Aparatul urinar se compune din cei doi rinichi, care au rolul de a fabrica urina, si din caile
urinare (cele doua uretere, ca urinara si uretra), care transporta si elimina
urina in exterior. intre rinichi si uretere se interpune o formatiune .sub forma de palnie (bazinetul) care colecteaza urina formata de rinichi. Cele mai intalnite boli ale rinichilor sunt: nefrita (glomerulonefrita), nefroza lipoidica, calculii renali. Inflamatia bazinetului poarta numele de pielita, iar daca infectia cuprinde si rinichiul respectiv se numeste pielonefrita. De asemenea, infectia cii urinare este numita
cistita sau pielocistita daca se complica si cu infectia bazinetului.
Urina este oglinda bunei functionari nu numai a aparatului urinar, ci si a tuturor organelor corpului, a caror imbolnavire se reflecta in cantitatea si calitatea urinii. Invers, imbolnavirea aparatului urinar este resimtita de tot organismul. De aceea aproape ca nu este bolnav care pe langa alte analize sa nu i se recomande si o analiza de urina care este simplu de recoltat si de analizat. Pe langa analiza urinei si a sangelui, in diagnosticul bolilor aparatului urinar, o mare contributie are examenul urologic si radiologie.
1. Glomerulonefrita acuta
Este o boala a rinichiului care apare dupa o infectie microbiana recenta, cel mai adesea dupa o infectie cu streptococi (angina, scarlatina, erizipel), fapt obsert mai frecvent la copii si adolescenti. Se admite si o latura alergica a bolii.
Boala incepe brusc cu frison, febra, dureri de cap si de sale, lipsa poftei de mancare, oboseala, umflatura fetei, a picioarelor (edeme), rsaturi, scaderea cantitatii de urina care, din cauza prezentei sangelui, este inchisa la culoare. Daca se masoara
tensiunea arteriala a bolnavului, se constata ca este crescuta, in ciuda rstei mici.
Tratata corect, in spital, boala se vindeca in treitcinci saptamani si se previne trecerea in
insuficienta renala acuta sau in glomerulonefrita cronica.
Analizele de laborator lamuresc diagnosticul. Astfel, examinarea secretiei recoltate din gat poate izola streptococul, daca mai inainte nu s-a facut un tratament cu antibiotice. in sange, se pot evidentia cresterea anticorpilor antistreptococi, cu reactia A.S.L.O. Mai rar sunt crescute alfa, beta si gamma-globulinele. Globulele albe sunt crescute, iar cele rosii, modelat scazute. intr-o faza mai ansata, se constata in sange cresterea concentratiei ureei, acidului uric, clorului, sodiului, potasiului, prin retinerea lor in corp, in timp ce in urina aceste substante sunt scaz.te.
Urina contine sange si albumina, iar la microscop se . obser numeroase hematii, leucocite, cilindri granulosi. hialini, hematiei, leucocitari. Proba Addis evidentiaza zeci si sute de mii de globule
rosii pe ml si pe minut.
2. Glomerulonefrita cronica
Boala este o urmare a diferitelor
nefrite nevindecate in timp de sase-douasprezece luni si a nefrozei. Este mai ales boala adultului care a suferit in copilarie de rinichi. Multe luni si chiar ani bolnavul a fost aparent sanatos, neglijand frecventele infectii streptococice, in special ale gatului. Boala incepe lent, deseori fiind suspectata prin descoperirea unei tensiuni arteriale crescute.
Cu timpul, bolnavul simte o slabiciune generala, sete frecventa, urmata de eliminarea unor cantitati mari de urina, mai ales noaptea.
Pana la urma procesele destruc-tive ale rinichilor duc la insuficienta renala, faza in care aparatul urinar nu mai poate face fata nevoilor normale ale organismului. Urina este diluata, cu densitatea foarte scazuta, in jur de 1010, din cauza ca scade puterea rinichilor de a concentra urina. Concentratia ureei, creatininei, acidului uric si a fosforului este crescuta, pe cand calciul din ser este scazut. in urina
albumina este prezenta permanent, iar la examenul microscopic se obser prezenta globulelor albe si rosii, a cilindrilor urinari (hialini, granulosi).
