Dintre toate organele otorinolarinirologice. nasul si urechea sint cel mai des lezate de variatiile mari de temperatura.
La nivelul urechii, singurul segment anatomic lezat esle palionul.

a) Leziunile prin combustii termice

Combustiile izolato alo palionului sint rare, leziunile se extind de obicei si asupra fetei si gitului.
Starea generala esto in functie de suprafata arsa si de profunzimea leziunilor. Acestea, la rindul lor. sint in functie de felul sursei calorice, do intensitatea sa si de durata de expunere sau de contact.
Alterarea starii generale variaza de la simpla jena sau durere superficiala 011 curbatura usoara in leziunile eritema-toase pina la instalarea unui soc. traumatic neurogeii sau plas-mogen, in arsurile superficiale extinse care cuprind capul, fata si gitul (9% din suprafata corpului sau in arsurile intermediare si profunde mai limitate.
Arsurile urechii extinse la fata modifica mai profund starea generala rlocit alte arsuri de aceeasi intindere do pe restul corpului, din urmatoarele motive :
sini mai socogene, ca o consecinta a faptului ca la fata si la nivelul conductului auditiv sint mai multi exteroreceplori, a caror lezare va produce o durere mai mare ;
la mecanismul de producere a socului se adauga un factor psihogen important, provocat do aspectul dizgratios sau multilant al regiunii si de frica de orbire in leziunile extinse la ochi :
pot fi asociate cu leziuni ale cailor respiratorii superioare.
Examenul local poale pune in edenta una din cele 3 forme cunoscute :
eritem cu tu me fie re usoara ;

flictene cu edem local :

escare uscate sau umede sau o combinatie intre acestea. Arsurile sint frecvente atit la tara. cit si la oras in mediuIndustrial.

Factorii etiologici cei mai obisnuiti sint :

razele solare sau cele ultraolete supradozate, flacarile produse de lichidele sau gazele inflamante, lichidele cloco-tinde sau metalul incandescent :
la nivelul fetei si urechilor se produc rar leziuni profunde, deoarece accidentatul isi protejeaza de obicei fata sau urechea cu mina ;
leziunile provocate de metalele incandescente produc combustii grave si adinci din cauza aderarii lor de tesuturi.
Complicatii. Infectarea plagilor arse ale fetei si urechii este aproape o regula. Ea poate fi : iatrogena ; provocata de miinile septice ale bolnavului ; de praful septic ; de orificiile faciale sau de supuratiile auriculare preexistente.
Infectarea, in afara de prelungirea duratei de ndecare si de sechelele cicatriceale sau cheloide, pe care le poale determina, poate transforma, prin trauma microbiana. o arsura intermediara in una profunda, cu un prognostic mult mai grav.
De asemenea, o alta complicatie este lezarea concomitenta a cailor respiratorii superioare, agrahd socul si impiedicind alimentarea. De obicei, leziunile se extind numai pina la nivelul glolei.
Leziunile mai profunde traheohronhopulmonare sint extrem de rare si sint produse de fumul iritant, de aburii sub presiune sau de caldura si suflul produs de explozii.
Din punctul de vedere al evolutiei, arsurile superficiale, chiar usor infectate, se ndeca in 815 zile, prin epidermi-zare spontana, centrifuga, de pe toate insulele epileliale ale plagii. Dupa ndecare, tegumentele sint aproape normale, eventual usor hiperpigmentate.
Leziunile intermediare se ndeca intr-un timp mai indelungat, lasind uneori cicatrice sau cheloide.
Leziunile profunde se ndeca foarte greu si produc din punct de vedere estetic mutilari ale fetei si urechii, eventual cu amputari partiale sau totale ale acesteia.
Diagnosticul pozitiv este simplu, cunoscand antecedentele si vazind leziunile.
Primul ajutor este reprezentat de scoaterea accidentatului din preajma agentului termic si stingerea hainelor.
In cazurile usoare, cu leziuni supei-ficiale sau limitate ale palionului, tratamentul general se va limita la calmarea durerii si eventual administrare de antibiotice, iar tratamentul local se va rezuma la aplicarea unui pansament gras cu unguent sulfamidat sau cu antibiotice si tamina A.
In cazurile grave, cu leziuni extinse la fata si git sau cu leziuni profunde, generatoare de soc sau cu soc declarat, se vor aplica acele masuri ale tratamentului desocant pe care gratatea cazului o impune, tinind seama de particularitatile patogenice ale socului in arsuri, unde durerea, plasmoragia cu reducerea masei circulante, hemoconcentratia si dezechilibrul electrolitic, precum si infectia sint pe primul .
Durerea va fi calmata imediat prin administrare de morfina 0.010.02 g subcutanat sau dilauden intravenos, repetat dupa 6 ore la nevoie.

