A. Tratanentul igieno-dietetic:
1. Microclimat adecvat cu o temperatura de 18-22AC si umiditate crescuta.
2. Modificarea pozitiei toracelui, la 2-3 ore, pentru drenarea eficienta a secretiilor traheobronsice.
3. Regim alimentar fara restrictii, dar cu aport suplimentar de lichide intre mese. Hidratarea eficienta este necesara mentinerii secretiilor in stare fluida, ceea ce va facilita drenajul acestora. Aportul suplimentar de lichide nu este indicat daca este prezenta insuficienta cardiaca. La cei cu dificultati de deglutitie cauzate de detresa respiratorie se utilizeaza pentru hidratare/alimentatie sonda endogastrica sau calea parenterala.

B. Tratanentul etiologic.

1. Principii: intrucat diagnosticul etiologic este rareori posibil in timp util si deoarece tratamentul intr-o pneumonie reprezinta o urgenta, terapia antiinfectioasa se va initia in functie de criterii de probabilitate statistica. Dupa aceste criterii se va decide oportunitatea tratamentului antiinfectios si se va alege antibioticul eficient pentru bacteriile care produc cel mai frecvent o anumita forma clinico-radiologica de pneumonie la o anumita categorie de varsta. in afara acestor aspecte se va avea in vedere: gratatea bolii, competenta imunologica, contextul epidemiologie si sensibilitatea regionala la antibiotice a bacteriilor. in conditiile eficientei antibacteriene egale se va alege antibioticul mai putin toxic, care realizeaza o concentratie pulmonara crescuta si este mai ieftin. Terapia initiala pe criterii clinico-radiologice si de probabilitate statistica se numeste tratament de prima intentie. in functie de evolutie si de rezultatul investigatiilor de laborator, terapia de continuare va mentine sau va modifica schema initiala de tratament.