3. Sindromul nefrotic (Nefroza lipoidica)
La originea acestui sindrom stau nenumarate alte boli cauzate de infectii (glomerulonefrita, tuberculoza, malaria, sifilisul), diabetul, boli de sange,
insuficienta cardiaca, intoxicatii (bismut, mercur, aur, pesticide etc).
Principalele simptome sunt:
edemul fetei si picioarelor care apoi cuprinde tot corpul, si starea febrila prelungita (38-39A C). in acelasi timp bolnavul are dureri de cap si de spate, greturi, rsaturi, oboseala, stare generala rea.
Analiza sangelui pune in evidenta o crestere marcata a lipidelor (grasimilor) totale, ale colesterolului, trigliceri-delor, scaderea proteinelor sanguine (albuminei), cresterea alfa-2-globulinelor, beta-globulinelor cu scaderea gamma-globulinelor.
Nivelul fibrinogenului, ca si viteza de sedimentare a hematiilor, prezinta lori mult mai crescute. Aceste perturbari ale proteinelor pozitiveaza si reactia cu timol, reactia Gross si Takata-Ara.
Urina este de culoare inchisa si laptoasa din cauza grasimilor si in cantitate mica, cu densitate mare, de peste 1030. Analiza urinei arata o crestere a albuminei ca urmare a pierderii masive de
proteine din sange. Examenul microscopic gaseste numerosi cilindri hialini, granulosi, epite-liali, hematiei, leucocitari, picaturi de grasime, cristale de colesterol.
Netratarea bolii in stadiul initial predispune la insuficienta renala cronica.
4. Cistita acuta
Inflamatia cii urinare se numeste cistita. Boala este produsa de diferiti microbi precum: bacilul coli, bacilul proteus, Klebsiella, stafilococi, streptococi, entero-coci etc. Infectia pleaca fie de jos, de la canalul urinar, fie de sus, de la rinichi. in cazul unei tuberculoze la nivelul rinichilor, bacilul Koch care ajunge in ca urinara poate determina o cistita tuberculoasa. Si unele substante toxice sau medicamente care se elimina prin urina, ca si calculii cali, pot irita ca urinara si produce cistita.
Boala este favorizata de raceala, de calculi si
polipi cali, de unele traumatisme, de stari alergice, de
constipatie etc.
Simptomul principal este durerea, sub forma de arsura, de usturime in partea de jos a abdomenului. Bolnavul urineaza des si la sfarsitul urinarii
durerea se accentueaza. Cistita infectioasa este insotita de frisoane si febra.
Urina este in cantitate mai mare si are o culoare inchisa, daca contine sange, ori este tulbure, daca contine si microbi. Analiza urinei pune in evidenta albumina, hematii, leucocite, iar cu ajutorul uroculturii se descopera si microbul cauzal.
Pentru calmarea durerii, bolnavul sta la pat si lua Algocalmin sau Paracetamol, precum si medicamente antispastice (Lizadon, Scobutil), de preferinta sub forma de supozitoare. Compresele calde pe
abdomen si ceaiurile calde, in special ceaiul diuretic, calmeaza si ele durerea. Nu se vor lua antibiotice inainte de a recolta urina pentru urocultura caci distrug eventualii microbi care trebuie analizati. Pe baza rezultatului antibiogramei, medicul . recomanda antibioticul cel mai activ.
5. Pielita acuta
Infectia bazinetului renal, pielita acuta, este mai rar localizata la acest nivel; ea se intinde fie mai sus, la nivelul rinichilor (pielonefrita),, fie mai jos, la ca urinara (pielocistita). De asemenea, in cele mai multe cazuri, infectia provine de la o cistita netratata si atinge de obicei un singur bazinet. Microbii care produc pielita sunt aceiasi cu cei mentionati la cistita.