Se va eta incalzirea brusca a bolnavului, deoarece aceasta exagereaza vasodilalatia tegumentara, reduoind si mai mult masa circulanta.
Hidratarea se va face pe orice cale. cu orice solutie ce se gaseste la indemina (apa zaharata sau de preferinta solutie de lactat de sodiu 5A'A. care se opune si dezechilibrului electrolitic).
In functie de posibilitati se va perfuza ser fiziologic sau ser glucozat sau plasma. Ultima reprezinta cel mai bun mijloc de completare a masei circulante. In principiu se va perfuza cite 50 ml plasma pentru fiecare procent de suprafata arsa care depaseste 10"A din suprafata totala a corpului.
Pansamentul va li sumar, pentru a eta infectarea plagii. Iii consta ia aplicarea pe suprafata arsa a unui strat protector de unguent sulfamidai sau cu antibiotice si tamina A. In lipsa, plaga va fi acoperita cu comprese sterile sau prosoape curate, fixate cu o fasa aplicata comprosiv pentru a se opune plasmoragiei. Flictenele nu vor fi deschise, curatirea plagii urmind a se face in sala de operatii aseptice.
In arsurile murdarite se va administra ser antiletanic.
Dupa acordarea primului ajutor, accidentatii cu leziuni limitate la palion vor fi internati intr-un serciu de otorino-laringylogio. iar cei cu arsuri extinse la fata sau caile respiratorii vor fi transportati de urgenta, in pozitie culcat, intr-un serciu de chirurgie profilat pentru Iralamcnlul arsilor.
Pe fisa do evacuare se vor nota toate medicamentele, serurile, lichidele sau plasma administrata, pentru a orienta tratamentul ulterior din spital.
Tratamenlu1 ulterior, in spital, va cuprinde continuarea desocarii bolnavului in cazurile indicate, iar tratamentul local precoce definitiv va fi ales in functie de gratatea leziunilor.
In leziunile superficiale vor fi continuate pansamentele locale iar in leziunile intermediare se va respecta riguros asepsia. Pansamentul se va face eventual sub anestezie, in sala de operatii aseptice, cu masca, manusi, halate, eimpuri si instrumente sterile. El va cuprinde spalarea cu apa si sapun, dezinfectarea tegumentelor din jurul plagii cu eter. alcool sau alcool iodat. spalarea plagii cu ser fiziologic. Flictenele nedes-chise vor fi respectate, caci ele reprezinta o protectie impotriva infectiei si plasmoragiei si favorizeaza obtinerea unei cicatrice netede. Mictenele deschise si infectate vor fi exciz.ate.
In arsurile ou smoala topita, aceasta nu va fi scoasa, deoarece smoala solidificata la suprafata tegumentului reprezinta o buna protectie. Dupa 1015 zile. smoala va fi dizolvata cu benzina sau petrol.
Conductul auditiv va fi curatit, iar permeabilitatea sa va fi mentinuta prin mese imbibate cu substante grase introduse in lumenul conductului.
Plaga curatita va fi acoperita cu un strat gros de unguent cu antibiotice fi tamine, peste care se vor aplica comprese sterile netede, care vor fi fixate compresiv cu o fasa elastica. Aceasta se va opune mecanic plasmoragiei.In arsurile profunde, asepsia si dezinfectia plagii se va face la fel ca la arsurile intermediare.
Toaleta chirurgicala a plagii se va Tace excizind doar sfa-celele decolate, fara posibilitate de re\ ilalizaie. La fata si ureche trebuie facuta mare economie, de tesuturi.
Kliminarea tesuturilor sfacclate se poate grabi prin pansamente umede cu ser fiziologic sau cu solutii diluate de substante fibrinolilice (u-ehimolripsina).
In leziunile nu prea extinse. in serciu special dotat, se pot. aplica secundar precoce (dupa primele 710 zilei auto-grefe sau pansamente biologice cu amnios proaspat recoltat si pastrai la rece. Acestea grabesc ndecarea, fnvorizind cicatrizarea cu tegumente de aspect aproape normal.
Pansamentul compresiv are ratiune numai in primele 72 de ore, pentru a se opune plasmoragiei. Dupa aceasta vor fi aplicate pansamentele deschise, in special in cazurile cu escare uscate. Escarele uscate constituie o protectie suficienta pentru urile subiacente.

