Intre 0 si 4 luni, functiile digesti si de barierA ale mucoasei intestinale se matureazA. Sugarul are si isi dezvoltA reflexul de cAutare (rooting-reflex), coordonarea supt-degluAAe, extensia miscArilor limbii. In aceastA perioadA se da alimentatie exclusiv lactatA: lapte de mamA sau formule industriale din LV, care se recomandA de la nastere pAnA la vArsta de 9-l2 luni. NecesitAAle nutritionale ale sugarului sunt satisfAcute de aceastA alimentatie in primele 4-6 luni de viatA.
La vArsta de 4-6 luni buzele sugarului au sulicient contur muscu-lar pentru a inchide etans cavitatea bucalA, limba se miscA inainte inapoi, sugarul isi retrage buza inferioarA la scoaterea linguritei. Se recomandA introducerea de cereale: orez, orz, ovAz, alimentc usoare - hipoalergenice, hipoosmolare, cu aport de calorii si Fe (aport glu-cidic polimerizat, hipoosmolar).
La 5-7 luni incep miscArile sus-jos ale mandibulei (de masticatie); de reamintit cA mestecatul nu se dezvoltA decAt dupA ce reflexul de muscare dispare, spre vArsta de 3-5 luni. Copilul isi controleazA impulsul de supt, poate deschide gura pentru a accepta lingurita, isi intoarce capul cu usurintA. Se recomandA getale si fructe (strecu-rate sau piure), suc de fructe neindulcit la cupA (pahar, canA), cu aport de:
- sucul de fructe: Vitamine, minerale, calorii, gust'si miros plAcute;
- fructe de sezon: vitamina C, zahAr (glucozA, fructozA), pectine, hemicelulozA;
-fructe "fAinoase" (banane bine coapte): amidon-dextine (bine tole-rate), putine proteine si fructozA;
- legume fierte: sAruri minerale, amidon, substante lest (fibre getale);
- legume rzi: vitamina C, vitamina Kx (fitomenadiona), caroten,
acid folic.
La 6-8 luni, sugarul isi dezvoltA capacitatea de apucare si duce mAncarea la gurA; stA in sezut fArA ajutor. RecomandAri:
- carne pasatA (pui de gAinA, vitA, miel), totdeauna bine gAtitA/ fiartA pentru evitarea riscului de contaminare;

- alternati de carne: pireu de bob/linte;

- gAlbenus de ou, fiert tare (5 minute); albusul de ou nu se recomandA pAnA la vArsta de 12 luni;

- brAnzA de vaci, iaurt;

- pAine uscatA.
Acestc alimentc stimuleazA masticatia intr-o perioadA cAnd erup dintii si aduc proteine, lipide, Fe, Cu, Ca, fosfat, Vitamine.
La 8-l0 luni copilul intelege folosirea linguritei, are un control mai bun al capului si privirii, poate bea bine din canA, are o coor-donare mai bunA mAnA-gurA, masticatia este mai bunA. Se recomandA, in plus, alimentatie nonmixatA, in bucAtele mici:
- came mai putin ornogenizatA. suvile sau bucAtele: pui de gAinA, vitA, miel, peste;
- getale fierte/coapte, moi. In fAsii, felii A piure;
La 9-l2 luni copilul apucA cu degetele "in cleste", are miscAri de masticatie rotatorii, duce mAncarea la gurA, incearcA sA mAnAnce singur (trebuie lAsat, incurajat s-o facA!). RecomandAri: pe lAngA cele dinainte, mai pot fi introduse alte brAnzeturi, fructe, getale/boabe, cereale, pAine/produse de panificatie. In plus, LV integral poate inlo-cui laptele industrial sau lapLele de mamA (intArcare).
La 1 an copin isi scot limba din gurA, scuipA, sunt inleresati de mAncare si de obicci linistili in timpul mesei. Alte recomandAri: oul int reg, lapte de vacA integral (dacA nu s-a introdus mai devreme); fArA biberon, copilul bea din canA, inclusiv laptele.
DupA 1 an, copilul nu necesitA mAncAruri special pregAtite, va primi 3 mese/zi, plus gustAri; la 2-3 ani, majoritatea copiilor se hi-Anesc sin-guri (a se dea "Nutritia la copii si adolescenti").

