Cand evaluam defectele campului vizual este important sa silim daca defectul afecteaza un singur ochi sau este bilateral, daca are limite nete, daca este localizat la nilul meridianelor rticale sau orizontale precum si care este gradul afectarii acuitatii vizuale. Leziunile care au un debut brusc sunt de obicei consecinta unor cauze vasculare.
Leziunile retiniene produc defecte de camp vizual localizate la un singur ochi, iar in cazul dezlipirii de
retina si a ocluziilor vasculare ce intereseaza vasele mici si mai rar pe cele centrale, apar defecte avand limitele la nilul meridianelor orizontale. Defectele de camp vizual datorate leziunilor de nerv optic sunt centrale, asimetrice si unilaterale - acuitatea este deseori afectata. Cand leziunile sunt distale fata de chiasma optica defectele campului sunt bilaterale, acuitatea nu este de obicei afectata (desi obiectele din campul afectat nu pot fi vizualizate) iar limitele sunt situate in meridianul rtical.
Teste. Identificarea degetului. Pacientul priste fix la nasul examinatorului si semnaleaza aparitia unui deget in toate campurile instigate, ativ cu campul vizual al examinatorului.
Identificarea acului de palarie: Pacientul se asaza la un metru distanta de examinator si isi fixeaza privirea asupra unui obiect aflat la distanta. Pentru definirea meridianelor rticale, pentru precizarea dimensi-umilor petelor "oarbe" si pentru precizarea limitelor unui entual sco-tom se folosesc ace de palarie
rosii sau albe. Daca scotomul este "absolut" atunci acul va disparea complet. Daca scotomul este relativ, atunci imaginea sa va deni mai stearsa in momentul cand el se deplaseaza de-a lungul scotomului, contrastand cu imaginea clara si stralucitoare ce se obtine in campurile vizuale neafectate. Uneori leziunile precoce avand sediu pitoitar sau occipital posterior se pot insoti de prezenta unor sco-toame centrale.
Leziunile chiasmei optice se pot insoti de un fenomen in care daca doua obiecte colorate identice sunt prezentate unui singur ochi, fiind plasate in cele doua jumatati rticale ale campului vizual (ex: ochiul drept), unul va aparea mai stralucitor si mai precis delimitat decat celalalt (ex: pentru ochiul drept, hemicampul stang este mai stralucitor decat cel drept). Exista si alte metode mai sofisticate de testare a campurilor vizuale, cum ar fi: analizatorul Goldman, ecranele Bjerrum, perimetrele Lister, grilele Amsler.
Localizarea sediului leziunii. Partile superioare ale campului vizual isi formeaza imaginea in partile inferioare ale retinei, partile temporale in partea nazala a retinei si vice rsa. Fibrele nervoase care provin de la retina nazala a ambilor ochi se incruciseaza la nilul chiasmei optice pentru a se alatura fibrelor pronite de la retina temporala si care nu se incruciseaza. O
tumora hipofizara poate leza chiasma afectand
fibrele incrucisate pronite de la retina nazala si producand astfel defecte ale ambelor campuri temporale. Daca tumora va creste excentric, se poate adauga si un scotom central. Fibrele care se Incruciseaza Isi mentin pozitia (fibrele superioare sunt situate superior). De la chiasma optica fibrele intra In alcatuirea tractului optic, ajungand la corpul geniculat lateral, iar apoi prin radiatiile optice la cortexul optic. Tumorile de lob temporal pot produce o quadrant-anopie homonima superioara controlaterala. Leziunile cortexului vizual posterior produc pierderea derii centrale (cortexul vizual anterior este responsabil de derea periferica).