b) Leziunile prin combustie electrica

Acestea sint mai grave decit combustiile termice atit sub aspectul reactiilor generale (moartea subita prin sincopa cardiaca), cit si sub aspectul local otic (leziuni palionare mai mari si posibilitatea lezarii concomitente a urechii medii).
La nivelul palionului, arsurile electrice produc leziuni profunde, caracterizate prin trombarlerite si l romhangcitc obli-terante, care vor provoca leziuni progresive si dupa incetarea agentului traumatizant. Astfel, leziunile care la inceput par limitate superficial se pot intinde ulterior in suprafata si mai ales in profunzime, chiar pina la osul mastoidian subiacent.
La nivelul urechii medii se produc manifestari asemanatoare eu cele observate in comotia labirintica. Uneori apar si pareze faciale.
Ca tratament imediat, accidentata] va fi scos de sub actiunea curentului electric, prin intreruperea curentului sau indepartarea firului cu ajutorul unui obiect raii conducator de electricitate (lemn). Accidentatul nu va fi atins iier.il cu mina izolata electric.
l.a electrocutatii cu sincopa cardiaca, tratamentul esto eficace numai daca este aplicat in primele 23 minute. in aceasta situatie se vor face :

respiratie artificiala prelungita (23 ore) ;

masaj cardiac extern ;

analeptice cardiace ;

oxigcnolcrapie sub presiune ;

in functie de posibilitati, defibrilare electrica.

Tratamentul leziunii palionului este acelasi cu cel al arsurilor termice. Vindecarea insa se obtine mai greu, iar tratamentul reparator nu poale fi incepui decit mult mai tir/iu. taci perioada de eliminare este mai lunga decit in arsurile termice.
Tratamentul leziunilor urechii interne va fi orientat in functie de leziuni, dupa cele expuse la tratamentul comotiei labirintice.

c) Degeraturile

In leziunile strict localizate la ureche, starea generala este pu(in alterata. Daca exista degeraturi si in alte parti ale corpului, starea generala se poate altera progresiv, l.a incepui apare o stare de oboseala cu moleseala .si tendinta la somn : in unele cazuri grave se poale instala o stare de soc caracterizata prin tahicardie, tahipnee. hipotermie, eloropenie si hemalurie.
Examenul local poale pune in edenta cele 3 forme caracteristice :
1. Dermatita eritematoasa. In contact cu frigid apare un spasm runctional precoce cu vasoconstrietie. care va provoca culoarea alba a urechii. La scurta vreme dupa aceasta se produce o vasodilatatie care va provoca o inrosire puternica a palionului si 'umefierea sa. Subiectiv, bolnavul acuza durere, senzatie de arsura, furnicaturi sau usturime locala, datorita excitarii filelelor nervoase prin frig. sau se produce anestezie locala prin paralizarea filetelor nervoase.
2. Forma buloasa sau flictenulara. Actiunea prelungita a frigului determina aparitia alterarilor peretilor vasculari, cai'1' favorizeaza Iranssudarea. Aceasta va determina aparitia edemului si flictenelor.
Subiectiv, in aceasta faza, senzatia termica tactila si dureroasa este disparuta. Uneori, senzatia tactila este prezenta, lipsind numai senzatia termica si cea dureroasa (tulburari de sensibilitate disociate).
3. Gangrena umeda sau uscata. Aceasta poale sa apara uneori si dupa ce actiunea frigului a incetat, datorita opririi circulatiei arteriale sau venoase si ischemiei consecutive.
Gangrena uscata urmeaza unui proces de endarterita obli-teranta si se caracterizeaza prin coloratia bruna a tegumentelor-care apar zbircile, mumil'iale, fara miros.
Gangrena umeda este consecutiva unui proces de angeita obliteranta si se manifesta prin eseara infiltra ti va, edematoasav felida.
Leziunile sint localizate in special la marginea helixului, unde ulterior, consecutiv inflamatiilor perieondrico. se pot produce ingrosari dizgratioase, mai mult sau mai putin extinse..

