Sindroame dureroase reumatice ale tesutului moale

Sindroame dureroase reumatice ale tesutului moale

In afara reumatismului inflamator si degenerativ care afecteaza articulatia, in practica se intasneste numeroase cazuri de procese patologice reumatice abarticulare. Aceste cazuri reprezinta majoritatea formelor de manifestare ale unui sindrom dureros locomotor.

Sindrom dureros afectiuni ale tesutului moale: tendoane, teci sinoviale, burse, fascii, aponevroze.

Se clasifica in:

˃sindroame generalizate (difuze) sindroame de hipermobilitate (hiperlaxitate), calcifieri sau osificari tendinoase, sindrom fibrozitic

˃sindroame regionale bursita, sindrom tenomuscular regional, fascita regionala, neuropatie de incarcare

Factori declansatori variabili: expunere la frig, efort fizic repetat, pozitii incomode prelun 535d37f gite, anumite conditii patologice de statica sau boli scheletale concomitente.

Clinic, se caracterizeaza prin: durere, senzatie de redoare si puncte sensibile (dureroase) la palparea tesutului moale (tender si trigger points).

Durerea apare mai ales in repaus, noaptea si cedeaza la miscare. Dimineata bolnavul se trezeste cu senzatia de redoare care se amelioreaza prin miscari usoare.

Durerea nu este intensa, mai mult o senzatie de arsura, de apasare, de umflare si poate fi redusa prin presiuni in anumite zone prin manevre specifice.

Incidenta este mai mare in randul tinerilor si a persoanelor de varsta medie, boala afectand in special femeile.

Sindroame generalizate

a.sindrom de hipermobilitate

˃aspecte clinice bolnavul trebue sa prezinte cel putin 3 semne clinice din urmatoarele:

-policele sa poata fi mobilizat in paralel cu antebratul

-in metacarpofalangiene sa fie posibilahiperextensaa degetelor pana la 90^o

-sa fie posibil hiperextensia cotului cu mai mult de 10^o

-sa fie posibila hiperextensia genunchiului cu mai mult de 10^o

-sa fie posibila dorsoflexia excesiva a piciorului asociata cu eversia

Alte semne secundare posibil prezente pot fi:

-flexia soldului cu genunchiul intins, mai mult de 90^o

-flexia excesiva a coloanei vertebrale facand posibila asezarea palmelor pe sol in fata picioarelor

-picior plat

-miscari pasive laterale ale degetelor

-posibilitatea deplasarii laterale excesive ale cotului.

Aceasta hipermobilitate articulara determina in timp uzura articulara care poate genera reumatisme articulare degenerative.

Bolnavii acuza durere regionala aparuta dupa activitati datorate lipsei de forta musculara.

Tratament:

-kinetoterapie

˃cu obiectivul principal de tonifiere si crestere a fortei musculare.

b.fibromialgia

˃afectiune raspandita, afectand aproximativ 5% din populatie, constituind a 3-a cauza de suferinta reumatica. Apare mai ales la adolescenti si tineri, sau la femeile in jur de 40 de ani, cand se realizeaza o forma mascata de depresie cu fenomene de somafizare (fibromialgia).

Clinic:

˃durerea si redoarea difuza, limitare de mobilitate, oboseala precoce, persistenta precoce a algiilor (chiar daca sunt localizarea se schimba), senzatii parestezice, senzatie de edem al extremitatilor, tulburari de somn datorate aparitiei nocturne a durerii.

Exercitiul fizic se axeaza pe descoperirea tender points puncte cu durere localizata, care produc durere la locul de presiune in masa musculara. Sunt zone de nociceptie la presiune, se gasesc nu numai in masa musculara, ci si in tendoane, ligamente, tesut subcutanat (celulita).

Ele pot fi prezente la:

-insertia muschilor cervicali pe occiput

-pozitie medie a trapezului

-pectoralul langa a 2-a articulatie contocondrala

-2 cm sub epicondilul cotului

-zona superioara a fesierului mare

-2 cm posterior de marele trohanter

-la nivelul bursei anserine, pe fata inferioara a genunchiului

-la nivelul jonctiunii dintre tendonul ahilian si tricepsul sural.

Se testeaza si alte 4 puncte care nu sunt prinse niciodata de fibromialgie:

-mijlocul funtii

-mijlocul antebratelor pe fata volara (antebrat)

-mijlocul coapsei, fata anterioara , pe cvadriceps

-unghia policelui.

Testele de laborator si examenele radiologice dau intotdeauna rezultate normale.

Forme:

1.forma primitiva boala per se

2.forma secundara de insotire a unor boli boli reumatice (SA, PR), boli endocrine, colageneze, sindroame psihice.

