Neile de apa (a se vedea si modulul 26, "Apa si electrolitii") Apa este cel mai important component al corpului si este expri-matA ca o proportie din greutatea corporalA totalA; ea reprezintA 80% din aceasta in viatA intrauterinA si in primele luni de viatA, scAzAnd progresiv in primul an la aproximativ 60-65%. DupA vArsta de 12 luni, apa rAmAne constantA la aproape 65% din greutatea corporalA. Apa corporalA totalA se imparte in apa intracelularA (lichidul intracelular = LIC), care cuprinde cantitatea de apA din toate celulele organismului, si apa extracelularA (lichidul extracelu-lar = LEC), care include apa din spatiul interstitial si din plasmA (elul 1.1). Paralel cu cresterea in greutate, existA o crestere pro-gresivA a LIC si o scAdere corespunzAtoare a ponderei LEC.
Corelatii intre crestere si lichidele corpului
Prematur Nou-nAscut la termen 1 an 3ani 9 ani Adult
Greutate corp (kg) 1,5 3 10 15 30 70
SuprafajA corp (m2) 0,15 0,2 0,5 0,6 1,0 1,7
SuprafatA/greutate 0,1 0,07 0,05 0,04 0,03 0,02
Apa totalA (% din greutate) 80 78 65 60
LEC (% din greutate) 50 45 25 20
LIC (% din greutate) 30 33 40 40
Necesarul de intretinere constA in apa si electrolitii care se pierd prin piele, tractul respirator (= pierderi insensibile), rinichi, tractul gas-trointestinal (= pierderi sensibile). Pierderile fiziologice de apA si de elec-troliti se coreleazA direct cu meolismul energetic si sunt proportionale cu suprafata corporalA. Fiind o parte a meolismului celular, schim-burile de apA pot fi corelate mai mult cu rata meolismultA decAt cu simplii indicatori ai dimensiunilor corporale. EsUmarea ratei meolismului bazal la copin cu diferite greutAti corporale fumizeazA date despre cheltuiala caloricA si hidricA a acestora. Unitatea comunA folositA este exprimatA in mL apA/100 kcal cheltuite. Ca regulA generalA,
dieta trebuie sA aducA cel putin 1 mL apA pentru flecare 1 kcal administratA sau 100 mL apA/100 kcal.
DacA activitatea fizicA este minima si nu existA pierderi anor male, o estimare accepilA a neilor hidrice poate fi fAcutA dupA metoda expusA in elul 1.2. Aceste nei sunt cxprimate in mL apA/kg greutate corporalA la 24 de ore. Pentru copin obezi se va folosi greutatea idealA vArstei lor (percentila 50).
Neile de apA sunt deosebit de importante la sugar, tinAnd searna de umiAtoarele particularitAti ale acestuia:
- ponderea apei corporale: 75 - 80% din greutatea corporalA totalA la nou-nAscut (elul 1.1);
- implicarea apei in cAstigul ponderal, pentru crestere fiind nece-sari 5 mL apA/kg/zi in primele sAptAmAni de viatA;
- imaturitatea capacitAtii de concentrare a rinichiului, ceea ce impune aportul unei cantitAfi de apA suiiciente pentru eliminarea osmolilor din
alimentatie (4 mOsm/1 g proteine, 1 mOsm/1 mEq de Na, Cl, K);
- suprafata corporalA proportional mult mai mare ca la adult si, deci, pierderi hidrice mai mari prin evaporare (elul 1.1).
In concluzie, necesitAtile de apA sunt determinate de aportul caloric si de solviti, de pierderile insensibile (sudoare si respiratie) si de pierderile sensibile (in principal - diureza).
ponderea macronutrientilor la realizarea aportului caloric cotidian trebuie sA fie:
- proteinele: 10-l5%;
- lipidele: 30-45%;
- glucidele: 40-55%.
Este de amintit si faptul cA aportul energetic global nu poate fi uti-lizat corect decAt cu un aport suflcient de Vitamine si oligoelemente.
Valoarea energeticA a alimentelor (macronutrientilor):
-lg
proteine = 4 kcal;
-lg
lipide = 9 kcal pentru
acizii grasi cu lant lung;
8,3 kcal pentru
acizii grasi cu lant mediu; 5,3 kcal pentru
acizii grasi cu lant scurt.
Neile energetice sunt exprimate in kilocalorii (kcal) in sistemul englezesc de mAsurAtori si in kilojouli (kJ) in sistemul metric.
1 kcal = unitatea de cAldurA/cantitatea de energie necesarA pentru a creste temperatura unui kilogram (1 kg) de apA de la 15A la
16AC (cu 1AC). 1 kcal = 4,2 kJ; 1 kJ = 0,24 kcal.