.Necrozele totale ale palionului sini exceptionale la noi.

Leziunile din stadiul al Il-lea si al IlI-lea, fiind datorite unor leziuni ale peretilor vasculari care determina tulburari ischemice importante ale tesuturilor, se ndeca cu sechele a caror importanta este in functie de gratatea leziunilor.
Etiologic, factorul determinant este frigid. Factorii favori-zanti sint umiditatea, curentii de aer, bipotaminozele. sechelele bolilor care lezeaza arleriolele sau capilarele (cum ar fi tifosul exantematic si febra tifoida), rsla (batrinii sint mai expusi), insuficienta tiroidiana si ovariana. tipul constitutional (limfaticii si astenicii sint predispusi', simpalicolonia (Ia sinipa-ticotonici, resilirea tonusului neurocirculator se face mai greu, in consecinta vasoconslrictia se mentine mai multa vreme), fumatul (produce vasoconslrictia periferica!, etilismul, imbracamintea necorespunzatoare (insuficienta sau prea strinsa).
Complicatiile sint : infectia cu limfadenita regionala mastoi-diana este frecventa : tetanosul sau erizipelul sint complicatii exceptionale : bronhopneumonia sau nefrita hematurica apare deseori in congelarile multiple.
Prognosticul este in functie de gratatea leziunilor. El trebuie sa fie rezervat chiar si in formele usoare in ceea ce priveste sechelele dureroase, pruriginoase si sensibilitatea la frig.
Tratamentul general va cuprinde :

incalzirea lenta si progresiva a bolnavului :

administrarea de analeptice de genul cardiazoluhii. eora-minei. cafeinci. Se va eta efedrina, care are un efect vasocon-strictor ;
calmarea durerii se va face prin morfina 0.010.02 g . administrata subcutanat sau dilauden intravenos leul :
administrare inlravenoasa de anlispasmodice si simpa-ticolilice ca novocaina I"'A 510 iul leul sau papaverina 0.03 g;
administrare de vasodilalatoare. ca alcooluri 100-l50 ml in doze miei fraetionale, autohemoterapie, piretoterapie (lapte fiert 2 ml intramuseular), taminele A. B|. PP :
c mh'ili:va edemului prin solutii hipertonice intravenos (sulfat de magneziu 15% 1015 ml ete.i. hialuronidaza, eorlicoizi ;
combaterea infectiei prin ser antilelanie si antibiotice. Tratamentul loial va cuprinde :
incalzirea urechii treptat si progresiv, folosind pentru aceasta fractionarea urechii tai alcool. incalzirea treptata a aeru-rului din camera, aplicarea de prisnite cu apa incalzita progresiv de la 610 pina la 37A (temperatura corpului), fizioterapie (raze ultrascurte calde, infrarosii. diatermie. aer cald) :
leziunile de gradul I si al 11-lea vor fi acoperite cu un strai protector de unguent cu antibiotice, tamine si foliculina {ultimele cu efect vasodilatalor). In lipsa unguentului amintii se poate pudra regiunea eu tale :
in leziunile de gradul al lll-lea. pe linsa tratamentul expus anterior, se vor face infiltratii periauricularc cu solutie de novocaina l*/> 1015 ml, repetate 56 zile :
combaterea sechelelor pruriginoase si dureroase se va face cu pensulati! cu tinetura de iod. friotii eu alcool nienlolat fio sau pomada camforata. aplicatii de pomezi cu tamina A si foliculina, fizioterapie si heliolerapie.