inainte de sarcinA si in timpul acesteia se recomandA pregAtirea mameloanelor pentru alAptat prin
masaj cu alcool glicerinat, pentru prevenirea fisurilor si ombilicArii mamelonului la primipare (a se vedea si modulul 5).
In maternitate, este indical ca primul supt sA se dea cAt mai repede posibil - la cAteva ore dupA nastere, apoi copilul va fi pus la sAn la 2-3 ore. DacA situatia mamei si conditiile locale permit, copilul va sta in acelasi salon cu mama (rooming-in). Fersonalul din maternitate trebuic sA ajute mama, s-o invete pozitia pentn-i alAptat, sezAndA sau eulealA, si cum sA tinA treaz un nou-nAscut somnolent (aplicarea unor poenituri sau loturi usoare sub bArbie, pe picioare sau brate, provocarea/ajutarea eruetatiei, schimbarea sau inlA-turarea de imbrAeAminte).
Suptul
Este precedat de spAlarea mameloanelor cu apA fiartA rAcitA (sterilA) si a mAinilor. Mama asezatA conforil, in sezut sau eulcatA, tine copilul cu capul pe bratul ei, de partea sAnului la care suge. SAnul va fi tinut de cAtre mamA intre degetele mAinii libere, cu policele deasu-pra si degetele dedesubtul mamelonului, avAndu-se in vedere ca sAnul sA nu obstrueze nasul copilului. Se aAnge buza inferioarA a copilului cu mamelonul, pentru stimularea reflexului de cAutare (rooting) si a celui de expulzie a laptelui; copilul deschide gura si va fi impins usor cAtre sAn. Pozitia corectA este aeeea in care mamelonul si o bunA parte din areola mamarA sunt introduse in gura copilului, astfei incAt buzele, gingiile si limba copilului maseazA si expulzeazA
laptele din
sinusurile colectoare, care sunt in spatele areolei. Copilul este lAsat sA sugA la un sAn pAnA terminA/goleste bine sAnul; cAnd terminA,
sugarul se detaseazA spontan sau adoarme si numai suge ca rAspuns la sAmulare blAndA. Sugarul nu trebuie sA sugA (obligatoriu) la ambii sAni, la fiecare masA.
Durata unui supt este, in medie, de 15-20 de minute, nu mai mult de 30 de minute. Si aici se recomandA indidualizarea, iar dacA suptul necesitA peste 30 de minute, se impune evaluarea situatiei (durata este variabilA cu fiecare diadA mamA-sugar).
DupA supt, ca si la biberon, copilul va fi tinut vertical pAnA cAnd eructeazA (cu sau fArA o regurgitare de lapte). Se curAtA apoi mameloanele cu alcool glicerinat si se acoperA, intre supluri, cu
comprese sterile.
NumArul si ritmul supturilor. NumArul de mese in
alimentatia la sAn este variabil, in general intre 8- 12/24 de ore. Intervalul intre mese este de 2-4 ore, in medie de 3 ore. Alimentatia naturalA exclu-sivA permite practicarea unui
regim in intregime liber. CantitAtile de
lapte sunt variabile de la un supt la altul; proba suptului (cu cAn-tarul), la fiecare masA, nu are rost cAnd seerelia lactalA este bine instalatA.
Durata alimentatiei la sAn este legatA de posibilitAfile socio-pro-fesionale ale mamei. Alimentatia naturalA este importantA in primele 3-4 luni de atA si este bine sA poatA fi conAnuatA pAnA la vArsta de 9- 12 luni. De la vArsta de 6 luni se poate incepe diversifi-carea alimentatiei, mesele de lapte fiind inlocuite progresiv cu ali-mente semisolide, respectiv cu preparate de lapte, ajungAndu-se la un regim ca in alimentalia arAficialA. Deci, intArcarca de la sAn se va face dupA vArsta de 3 luni, cel mai bine la 9-l2 luni (sau chiar dupA 1 an), indidualizat, tinAndu-se seama de mai mulA factori: starea de sAnAtate a copilului, sezonul (clasic, se etA intArcarea in anotimpul cAlduros) s.a. O.M.S./UNICEF recomandA continuarea alimentatiei la sAn timp de 2 ani (sau chiar peste 2 ani!).
