bazele anatomice ale proarii infectiilor cu punct de plecare dentar

posibilitati de proare a infectiilor dentare

DISTRIBUTIA TESUTULUI CONJUNCTIV LAX IN TERITORIUL ORO-MAXILO-FACIAL

La nivelul regiunilor bucale si labiala tesutul conjunctiv lax este partial divizat de insertiile cutanate ale muschilor mimicii. Astfel:

1. Incisivii si premolarii superiori

- aproape niciodata nu produc un abces subcutanat deoarece:

• muschii mimicii din zona respectiva au origine la distanta mai mare de baza procesului alveolar decat in alte zone.
• tesutul conjunctiv este mult mai lax la nivelul fundurilor de sac vestibulare decat la marginea fixa a buzelor.

In consecinta o infectie de la acesti dinti va difuza in tesutul conjunctiv lax al fundurilor de sac vestibulare, deci in spatiul perimaxilar extern aparand abcesul vestibular.

2. La nivelul mandibulei,

- cand incisivii inferiori prezinta radacini dentare lungi,

• infectia de la acesti dinti poate fi subcutanata in regiunea mentala sau in regiunea submentala, pentru ca evolutia infectiei prin tesutul conjunctiv submucos este barata de muschiul mental.

La fel si la nivelul caninilor inferiori daca muschiul mental este puternic (bine dezvoltat) si originea lui se extinde in zona alveolara canina.

- cand incisivii inferiori prezinta radacini dentare scurte,

infectia de la acesti dinti merge in sp. perimandibular

3. Caninii superiori

infectie in zona vestibulara si apoi prin tesutul conjunctiv, in unghiul intern al ochiului,

v     intr-un mic spatiu intre m. ridicator al buzei superioare si m. ridicator comun al buzei superioare si aripii nasului,

v     spatiu care se largeste spre marginea infraorbitala si se deschide subcutanat.

-radacina caninului superior este lunga, cu apexul situat superior de originea muschiului ridicator al unghiului gurii,

Ø      infectia poate difuza in spatiul dintre muschii superficiali si profunzi ai buzei superioare,

Ø      iar apoi printre capul infraorbital si capul_. nazal al muschiului ridicator al buzei superioare

Ø      ajunge subcutanat, inf. de unghiul intern ocular.

In cele mai multe cazuri insa infectia cu punct de plecare canin superior se cantoneaza in tesutul conjunctiv lax al fundului de sac vestibular superior, submucos.

4. Premolarii inferiori prin pozitia lor in procesul alveolar favorizeaza difuziunea infectiei in tesutul conjunctiv al spatiului sublingual submucos sau in fundul de sac vestibular, submucos.

5. La nivelul molarilor: vestibular, insertia muschiului buccinator la baza procesului alveolar, superior, respectiv inferior de apexurile dentare, favorizeaza difuziunea infectiei cu punct de plecare molar in tesutul conjunctiv situat submucos vestibular, raspandirea infectiei sub piele fiind blocata de muschiul buccinator si fascia lui.

La tineri si la persoane care prezinta molari cu radacini lungi, apexurile radacinilor molarilor sunt situate superior, respectiv inferior de insertia muschiului buccinator si in consecinta infectia cu punct de plecare molar va difuza subcutanat.

Sunt implicate radacinile vestibulare ale molarilor superiori si radacinile molarilor inferiori.

De asemenea, muschiul buccinator dirijeaza si raspandirea infectiei de la molarul al 3-lea inferior. Avand origine in apropierea liniei oblice, va dirija difuziunea infectiei in jos si inainte spre primii doi molari ingreunand stabilirea dintelui cauzal (diagnosticul etiologic).