Schema de dirsificare mai precoce si modul de prezen-tare a alimentelor

De la 3 luni, introducerea de fAinuri-instant (diastazate): orez, tapioca, 1-2 lin'gurite in laptele de searA, entual si dimineata, adicA la 1-2 mese.
Intre 3 si 5 luni incepe dirsificarea propriu-zisA: fructe, legume.
- FYuctele crude sau coapte/fierte, mixate, se dau cAnd copilul mAnAncA cu lingurita: mere, banane, pere, caise, piersici. Clasic. se dau mere rase + biscuiti + 5% zahAr, de la vArsta de 4 luni. Sucul de fructe se poate da Inainte, de regulA dupA vArsta de 1 lunA, la inceput cu biberonul si mai tArziu cu cana; el nu este neapArat necesar, preparatele de lapte au suficientA vitamina C. ExistA si preparate industriale de fructe/suc de fructe A cereale (borcane, cutii).
- Legumele (morcovi, fasole rde, tomate, spanac, salatA, cartofi) se dau la inceput fierte, mixate complet si introduse progresiv in biberonul de searA, in loc de preparatul fAinos, pentru a obisnui copilul cu gustul. Pe mAsurA ce supa de legume se ingroasA (crestem cantitatea de supA, scAdem cantitatea de lapte), se administreazA cu lingurita si se transferA la masa de prAnz.
Alternati (ca si la fructe): supa si legumele mixate ca o pastA, gAtite In casA, sau preparate industriale in boreanc/cutii, continutul putAnd fi pAstrat corespunzAtor si consumat in 24 - 48 ore de la desehiderea lor.
Deci: 1 -2 mese dirsificate; 4-5 biberoane de lapte (vArsta l-a), sau la sAn.

Intre 5 si 9 luni se introduc:

- Alimente bogate in proteine: came de pasAre, vitA, jainbon, peste, miel, gAlbenus de ou. Cantitatea: 30 g eanie/zi, respcctiv 1 gAlbenus la 2 zile. Preparare: earnea bine liartA, gAlbenusul liert tare, lin mixat, amestecatc cu legumele; pol fi aniestecate si cu lapfele. Administrare: la 1 masA (pAna la 1 an), cu lingurita.
- Lapfele de folosit: de mamA (in alimentaUa naturalA) sau preparate pentru vArsta a 2-a in alimentaUa artificialA.
-Alte demente de dirsifieare: unl, iaurt, brAnzA de vaci.
- NumArul de mese = 4-5/zi, iar cantitatea pe masA si pe zi - dupA apetitul copilului.
- Copilul poate bea liehide (apA nezaharatA, sterilA) la masA sau imedial dupA; poate aa dezgust pentru lapte simplu, care i se va da sub alte tonne: cu cereale/orez, iaurt etc.
Deci: 4-6 mese/zi, la aproximativ 4 ore, diu care 2-3 mese de lapte, restul dirsificate. DupA 9 luni:
- Uirsificarea este completA;
- Copilul se alimenteazA in tolalitate cu lingurita, sau i se da un biberon;
- Se poate incepe o alimeiilaAc nemixatA, in mici bucAtelc;
- Laptelc de mainA/laptele industrial poate fi inlocuit cu LV integral;
- Copilul poate fi lAsat sA mAnAnce singur;
- Gusturile copilului sunt schimbAtoare in timp; el nu trebuie con-strAns dacA refuzA anumite alimente, constrAngerea putAnd fi sursA de confiicte si inapetenfA;
- Orice masA lArA lapte poate fi urmalA de un dcserl laelat.

VArsta potrivitA si reguli pentru dirsificarea alimentatiei
Dirsifiearca tardivA, dupA vArsta de 6 luni, se recomandA in alimentaUa naturalA, cu scopul de a se face un sevraj tardiv si pro-gresiv.
Adeptii dirsificArii precoce, de la 3 la 5 luni, recomandA aceastA modalitate in alimentaUa artificialA, considerAnd cA analogia intre alimentaUa cu lApturi matemizate sau adaptate si alimentaUa naturalA nu este posibilA, toleranta pentru aceste lApturi nefiind intotdeauna bunA.
Dirsificarea trebuie sA se facA respectAnd niste reguli precise:
- Nu se introduce decAt un singur aliment nou, o data, lAsAndu-se un interval de 5 - 7 zile intre alimentele noi (cel deja introdus si cel ce urmeazA), pentru ca reactiile la noul aliment sA poatA fi idenAficate;
- Se incepe intotdeauna cu cantitAti mici din noul aliment (exem-plu: 30-50 g), care trebuie crescute progresiv si care se dau inaintea laptelui;
- Ordinea introducerii noilor alimente nu este importantA, cro-nologia propusA fiind adaptatA fiecArui copil in parte;
- Dirsificarea trebuie sA tinA cont de gustul copilului: orice modin-care a regimului trebuie "propusA" si nu "impusA"!;
- Este importantA supragherea copilului din cauza riscului de inec sau aspiratie, in special dupA introducerea alimentelor neomogene/ nonmixate.