Boala incepe brusc cu frisoane si
febra mare (39-40AC), transpiratii, dureri de sale in partea bolna, oboseala, stare generala rea. Urinarea este foarte deasa, dar in cantitati mici, uneori cate picaturi si este insotita de dureri si usturimi, fapt ce arata si suferinta cii urinare.
Urina este tulbure, rosietica afunci cand este amestecata cu sange, din care cauza totdeauna contine albumina.
Examenul microscopic al urinei pune in evidenta numeroase leucocite, hematii si bacterii, de cele mai multe ori bacili. La examenul bacteriologic (urocultura) se constata prezenta de bacterii: bacilul coli, bacilul proteus, Klebsiella, bacilul piocianic, stafilococ, enterococ, streptococ etc. Proba Addis evidentiaza un mare numar de hematii si leucocite.
6. Pielonefrita acuta
Este o infectie care cuprinde in acelasi timp atat rinichiul, cat si bazinetul din partea respecti. Microbii cauzatori ai bolii sunt aceiasi care se intalnesc si in pielita acuta si care adesea urca pe caile urinare de la o infectie a cii urinare. Mai rar pielonefrita este cauzata de bacilul tuberculos, in prezenta unei tuberculoze pulmonare.
Boala incepe brusc cu frisoane, febra, mai ales seara, dureri de cap si dureri ale spatelui, in dreptul rinichiului bolnav, la care se adauga dureri si usturimi la urinare, uscaciunea gurii si -o stare generala rea. Infectia se intalneste mai frecvent la femei, mai ales la cele gravide, la batrani, copii, in calculoza urinara, in marirea prostatei, in ingustarea canalului urinar, in
diabet si constipatie.
Urina este in cantitate mica, tulbure sau rosietica si contine sange, albumina, cilindri (leucocitari, granulosi, hialini, epiteliali), bacterii. Proba Addis evidentiaza un numar mare de leucocite si hematii iar pH-ul alcalin poate indica, pe langa existenta unei in lectii cu microbi obisnuiti, absenta unei infectii tuberculoase. in unele cazuri urina are un miros urat, de amoniac.
Boala evolueaza cu perioade de ameliorare si de agrare, si, netratata corect ori tratata cu antibiotice la care
microbii devin repede rezistenti, poate trece in pielonefrita cronica.
Urocultura depisteaza microbul care a cauzat boala, iar efectuarea antibiogramei da indicatii cu privire la sensibilitatea la antibiotice a microbilor respectivi.
7. Tuberculoza renala
Infectia rinichiului cu bacilul
tuberculozei se face in cadrai unei tuberculoze a plamanilor sau a altor organe, inceputul bolii nu se poate aprecia decat atunci cand infectia devine cronica.
Bolnavul prezinta semnele generale ale tuberculozei: stari subfebrile cu transpiratii, slabire, oboseala, anemie, lipsa poftei de mancare. Simptomele urinare apar mai tarziu si constau in dureri de spate, urinari dese. usturimi la urinare, care arata ca infectia a ajuns si la ca urinara. Lipsa de vindecare a bolii dupa tratamentul cu antibiotice obisnuite pledeaza pentru o
tuberculoza a aparatului urinar. Urina este acida, tulbure si contine leucocite si hematii, albumina insa. in majoritatea cazurilor, urocultura nu pune in evidenta microbi obisnuiti. La examenul microscopic al urinei se gasesc: hematii, leucocite si bacili tuberculosi. iar prin urocultura si prin inocularea urinei la cobai se pot izola microbii respectivi si se poate preciza diagnosticul de boala. Se suspecta o tuberculoza a rinichilor la un fost bolnav de
tuberculoza pulmonara chiar daca boala s-a vindecat aparent.
8. Calculoza renala
Litiaza renala, calculoza renala sau piatra la rinichi consta in formarea de calculi urinari la nivelul rinichilor.