6. Oral - prezenta muschiului milohioidian cu o linie de insertie ascendenta posterior spre alveola molarului 3 inferior asigura dirijarea infectiei cu punct de plecare dentar inferior astfel: apexurile incisivilor, caninului si premolarilor inferiori vor fi plasate deasupra acestei linii, apexurile molarului de minte sub aceasta linie, ale molarului al 2-lea vor fi plasate asemanator cu molarul de minte, iar ale molarului l asemanator cu premolarii.

In consecinta infectia in zona linguala de la dintii inferiori va fi in spatiul sublingual submucos

(incisivi, canin, premolari, M1, uneori M2)

si mai rar in spatiul submandibular (M3 si uneori M2).

Din spatiul intrafascial submandibular infectia difuzeaza in spatiile cervicofasciale ale gatului, difuziunea nefiind impiedicata de nici un obstacol.

Avand in vedere faptul ca tesutul conjunctiv al spatiului sublingual submucos nu este intrerupt de linia mediana, infectia difuzeaza in partea opusa interesand si tesutul conjunctiv dintre muschii geniohioidieni si genioglosi, situatie care caracterizeaza celulita de seu bucal o stare premergatoare flegmonului de seu bucal.

GRASIMEA MASTICATORIE SI DISPOZITIA FASCIILOR MUSCHILOR MASTICATORI

difuziunea infectiilor dentare in regiunile gitului

Este posibila datorita dispozitiei fasciilor:

1/ in regiunea submand. fascia cervicala superficiala se dedubleaza si delimiteaza spatiul submandibular intrafascial

2/ spatiul laterofaringian se continua cu spatiul retrofaringian (retrovisceral= danger space)

3/ fascia faringo-bazilara se continua cu fascia bucofaringiana

4/ regiunile peribucale contin condensari conjunctive ce dirijeaza infectia spre anumiti pereti ai spatiilor respective

5/ o infectie plecata de la dinti poate difuza in:

- spatiile viscerale ale gitului

- mediastinul superior, rar in axila

in spatiul delto-pectoral sau in fosa supraclaviculara si apoi subcutanat (deoarece fascia cervicala e perforata de vase si nervi).

CONCLUZII

1. Stabilind exact comunicarile tuturor spatiilor cervico-faciale, anatomia topografica trebuie sa devina aplicativa pentru a sprijini eforturile practicianului oro-maxilo-facial intr-o patologie variata, aparand deci necesitatea introducerii apelativului de anatomie clinico-functionala, utila in diagnosticul si terapia corecta a supuratiilor perimaxilare.

2. Avand in vedere topografia dintilor inferiori in procesul alveolar, structura functionala a mandibulei si relatiile apexurilor acestor dinti cu linia milohioidiana, o infectie de la acesti dinti va difuza:

- de la Ic, Il, C→ vestibular sau oral (sublingual);

- de la P1, P2, M1→ vestibular sau oral (sublingual);

- de la M2 si M3→ oral ( submandibular).

Avand in vedere topografia dintilor superiori in procesul alveolar si raporturile apexurilor acestora cu fosa nazala sau cu seul sinusului maxilar, o infectie de la acesti dinti va difuza astfel:

- Ic, C, P2, radacinile vestibulare ale P1, M1, M2→ vestibular;

- Il, radacinile palatinale ale P1, M1, M2 → palatinal;

- Ic→ meat nazal inferior;

- P2, M1, M2→ sinus maxilar.

4. In difuziunea vestibulara, in prima faza infectia se cantoneaza la nivelul tesutului conjunctiv lax din spatiile perimaxilar si perimandibular extern.

5. In continuare, infectia (prin continuitate) intereseaza regiunile peribucale superficiale si profunde, iar apoi spatiile cervico-toracice, in functie de tesutul conjunctiv lax, dispozitia fasciilor si grasimea masticatorie, dar si de comunicarile dintre aceste spatii.

6. Nu in ultimul rand, difuziunea infectiilor este in functie si de drenajul limfatic.

Relatiile dintilor superiori cu spatiile peribucale:

8. Relatiile dintilor inferiori cu spatiile peribucale: