Structura tesutului conjunctiv

Structura tesutului conjunctiv

Este cel mai afectat tesut in patologia reumatologica.

El se poate gasi si in piele, vase sangvine.Dar el e regasit in tendon, fasce si cartilaj.

Rol important rol 525c21f structural si mecanic.

Metabolismul tesutului conjunctiv este unul scazut.

O alta calitate importanta capacitatea mare de regenerare, lucru important pentru procesul de cicatrizare.

Structura:

-celule

-structuri extracelulare:

*fibre proteice

*substanta fundamentala.

Exista mai multe tipuri de sesuturi conjunctive, care se subimpart in functie de tipul celulei si matricei tesutului extracelular.

Matricea extracelulara poate fi rigida (in cazul osului), elastica (cartilajul) sau fluida (lichid sinovial).

Celulele

tesutul conjunctiv are un numar mic de celule care pot fi:

-celule extrinseci nu sunt prezente obligatoriu in tesutul conjunctiv. Amintim: mastocite, limfocite, monocitul si leucocitul polimorfonuclear.

-celule intrinseci sunt specifice si responsabile de sinteza elementelor extracelulare. Sunt fibroblasti. Mai exista:condrocite, osteocite, celule adipoase.

Fibroblastii sintetizeaza fibrele de colagen si substanta fundamentala (componentele matricei extracelulare). Ambele elemente sunt secretate in acelasi timp, dar in proportii diferite.

Rata secretiei variaza cu varsta individului si este influentata de factori hormonali, astfel:

Hidrocortizonul (direct), ACTH (indirect) si tiroxina inhiba sinteza proteica;

STH-ul si hormonii sexuali o stimuleaza

Fibroblastul se divide rar, mai ales in timpul reactiilor inflamatorii si a proceselor si a proceselor de cicatrizare se creaza conditii de stimulare a mitozelor.

Fibrele

In structura tesutului conjunctiv se intalnesc fibre de colagen, fibre elastice si fibre de reticulina. In functie de predominanta unui anumit tip de fibre se determina varianta de tesut conjunctiv.

*fibrele de colagen sunt cele mai bine reprezentate. Ele confera tesutului extensibilitate variata si o mai mare rezistenta sa tensiune si deformare.

Ele formeaza componenta fibroasa majoritara in piele, os, tendon, cartilaj, vas sangvin, dinte.

In afara rolului structural, moleculele de colagen sunt implicate in reglarea proceselor complexe ale cresterii, imbatranirii, cicatrizarii. Colagenul induce agregarea trombocitara, jucand un rol important in homeostazie.

Formarea colagenului (organizat normal in benzi) este dependenta de prezenta acidului ascorbic (vitamina C) ca agent reducator.

Absenta acestuia (scorbut) duce la sintetizarea unui colagen anormal.

Degradarea colagenului se produce sub influenta colagenazei, care rupe moleculele in 2 fragmente. Secretia crescuta de colagenaza determina in poliartrita reumatoida distrugerea cartilajului articular.

In starile inflamatorii se elibereaza in mediul intern o cantitate mai mare de colagenaza (prin activarea macrofagelor).

*fibrele de reticulina sunt ca structura similare colagenului. Sunt dispuse in jurul celulelor adipoase si reprezinta un suport anatomic pentru celulele, endoteliilor capilarelor, organelor limfoide si hematopoetice.

*fibrele de elastina se gasesc in special in ligamente si in peretii arterelor mari. Elastina confirma propietatile de intindere (peste 15%) fata de lungimea initiala a filamentelor fara rupere si cu revenire la normal. Ea poate servi ca suport pentru procesul de calcifiere. Asa se explica impregnarea calcara a unor tesuturi si ateromatoza aortica. Elastina se depune in organism in 2 forme:

-fascicule compacte (forma fibrilara) in tendoane

-lame fenestrate peretii vasculari.

Elastina este sintetizata de fibroblast (in tendon, piele) si de celulele musculare ale vaselor mari.

Elastina este degradata de elastaza, enzima care se gaseste in pancreas, macrofage.

Continutul in elastina din structura peretelui aortic creste odata cu varsta, ceea ce explica degradarea fibrelor elastice in procesul imbatranirii.

*substanta fundamentala

Material amorf care se gaseste intre celule si fibre se numeste substanta fundamentala. Este constituita din mucoproteine si glicoproteine.

Ø     Mucoproteinele proteoglicanii contin o mare cantitate de apa structurala, ceea ce permite la nivelul substantei fundamentale difuziunea substatelor hidrosolubile, usureaza miscarea celulelor si confera o mare flexibilitate si compresibilitate.

Ø     Glicoproteinele structurale au rol important in adezivitatea celulelor de fibre de colagen, de substanta fundamentala si intre ele.