2. Tratamentul etiologic de prima intentie:
a) Pneumonia rusala nu beneficiaza de tratament cu antibiotice. Antibioticoterapia nu influenteaza evolutia si nu prene suprainfectia bacteriana. in conditiile terapiei cu antibiotice intr-o pneumonie rusala suprainfectia bacteriana se poate produce cu bacterii rezistente la antibioticul folosit. La sugar, si in special in primele 6 luni de ata, avand in vedere riscul evolutiei severe, deoarece deseori este dificila diferentierea pneumoniei rale de cea bacteriana, si intrucat pneumonia primitiv rusala se suprainfecteaza bacterian relativ frecvent, multi autori recomanda tratament cu antibiotice. Aceasta indicatie se impune in special in formele grave de boala si la cei cu handicap biologic (prematuri, distrofici). Antibioticul se va alege in functie de aceleasi criterii utilizate pentru pneumonia bacteriana necomplicata.
b) Pneumonia bacteriana necomplicata.
(1) La nou-nascut etiologia cea mai frecventa este reprezentata de Streptococul grup B si bacili gram negati, in special E coli. in primele 7 zile de ata terapia de electie este reprezentata de asocierea ampicilinei cu un aminoglicozid (Gentamicina sau Tobramicina). Dupa ziua a saptea de ata este posibila etiologia stafilococica, motiv pentru care se va administra asocierea Oxacilina-Aminoglicozid.
(2) La categoria de varsta 1-3 luni pneumonia bacteriana este mai frecvent produsa de Chalmydia trachomatis, b. gram negati, H.influenzae, Stafilococ aureu. in formele severe de boala, insotite de febra se recomanda o cefalosporina de generatia a treia (Cefotaxima, Ceftriaxon). in pneumonia de intensitate medie, fara febra, daca se suspecteaza etiologia Chalamydia trachomatis, se indica Eritromicina.
(3) La categoria de varsta 4 luni-5 ani pneumonia bacteriana este mai frecvent produsa de S.pneumoniae si H.influenzae. Terapia antiinfectioasa de electie este reprezentata de aminopeniciline (Ampicilina, Amoxicilina). intrucat exista tulpini de H. influenzae rezistente la Ampicilina si deoarece uneori in etiologia bolii poate fi implicat si stafilococul, in formele severe de boala se prefera o cefalosporina de generatia a doua (Cefuroxira) sau a treia (Ceftriaxon).
(4) Dupa varsta de 5 ani, S.pneumoniae si Mycoplasma pneumoniae produc cel mai frecvent pneumonie bacteriana. Eritromicina sau Cloramfenicolul reprezinta medicatia eficienta pentru ambele etiologii. Daca aspectul clinico-radiologic este de pneumonie lobara, etiologia pneumococica este foarte probabila si se va recomanda Penicilina G.
(5) Pneumonia de aspiratie este, de regula, produsa de flora orala anaeroba, bacili gram negati si coci gram poziti. in aceasta situatie este indicata asociatia Clindamicina - Aminoglicozid sau Penicilina G - Cefalosporina de generatia III. c) Pneumonia bacteriana complicata:
(1) Pneumonia complicata cu pleurezie este cel mai adesea produsa de stafilococ, mai rar de H.influenzae, anaerobi, bacili gram negati. Terapia de electie este asocierea Oxacilina-Aminoglicozid. Daca se izoleaza stafilococul, se pot utiliza si alte antibiotice rezistente la betalactamaza: Vancomicina, Nafcilina, Cloxacilina.
(2) Pneumonia complicata cu abces pulmonar este produsa de Stafilococ aureu, Klebsiella pneumoniae, anaerobi din catatea bucala, diferite specii de streptococ. Asociatia Penicilina G sau Clindomicina cu o cefalosporina de generatia a IlI-a (Cefotaxim sau Ceftriaxona) reprezinta terapia de prima intentie de electie.
3. Tratamentul etiologic de continuare. in functie de evolutia si de rezultatul unor investigatii etiologice se va adopta urmatoarea conduita terapeutica:
a continuarea terapiei de prima intentie daca evolutia clinica este favorabila, indiferent de rezultatul investigatiilor etiologice;
a schimbarea terapiei etiotrope de prima intentie in functie de rezultatul investigatiilor bacteriologice, dar nu inainte de 2-3 zile, timp necesar pentru a aprecia eficienta sau ineficienta tratamentului initial.
4. Durata terapiei antiinfectioase este, in general, de 7-l0 zile. in infectia cu Chlamydia trachomatis durata tratamentului va fi de 14 zile, in cea cu Mycoplasma pneumoniae de 10 zile, iar in pneumoniile cu pleurezie sau empiem pulmonar de 3-4 saptamani.
5. Precizari asupra tratamentului antiinfectios:
terapia antiinfectioasa se va initia dupa efectuarea recoltarilor bacteriologice;
a la sugar este recomandata calea parenterala, iar pentru inceputul terapiei se va utiliza calea endovenoasa;
a evolutia nefavorabila si persistenta modificarilor radiologice mai mult de 3-4 saptamani impun investigatii pentru etiologia tuberculoasa, aspiratie de corp strain sau fibroza chistica.

C. Tratamentul insuficientei respiratorii

1. Corectarea hipoxemiei (oxigenoterapie);
2. Ameliorarea ventilatiei prin fluidificarea secretiilor (hidratare eficienta, umiditate crescuta a aerului inspirat), drenaj bronsic postural, aspiratia mecanica a secretiilor, medicatie bronhodilatatoare, ventilatie artificiala.
3. Corectarea acidozei se impune in conditiile in care pH < 7,2. Acidoza respiratorie se combate prin ameliorarea ventilatiei. Pentru acidoza meolica (hipoxica) se utilizeaza bicarbonatul de sodiu.

D. Tratamentul cordului pulmonar acut:
1. Oxigenoterapia reprezinta metoda de electie intrucat mecanismul de producere este reprezentat de vasoconstrictia hipoxica de la nivelul circulatiei pulmonare.
2. Terapie cu tonicardiace (adjuvant).

E. Drenajul catatii pleurale in pneumonia complicata cu pleurezie abundenta, empiem sau pneumotorace.

F. Medicatie simptomatica:
1. Antitermice: Acetaminofena (paracetamol) sau Aspirina, in doza de 30-50 mg/kg/zi, in 4-6 prize.
2. Combaterea agitatiei cu diazepam 0,5-l mg/kg/zi in 3-4 subdoze.