Sevrajul mai precoce si trecerea la alimentatia mixtA
Alimentatia mixtA inseamnA
alimentarea copilului cu lapte de mamA si lapte de altA specie sau preparate industriale de lapte, in primele 3-4 luni de atA, adicA in perioada in care copAul este alimentat numai cu lapte. Este indicatA atunci cAnd mama trebuie sA reinceapA devreme serciul sau cAnd nu are lapte suficient pentru un copil sau gemeni. Atunci cAnd mama cu un copil si cu lapte suficient incepe serciul, este recomandabil ca alimentatia mixtA sA se facA dupA vArsta de 3-4 sAptAmAni, cAnd lactatia este bine silitA, iar sevrajul sA fie prevazut din timp, pentru a fi iAcut progresiv, la masa/mesele cAnd mama va lipsi de acasA (este important ca, la aceste ore, mama sA-si evacueze sAnul pentru mentinerea secretiei lactate). La inceput se inlocuieste o masA si, la 3-4 zAe dupA aceasta, se inlocuiesc alte mese printr-un biberon cu lapte umanizat sau adaptat. in celelalte situatA, cAnd mama nu lipsesfe de acasA, alimentatia mixtA se poate realiza prin metoda alternativa (alternanta de mese numai la sAn/numai biberon) sau metoda complementarA (la fiecare masA copilul suge la sAn, dupA care i se da o completare de alt lapte).
DacA este nevoie de o suplimentare precoce si temporarA a alimentatiei la sAn (de exemplu in maternitate), se recomandA administrarea laptelui cu un picurAtor/seringA sau din cupA/cAniti nu cu biberonul (copilul suge mai usor din biberon si va refuza s mai sugA la sAn).
Elemente de supraveghere in
alimentatia la sAn:
- probleme mamare (surn mai ales la inceputul lactafiei): angorjare (umflarea) sAnilor, prin evacuarea incomplelA a laptelui, fisuri, duclui obsfruate, abces, mastitA;
- starea generalA a copilului;
- curba ponderalA sAptAmAnalA:
- scaunele in
alimentatia la sAn sunt galbene sau galben-maroni ("ca jumArile de ou"), semilichide sau moi, cu pH acid/acrisoare Nou-nAscutii si sugarii mici au de regulA scaune frecvente (cel putir 3-4/24 de ore, sau la fiecare supt), dar sunt si altii, perfect normali cu scaune Ja 2-3 zile sau mai rar.
Incidente si complicata in alimentatia la sAn
Regurgitarea apare la sfArsilul niesei, in momentul eructArii si nu trebuie confundatA cu vArsAtura: cantilalea de lapte eliminatA e micA, fArA jet, nu influenleazA curba ponderalA (copilul creste in greutate!).
Diareea (post)prandialA se caracterizeazA prin emisie de scaune semilichide, galbene, acide, in timpul suptului sau imedial dupA supt, adesea insotitA de tipete, agitatie; se poate asocia cu eritem fesier. Curba ponderalA nu este influentatA, copilul creste normal in greutate, starea generalA este bunA.
Este o
diaree motriee, un veriil sindrom de Colon iriil al nou-nAscutului si sugarului mic alimentat la sAn (si nu o gastroenteritA!). Adesea, aceasta constituie o sursA de neJiniste si agitatie pentru mamA si familie, care determinA numeroase consultatii medicale, tratament antibiotic (inutil!) si, din nefericire, chiar intreruperea alimentatiei la sAn. De aceea, trebuie sA se recomande cu insistentA sA nu se intrerupA alimentatia la sAn; eventual, se poate administra calciu carbonic, cAte 0,5 g, de 3-4 ori/zi, inainte de fiecare al doilea supt.
Icterul
laptelui matern (a se vedea modulul 23, "Icterele")
Hipogalactia maternA si
infectiile sAnului sunt complicata pro-priu-zise in
alimentatia la sAn.
Hipogalactia maternA este rareori primarA, mult mai frecvent fiind secundarA (legatA de starea fizicA, psihicA si de
dieta mamei si, cel mai adesea, de o tehnicA alimentarA deficitarA). Copilul nu creste in greutate, este infometat (agitat), are scaune rare si inchise la culoare, apoi dene somnolent si prezintA semne de deshidratare. CAnd un nou-nAscut sau
sugar mic alimentat la sAn nu tipA, nu are scaune si doarme mereu nu inseamnA cA este multumit, cum cred unele mame, ci dimpotrivA. acestea sunt semne care reclamA inter-ventia promptA a medicului.