Tratament se reconamda o terapie comportamentala in scopul evitarii factorilor declansatori. Se urmareste descoperirea tuturor tender points printr-un examen fizic atent, pentru a actiona asupra lor printr-un tratament medical sau fizical.

Tratamentul medical se folosesc antiinflamatoare din clasa AINS cu efect benefic asupra durerii. Este mai eficient sub forma infiltratiilor locale cu corticoizi si xilina (la 2,5-3 cm adancime); execptie fesierul 8 cm.

Tratamentul fizical electroterapia efect discutabil, se foloseste ultrasunete. Crioterapia eficienta sub forma masajului local cu gheata 5-l0 minute. Termoterapia rol decontracturant

Kinetoterapia streching muscular.

c. osificari (calcefieri) tendinoase multiple entezopatii osifiante difuze (tendoanele sunt afectate la nivelul insertiei osoase)

Forme:

˃reumatism de apatita caracterizata prin depunerea de calciu la nivelul muschilor, tendoanelor, ligamentelor obosite cu leziuni morfopatologice si capsulei articulare. Afecteaza aproximativ 7% din populatie, din care 35% au calcifieri la nivelul articulatiei umarului. Pot fi afectate si cotul, pumnul, soldul.

Cauza: necunoscuta

Clinic: bolnavul fie nu acuza nici un simptom (doagnosticare radiologica intamplatoare), fie acuza dureri locale provocate de unele miscari sau presiune locala.

Tratament: antiinflamatoare nesteroidiene, tratament fizical bazat ae electroterapie si termoterapie, uneori chirurgia, pentru extragerea calcificarilor mai mari.

˃condrocalcinoza exista o afectare reumatismala articulara asociata cu osificarea tendoanelor multiple prin depunere de profosfat de Ca, se manifesta frecvent cu hiperostoza vertebrala osifianta.

d.hiperostoza vertebrala osifianta caractezata prin aparitia de punti osoase intervertebrale datorarate osifierilor ligamentelor intervertebrale, in special anterior si lateral.

Pentru diagnosticare se folosesc 3 criterii radiologice:

-prezenta osificarii ondulante antero-laterale ale coloanei la nivelul a cel putin 4 vertebre.

-conservarea relativa a inaltimii disucrilor vertebrale

-absenta anchilozei interapofizare

Osificarile pot aparea si in alte regiuni:fata dorsala a tarsului, calcaiului, fata anterioara a rotulei, membrana interosoasa a antebratului.

Clinic apar dureri si limitari de mobilitate, radiculite.

Tratament kinetoterapia pastratea mobilitatii coloanei vertebrale.

N.B. SA debuteaza frecvent cu un sindrom dureros de tesut moale, fiind considerata o entezopatie difuza ce blocheaza coloana. SA poate fi privita si ca o forma de condrocalcioza in care depunerile de Ca urmeaza distructiei inflamatorii a ligamentelor, iar osificarea este un proces evolutiv ce merge din aproape in aproape.

Sindroame regionale

In aceasta clasa sunt cuprinse sindroame dureroase regionale ce afecteaza muschii, tendoanele, fasciile si bursele, nevrite de intoarcere, nodulii Caperman si boala Hoffa.

Sindroamele dureroase musculare principalele cauze:

*contractura musculara mentinerea indelungata in contractie a unei grupe musculare, determina durere, care stimuleaza contractia musculara acest ciclu inchis se mai numeste inelul lui Trever. Contractura determina modificari circulatorii si metabolice (epuizarea rezervelor energetice celulare si acumularea de cataboliti), excita nociceptorii musculari care

-procese inflamatorii locale periarticulare care au impus pozitii antalgice fixe, prelungite

-conditii nefavorabile de mediu.

Exista puncte trigger de ordinul 1, 2 sau 3. In sindromul miofusal primitiv exista puncte trigger de ordinul 1 care determina durere, care impune posturi fixe antalgice care determina aparitia punctelor trigger de ordin 2.

Exemple de afectiuni: lombosciatica, PSH-ul (punct trigger pe trapez si pectoral).

Factori favorizanti:

-deficiente metabolice

-anemie moderata ce determina inschemie locala

-deficiente endocrine (hipotiroida)

-epuizarea fizica produsa de efort sustinut

-stress patogen

In apropierea punctelor trigger pot exista si tender points cu durere localizata localizata si fara indurare locala in masa musculara, ce implica o scurtare a sarcomerelor musculare.

Tratament:

˃medical pulverizatii de kelen, inflitratii uscate de corticoizi si xilina.

˃fizical

*electroterapie ultrasunete pe punctele trigger

*streching muscular ce realizeaza alungirea sarcomerelor, ameliorarea circulatiei locale, aportului de ATP, reactivarea pompei de Ca si eliminarea catabolitilor, strechingul poate dura pana la 20 secunde in functie de zona musculara interesata.