de granulatie a depasit corticala externa, el se poate exterioriza sub forma unui nodul care deformeaza suprafata mucoasei. Localizarea acestui nodul, ca de altfel si a fistulelor care apar mai tarziu, nu corespunde totdeauna apexului dintelui cauzal. Uneori, datorita dezvoltarii expansive a tesutului de granulatie, exteriorizarea se face la distanta lasand impresia ca procesul are drept cauza un alt dinte.
Semnele premergatoare aparitiei fistulei se manifesta prin schimbarea culorii mucoasei bucale de pe versantul alveolar, in rosu-violaceu si subtierea ei. Dupa exteriorizare, prin orificiul fistulos poate sa apara tesutul de granulatie de culoare rosie vie, care sangereaza usor, sau poate sa apara o picatura de puroi. Cu timpul fistula se poate inchide lasand o cicatrice, iar tesutul de granulatie se organizeaza sub forma unui nodul de aspect papi-lomatos. Uneori, prin extinderea tesutului de granulatie spre regiunea geni-ana sau mentoniera, formatiunea nodulara se exteriorizeaza la tegumente, unde ia aspectul unui abces superficial care rareori se fistuleaza. Prin vindecare spontana, dupa extractia dintelui cauzal, se organizeaza o cicatrice retractila la acest nivel.In aceste stadii de evolutie pacientul acuza o oarecare sensibilitate la presiunea masticatorie, pe dintele in cauza, sensibilitate care se transforma, mai tarziu, intr-o jena dureroasa. Palparea mucoasei, in dreptul dintelui respectiv, devine si ea dureroasa. Percutia in ax este dureroasa. Testele de vitalitate sunt negative. Apare adenopatia regionala cu ganglionii indurati, mariti de volum, dar nedurerosi la palpare.
Radiologie se obser o imagine de osteoliza periapicala cu contur difuz, centrul imaginii fiind mai inchis la culoare. Imaginea se intinde si in zonele limitrofe (spre dintii invecinati) putand crea confuzii de diagnostic in localizarea dintelui cauzal. In imaginea de osteoliza se poate recunoaste, pe alocuri, structura osului.
Diagnosticul pozitiv se pune pe:
- prezenta fistulei la nivelul mucoasei sau pe tegumente;
- prezenta nodulilor conjunctivi pe suprafata mucoasei sau pe tegumente;
- testele de vitalitate negative;
- imaginea radiologica caracteristica. Diagnostic diferential:
- granulomul chistic:
radiologie contur regulat, rotund, de intensitate uniforma;
- osteomielita: zone de opacitate mai mult sau mai putin intense, alternand cu zone de structura osoasa normala, se obser si delimitarea unui sechestru osos;
- actinomicoza: fistule multiple, puroi de aspect caracteristic;
- adenopatii supurate: nodul cu ramolire centrala, edem perinodular, localizare in zona ganglionara.
Evolutie si complicatii:
- se constituie in focar de infectie in cadrul unei boli de focar;
- supuratii ale lojilor fetei;
- osteomielita.
PARODONTITA APICAlA CRONICA CONDENSANTA
Are ca trasatura esentiala ingustarea spatiului periapical.
Moriopatologie. Apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intertrabeculare, care au tendinta sa se mareasca si sa se extinda (leziunea are caracter extensiv).In aceste spatii medulare se gaseste un infiltrat celular cronic limfoplas-mocitar.
Predominant apare alternanta de tesut osos de aspect normal, cu tesutul osos caracteristic afectiunii.
Simptomatologie. Este foarte saraca, chiar absenta, se descopera intamplator. Dintele este devital cu semne de gangrena pulpara.
Diagnostic pozitiv:
imaginea radiologica pune in evidenta osul periapical, cu un aspect mai albicios datorita hipermineralizarii;
- spatiul periodontal periapical are tendinta sa fie desfiintat de zona hiper-mineralizata;
imaginea radiologica este difuza si cu spatiile intertrabeculare marite de volum;
- testele de vitalitate negative. Diagnostic diferential:
Condensarea osoasa cicatriceala postterapeutica. Apare dupa un tratament endodontic corect, cu obturatie corecta de canal si se instaleaza la cate luni dupa efectuarea tratamentului.
