Conservarea structurilor dure dentare

CONSERVAREA STRUCTURILOR DURE DENTARE

Unul din principiile de baza ale prepararii dintilor pentru o RPF cste conservarea unei cantitati cat mai mari de tesuturi dure dentare si protejarca accstora, in limitclc rcspcctani principiilor biomecanicc, biologice si cstetice.

Scurtarea excesiva a bontului si/sau crearea unci convergcntc ocluzalc cxagcratc a peretil 444d38e or sai axiali reduc inutil retcntia si stabilitatca. Ilipci-scnsibilitatca dmtilor la agcnli termici, inflamatia si necroza pulpara pot fi consecintelc unei grosimi insuficicntc a dcntinci restante.

Conservarea structurilor dure dentarc in cursul prcpararii bontiirilor sc rcali/ca/ri respectand urmatoarele recoinandari:

1. Se alege acel tip de restaurare care necesita o prcpararc cu un sacrificin cat mai mic dc substanta dura dentara. Se va evita aplicarea nejustificata a unci coroanc dc invcli;? mcttilo-ceramice in cazurilc cand sc indica o coroana partmlc'i metalica. Mcdicii prcfcra adescori coroanclc dc invcli^ din cauza designului mai simplu al prcparatici accstoru. C'a regula generala, un dintc se prcpara pentru o coroana dc invelis numai atunci cand coroana partiala csk¹ contraindicata, din cauza rctcntici salc rnai rcdLisc Stiu ;i aspectului estctic ncsatistacator.

2. Peretii axiali opozanti ai bontului vor avca o convergenta ocluzala minima (. 11.1.).

3. Este ncccsara prcpararca iiniforma a suprarctclor axiale ale dintelui. In acest scop sc rccomanda:

trasarea unor santuri dc oricntare cu frczc calibrate din carbura dc tungstcn (. 1 1.2.a) sau folosirea unei chei din silicon chitos pcnli'ii controlul adancimii prcpararii (. 1 1.2.b)

. 11. 2. Prcpararc unilorma conlroliita a primului prcmolar maxilar (53): ii - tiasarc.i inini yinl; h chcic dc silicon cliilns cc pcninlc conlrolnl adaptarii prcp.iratici.

repozitionarea ortodontica a dintilor migrati, vcrtical sau orizontal, inainlc dc prepararea bontului (. 11.3.)

. 11.3. Prin tratament ortodontic preprotetic se evita prepararea exagerata a suprafetei meziale a lui 37

Alegerea unei axe de insertie a restaurarii care sa coincida cu axul ling al dintelui. O greseala frecventa apare in cazul premolarului mandibular, care este inclinat cu 9 grade spre lingual(. 11.4.)

Se realizeaza prepararea anatomica a suprafeiei ocluzale a bontului, urmarindu-se pante cuspidiene (. 11.5.), astfel asigurandu-se u grosime uniforma a restaurarii.

Geometria zonei terminale a bontului

Geometria zonei terminale a bontului se alege astfel incat sa fie cat mai conservatoare, dar compatibila cu celelalte principii de preparare. Chanfrein-ul conserva tesuturile dentare mai bine decat pragul(. 11.6.)

.Zonaterminala a coroanelor de invelis va intra an contact cu tesuturi dentare sanatoase, nu cu suprafetele unor restaurari (de exemplu obturatii). SE previn astfel eventualele fracturi dentare, carii secundare etc.

Se va evita extinderea inutila a prepararii santului gingival (. 11.7), prepararea dintilor cu suport parodontal redus presupune reducerea considerabile de tesuturi dentare daca marginile restaurarii se plaseaza subgingival din motive estetice. Ori de cte ori este posibil se prefera marginile supragingivale.

. 11.7. Extinderea marginii restaurarii in santul

. 11.6. Pragul (b) necesita un sacrificiu mai mare de gingival impune o preparare mai putin conservatoare substanta dura dentara decat chanfrein-ul (a) (50). a bontului (50).

8. Principiul de conservare al structurilor dentare inseamna mai mult decat simpla evitare a prepararii exagerate a bontului. Restaurarea va fi conceputa astfel incat sa consolideze si sa protejeze smaltul si dentina restanta. in acest scop este uneori necesara indepartarea intentionata a unei cantitati suplimentare de substanta dura pentru a evita pierderea necontrolabila a unor cantitati mai mari. De exemplu in cazul onlay-ului MOD se reduc l-l,5mm dm inaltimea cuspizilor de sprijin pentru a-i proteja ulterior cu metalul restaurarii. S-a demonstrat experimental ca dintii tratati endodontic si restaurati printr-un onlay MOD, confectionati din aliaj de Cr-Ni, au o rezistenta la fractura mai mare decat cei restaurati cu amalgam (13).