Unele date etiopatogenice. Particularitatile morfologice ale sinusurilor fetei si ale dezvoltarii lor diferentiale din cursul copilariei imprima anumite caracteristici deosebit de importante privind aparitia si modul de manifestare a patologiei lor.
Prezenta de la nastere a celulelor anterioare si posterioare etmoidale precum si a antrului maxilar face posibila inca devreme participarea lor in cursul proceselor inflamatorii ale cailor respiratori superioare.
Sinusurile paranazale la copil sint implicate intotdeauna in cadrul proceselor acute infectioase rinofaringiene, fara ca in-flamatia lor sa persiste dupa amendarea infectiilor respecti, decit foarte rareori, daca bineinteles au fost precedate de o infectie sinuzala.
Sinusul sfenoidal este prezent de la nastere, clar dezvoltarea lui in timp face ca procesele sale inflamatorii sa devina semnificati numai dupa virsta de 45 ani.
Sinusurile frontale se dezvolta fiecare din celulele atmoidale anterioare. Piieuma-
tizarea lor are loc insa in perioada prescolara si scolara, astfel incit sinuzita frontala ca atare se poate intilni numai dupa virsta prescolara.In perioada de. virsta mica a copilului sinuzitele sint foarte rar intilnite, totusi etmoidita acuta, desi caracteristica celei de a doua copilarii, poate sa apara rar si in perioada de sugar, cind imbraca un caracter de mare gravitate prin ea insasi si complicatiile sale.
Etmoidita acuta poate sa apara de fapt la orice virsta a copilariei, dar formele de sinuzita cele mai frecnt intilnite in cursul copilariei sint totusi sinuzitele maxilare. Astfel perioada de sugar mai poate fi confruntata tot alit de rar si cu aparitia unei sinuzite maxilare, de cele mai multe ori de tipul unei osleomielitc acute a maxilarului.
Polisinuzitelc acute sint caracteristice copilului mare si perioadei de adolescenta.
Etiologia sinuzitelor la copil este cel mai des de natura infectioasa, imbracind cel mai frecnt un caracter evolutiv acut.
Formele cronice sint mai rare, intilnin-du-se de fapt la copilul mai mare. La aceste virste, se apreciaza de unii autori, ca fiind mull mai frecnte decit formele acute.
Afectarea sinusurilor in perioada de virsta mica poate fi o cauza a cresterii incidentei lor in perioada scolara.
Aparitia etmoiditei gra in perioada de sugar si copil mic exercita influente defavorabile importante asupra dezvoltarii si pneumalizarii ulterioare a sinusurilor frontale.
Eormele catarale ale sinuzitelor paranazale, obisnuit virale, care insotesc de obicei infectiile rinofaringiene intercurente, trebuie diferentiate totusi de formele purulente ce evalueaza ca entitati clinice bine definite si de sine statatoare.
Aceste forme sint expresia de cele mai multe ori a infectiilor cu germeni piogeni cum sint : streptococul, stafilococul, II. in-fluenzae etc, favorizate insa de catre infectiile virale.
Un grup important de factori favorizanti ai sinuzitelor paranazale il constituie diatezele exudativa si limfatica, adenoidila cronica, otitele repetate, hipolrofia si carentele proteice si vilaminice, convalescenta dupa unele boli anergizaute, scarla-tina, corpii straini intranazali ctc.
Vascularizatia intensa de la nilul .alolelor dentare ale maxilarului superior din perioada primei dentitii reprezinta de asemenea un factor favorizant al osteomie-litei acute a maxilarului.
Abcesele si gangrenele apicale ale caninilor sau incisivilor superiori pot fi o cauza frecnta de infectare a sinusurilor para-nazale, dar aceste infectii nu trebuie totusi confundate intre ele.
Kinitcle alergice, cu sau fara polipoza consecutiva, se insotesc si de participarea inflamatorie a sinusurilor. Cel mai adeseori aceste episoade sinuzale se manifesta concomitent CU cele respiratorii din cursul astmului.
Unele anomalii constitutionale se insotesc de participarea sinusurilor, asa cum sint: sindromul Kartagener, format din triada : etmoidoantrita, bronsiectazie si situs inrs, sau sindromul Mounier-Kuhn, format din asocierea etmoido-antritei numai cu bronsieclazia.
Patologia sinusurilor la copil mai poate fi confruntata foarte rareori de prezenta unor tumori benigne sau maligne.
Unele nspecte cliuiee. Sinuzitele acute, in raport cu vlrsta copilului, imbraca diferite forme anafoino-clinice, loul lor clinic fiind dominat de sindromul infec-tios, caruia i se alatura simptomatologia locala.

In formele de sinuzita neexteriorizatu manifestarile aproape, constant intiluite sint : febra, de cele mai multe ori foarte marcata ; starea de rau sau neliniste si agitatia din cursul noptii; schimbarea vocii ; convulsiile si boala diareica la sugar; ce-faleea copilului mai mare, mai ales matinala, deasupra ochilor si timplelor in formele frontale si ctmoidale, precum si in regiunea subocipitala in sinuzitele sfenoi-dale ; sensibilitatea dureroasa a dintilor la discreta lor lovire in sinuzitele maxilare etc. Aceste forme, de cele mai multe ori se mai insotesc si de o rinoree muco-purulenta predominent unilaterala, usor recunoscuta pe batista copilului prin caracterul ei foarte aderent.

Mai intotdeauna simptomatologia amintita este precedata, cu sau fara o pauza intre ele, de manifestarile clinice ale unui catar acut ale cailor respiratorii superioare. Presiunea digitala a punctelor sinusale este dureroasa.
Printre formele exteriorizate se situeaza etmoiditele acute, indeosebi la sugar si copilul mic, fara sa fie omis insa si copilul mare. Ele se manifesta clinic, in afara simptomatologiei generale, prin aparitia unui edem inflamator ce cuprinde regiunea palpebrala si santul naso-orbitar, care, accen-luindu-se, reduce mult deschiderea palpebrala, impingind globul ocular in afara si in jos.
Etmoiditele exteriorizate sint foarte gra datorita proceselor de osteomielita cu care se insotesc, al celulitei orhitare in cadrul careia, in afara leziunilor osoase, insusi ochiul poale fi interesat, precum si a trom-boflebitei sinusului carnos pe care o poate determina.
Este de retinut faptul ca oricaie din sinuzitele paranazale poate aa o astfel de evolutie nefavorabila, cu instituirea in final a Iromboflebitei respecti. Asemenea riscuri sint posibile si dupa punctia simpla, chiar intr-o sinuzita maxilara inca nerezolvata.
Frecnta complicatiilor gra este conditionata de : virsta mica a copilului; starea de dezvoltare deficitara si fondul lui constitutional ; patologia infectioasa antecedenta ; conditiile leziunilor anatomo-patologice surnite, osteomielita fiind unul din factorii cei mai agravanti si de risc ai evolutiei in continuare nefavorabila.
O alta forma grava exteriorizata intil-nita si in perioada de sugar, dar foarte iara astazi, este osteomielita acuta a maxilarului. Exteriorizarea ei consta din aparitia edemului fetei si al pleoapei inferioare de partea respectiva, starea generala a copilului tradind manifestarile clinice gra ale unui sindrom toxico-septic.
Sinuzitele maxilare, de obicei imbraca forma clinica neexteriorizata, fiind de fapt si formele cele mai obisnuite ale copilariei.
Alaturi de simptomatologia clinica prezentata, diagnosticul sinuzitelor acute impune instigarea lor radiologica. Examenele respecti vor evidentia, dupa un interval de timp de la instituirea leziunilor, modificarile produse si topografia lor la nilul sinusurilor si entual al regiunilor lor limitrofe.

Tratamentul sinuxitelor acute solicita o supraghere si asistenta medicala de specialitate. El se adreseaza unor masuri terapeutice locale si generale.


Tratamentul local este de specialitate, impunind un drenaj eficient al supura-tiilor.
Tratamentul general obliga o mcdica-tie antiinfectioasa, folosind initial o anti-bioterapie de acoperire, de preferat penicilina G, singura sau in asociere cu ka-namicina si/sau ampicilina, pina la obtinerea unor rezultate mai concrete obtinute din examenele bacteriologice recoltate cu ocazia punctiilor efectuate in scop diagnostic si terapeutic.
Tratamentul simptomatic se adreseaza combaterii manifestarilor in plus pe care le prezinta copilul.

Nu vor fi neglijate masurile igieno-die-tetice si retinerea la pat a copilului in perioada episodului acut.
Sinuzitele cronice sint de cele mai multe ori urmare a unor sinuzite acute ce nu au putut fi bine stapinite. Evolutia lor este de lunga durata, exacerbindu-se adeseori prin pusee acute, cu intreg ansamblul de manifestari caracteristice episodului lor acut.
Intretinerea acestor forme poate fi favorizata cel mai frecnt de catre infectiile cronice adenoidiene. Mai pot fi incriminate unele cauze alergice, sau unii factori iritanti locali de durata. Defectele septale ale nasului, dupa cum poli-pozele nazala si etmoidala, pot fi de asemenea cauze favorizante importante.
Fibroza chistica, factorii constitutionali amintiti din cursul sindroamelor Karta-gener sau Mounier-Kuhn reprezinta un grup de cauze cu care se poate confrunta o categorie de sinuzite cronice.In afara episodului acut, simptomatologia sinuzitelor cronice este obisnuit stearsa. Ea consta din prezenta unei obstructii na-sale cu caracter uneori sufocant in cursul diminetii sau spre seara si a unei corize cronice adeseori unilaterala. Copilul poate fi un tusitor cronic, sau sa acuze o cefa-lee rebela de obicei matinala si un anumit grad de anorexie. Acesti copii sint mai iriili sau astenici si pot prezenta o stare subfebrila.
Sinuzitele cronice pot fi uneori factor important de intretinere a unor infectii bronsice trenante.
Tratamentul local de specialitate consta din asigurarea unui bun drenaj al sinusurilor, cu corectarea ulterioara a entualelor deformatii anatomice, cind se va practica si adenectomia.Indepartarea factorilor alergizanti si a celor iritanti reprezinta un obiectiv important al ului terapeutic, deoarece factorii alergici si cei infectiosi se intrica adeseori in intretinerea sinuzitelor cronice.
Medicatia roboranta si tonifianta, tratamentele termale si fizioterapice, gimnastica respiratorie sint de asemenea utile in prenirea unor entuale recidi.