Mastita si abcesul sAnului sunt consecinta suptului inadecvat cu staza lactatA, a Asurilor si eroziunilor mamare. Ca tratament, se reco-mandA oprirea temporarA a alimentatiei la sAnul afectat (si hrAnirea copilului la celAlalt sAn sau cu alt lapte), repaus la pat, hidratare, evacuarea sAnilor, comprese umede/calde, analgezice, anAbiotice (anti-staiilococice, cloramfenicol, telracicline - dupA culturi/antibiogramA) si incizie, in caz de abces.
Adaosuri in alimentatia la sAn
La copil: tamina D, tamina Kj (fitomenadiona), eventual iluor.
Chiar la femeile cu un Status adecvat al taminei D, continutul in tamina D al laplelui uman este scAzut ativ cu nevoile sugarilor, a cAror expunere la soare este limitatA. Expunerea la soare pentru a asigura nivelele serice normale de 25-hidroxicolecalciferol este de aproximativ 30 min./sAptAmAnA cAnd sugarii poartA numai un scutec si 2 ore/sAptAmAnA cAnd sunt cornplet imbrAcali. Suplimenta-rea cu 400 UI tamina D/zi esle suAcientA (unii
sugari pot avea nevoi mai crescute).
Deoarece
proteinele zerului din laptele uman includ carAusi/liganzi pentru
minerale si Vitamine, sugarii alimentati la sAn nu necesitA suplimentare cu Fe, Zn si majoritatea taminelor, in primele 6 luni de atA. DupA 6 luni, sugan.il alimentat la sAn trebuie sA primeascA ali-mente bogate in fier cu mare biodisponibilitate sau sA primeascA suplimentare cu lier; de asemenea, poate fi suplimentat cu Iluor.
In general, in alimentatia la sAn nu este necesar un aport hidric suplimentar. Nu se vor da alte lichide/alimente (apA/ceai, suc de
fructe etc), mai ales la nou-nAscut si sugarul mic. A da apA sau supli-mente de formule de lapte inseamnA a sabota alimentatia la sAn prin scAderea interesului sugarului pentru aceasta si reducerea consecu-tivA a evacuArii si productiei de lapte. Sugarul nAscut la termen, sAnAtos, nu are nevoie de nimic altceva decAt de alAptare (la sAn).
La mamA. Pentru
lactatie este necesar un aport suplimentar in dieta mamei de 500-800 kcal si 20 g proteine/zi. Mamele vegeta-riene trebuie sfAtuite sA consume lapte si li se va da tamina B12, care se gAseste aproape exclusiv in produsele animale.
Rezultatele (avantajele) alimentatiei la sAn Pentru copil, alimentatia la sAn ad libitum, cu mese frecvente (minimum 8/24 ore) in primele zile de atA:
- limiteazA scAderea ponderalA postnatalA si favorizeazA cresterea ponderalA precoce;
- favorizeazA eliminarea meconiului;
- scade frecventa si importanta
hipoglicemiei neonatale;
- diminueazA severitatea "hipoprotrombinemiei iiziologice" neonatale si incidenta bolii hemoragice a nou-nAscutului;
- asigurA protectie imunologicA fatA de infeetiile gastrointestinale s; respiratorii, ca si fatA de reactiile alergice;
- se asociazA cu o frecventa scAzutA a problemelor de
digestie si tran-zit intestinal, de colici abdominale;
- promoveazA dezvoltarea fetei si a musculaturii acesteia, ajutAnd la dezvoltarea unei vorbiri corecte;
- promoveazA securitatea emotionalA a copilului si legAturile dintre mamA si copil.
Pentru mamA:
- este o expericntA relaxantA, plAcutA fizic si emotional;
- ajutA uterul sA renA rapid la mArimea normalA;
- ajutA la spatierea sarcinilor;
- este cea mai economicA metodA de alimentatie, chiar dacA pentru
lactatie este necesar un aport
dietetic suplimentar.