Exista numeroase cauze ale litiazei urinare:
alimentatie excesi in came sau cereale, in acid oxalic, calciu,
bolile ficatului, obezitatea,
infectiile urinare, cauze genetice etc. Mecanismele de formare a calculilor constau in precipitarea si aglomerarea substantelor
minerale si organice din urina, in materie solida sub forma de nisip sau pietricele. Boala se intalneste mai frecvent la barbatul de 30-50 de ani.
Dupa natura chjmica a substantelor din urina, calculii pot fi: de oxalat de calciu, acid uric, fosfat si carbonat de calciu etc. ori pot fi o combinatie a acestor substante. Acesti calculi formati in rinichi, la inceput foarte mici, cresc si se maresc prin depunerea de noi straturi de material urinar. Dar cei mai multi calculi migreaza din rinichi si bazinet spre uretere (
litiaza ureterala) si ca urinara (litiaza cala).
Litiaza urinara produce doua mari complicatii:
- infectia urinara ( pielonefrita, cistita);
- colica renala, cu astuparea incompleta sau completa a cailor urinare ( colica renala).In afara complicatiilor amintite este foarte greu de banuit o calculoza urinara.
Nici analiza urinei nu poate descoperi modificari importante, caci daca la microscop se gasesc substante urinare, componente chimice ale calculilor (acid uric, oxalat si fosfat de calciu, urati), acestea se intalnesc si in mod normal. Numai un examen
radiologie poate descoperi mai de timpuriu un calcul urinar. Dar suprainfectarea calculozei produce aceleasi simptome si modificari urinare ca si in cazul pielonefritei si cistitei.
9. Colica renala (Colica nefretica)In momentul in care un calcul renal a migrat din rinichi si a patruns in ureter, care este foarte stramt, acesta se contracta, se strange in vederea eliminarii calculului. Aceasta contractie, datorita iritatiei ureterului de catre calcul, da
nastere imediat la o
durere sub forma de colica.
Adesea, durerea survine brusc, la cate ore dupa un efort fizic, dupa o calatorie cu masina sau caruta, dupa o saritura (care provoaca mobilizarea calculului) ori chiar fara nici o cauza evidenta. Durerea este puternica, uneori insuporila, bolnavul se agita, se ita luand diferite pozitii, transpira, este palid, poate avea
greturi si rsaturi si senzatia de a urina des.
De obicei, durerea este localizata de partea cu calculul, dar poate sa iradieze si spre regiunile invecinate: spate, abdomen, organe genitale.
Aceste simptome care dureaza cate ore, uneori una-doua zile, se potolesc pe masura ce calculul este impins si eliminat in ca urinara. Criza dureroasa se poate repeta daca calculul nu s-a eliminat sau daca este vorba de un alt calcul.
In multe cazuri urina este in cantitate mica si inchisa la culoare din cauza prezentei sangelui, ca urmare a sangerarii cailor urinare dupa contactul cu calculul aspru si zgrunturos.
In majoritatea cazurilor prezenta sangelui se constata la examenul microscopic.
In urina se pot gasi cristale de acid uric, oxalat de calciu, fosfat de calciu, urati, dar nu este obligatoriu. Cand
litiaza renala se complica cu infectia, atunci in urina se gasesc leucocite si bacterii. Colica renala se poate repeta dupa luni si ani daca rinichiul mai fabrica alti calculi. in cazul in care un calcul nu se elimina spontan, atunci se \'scoate printr-o operatie chirurgicala pentru a preveni pierderea rinichiului.
Pentru calmarea durerilor se recomanda un antinevralgic (Algocalmin, Paracetamol) comprimate sau supozitoare. Iar pentru combaterea spasmului nervos al ureterului, bolnavul lua un comprimat de Lizadon, Scobutil, Papaverina si pune pe partea dureroasa a spatelui
comprese sau
cataplasme calde. Apoi bea multe
lichide sub forma de
ceaiuri calde, pana la doi litri in 24 de ore, cu scopul de a forta eliminarea calculului sau nisipului.
