Diagnosticul cariei simple si complicate

DIAGNOSTICUL CARIEI SIMPLE SI COMPLICATE

1. INSTRUMENTAR

Trusa de consultatie: oglinda, pensa, sonda.

2. METODE DE INVESTIGATIE IN SCOP DIAGNOSTIC

A. anamneza

date de identificare

- antecedente heredo-colaterale generale si buco-dentare

- antecedente personale fiziologice si patologice generale si buco-dentare

- determinarea riscului la carie

B. examen subiectiv

prezenta/nu a durerii

- in caria simpla uneori durerea poate sa nu existe (ex. la dintii temporari)

- in pulpitele cronice de asemenea durerea poate fi redusa ca intensitate sau chiar absenta

- in necroza/gangrena simpla nu exista dureri

intensitatea durerii (mica/mare):

- in pulpitele reversibile exista dureri de mica intensitate, inconstante

- in pulpitele ireversibile acute durerea este de mare intensitate

- in parodontitele apicale cronice durerea este redusa (jena)

durata durerii:

durere care inceteaza odata cu incetarea excitantului ex. in caria simpla

prelungita in timp, intermitenta ex. in pulpitele reversibile durerea inceteaza la cateva minute dupa incetarea excitantului

continua ex. pulpite seroase sau purulente totale, parodontitele apicale acute seroase, purulente

caracteristicile durerii:

provocata/spontana

in caria simpla durerile sunt provocate de agenti fizici si/sau chimici

in pulpitele reversibile durerea este provocata

in pulpitele acute totale durerea este spontana

in parodontitele apicale acute durere spontana

lancinanta/pulsatila

in pulpitele acute seroase durerea este lancinanta

in pulpitele purulente este pulsatila (zvacneste)

localizata/iradiata

in caria simpla, pulpitele reversibile durerea este localizata

in pulpitele seroase si purulente totale durerea este iradiata

in parodontitele apicale acute seroase si purulente durerea este iradiata

factori de exacerbare/calmare a durerii

- in pulpita seroasa totala durerea continua, spontana este excerbata la rece si partial calmata la cald

- in pulpita purulenta totala durerea continua, spontana este exacerbata la cald si partial calmata la rece

- in parodontitele apicale acute durerea spontana este exacerbata la masticatie

C. examen obiectiv

a.       traditionale

metodele traditionale sunt imprecise si destul de nesigure dar sunt simple si mai putin costisitoare.

setul minim de metode de diagnostic traditionale este:

inspectia (detectarea vizuala)

palparea cu sonda

radiografia (bitewing/periapicala)

la care se poate adauga eventual transiluminarea simpla

b.      metode moderne

sunt mult mai precise dar sunt mai complexe si mai scumpe.

metode:

inspectia vizuala cu magnificatie (lupa)

masurarea fluorescentei laser cu KaVo DIAGNOdent

masurarea conductivitatii electrice

transiluminarea cu fibre optice FOTI

imaginile digitale Rx si transiluminarea digitala

videodiagnosticul

3. CLASIFICAREA CARIILOR

3.1. Functie de localizare (G.V. Black)

3.2. Functie de localizare si dimensiune (Mount si Hume)

Functie de prezenta / absenta lipsei de substanta

a)      necavitare (in smalt; in smalt + dentina)

b)      cavitare (in smalt; in smalt + dentina)

3.4. Functie de tesuturile dure afectate

a)      smalt

b)      smalt + dentina

c)      cement

d)      cement + dentina

3.5. Functie de profunzimea leziunii

a)      DT: superficiale/profunde

b)      DP: superficiale/medii/profunde

Functie de afectarea / neafectarea pulpei

a)      fara afectarea pulpei = carii simple

b)      cu afectarea pulpei = carii complicate (pulpite/gangrene) ( mai jos)

3.7. Functie de activitatea cariala

a) carii active:

- carii in smalt necavitare/cavitare

- carii in smalt+dentina cavitare/necavitare.

b) carii inactive:

- carii in smalt necavitare/cavitare

- carii in smalt + dentina necavitare/cavitare.

3.8. Functie de viteza de evolusie a cariei

a) rapida: acuta, la varste mici, dentina alterata >, moale, alb-galbuie

b) lenta: cronica, la varste mai mari, dentina alterata <, dura, bruna

c) oprita in evolutie: prin remineralizare spontana, fara lipsa de substanta, bruna.

Carie primara / Carie secundara / Recidiva de carie

a)      carie primara: apare la oricare dinte/suprafata

b)      caria secundara (recurenta): apare la marginea unei obturatii

c)      caria reziduala (recidiva): dentina alterata sub o obturatie

Functie de tiparul carial

a)      tipar carial obisnuit: debut relativ tarziu, numar limitate de dinti afectati, afecteaza in special suprafetele cu risc cresut la carie (suprafetele accidentate), evolutie acuta/cronica etc

b)      tipar carial neobisnuit: debut precoce imediat posteruptiv, numar mare de dinti si suprafete afectate, afecteaza si suprafetele netede, viteza mare de evolutie, numeroase consecinte orale si generale etc.

4. CLASIFICAREA FORMELOR CLINICE DE CARIE COMPLICATA

Inflamatia pulpara (pulpite)

a) pulpite acute:

hiperemia preinflamatorie

pulpita seroasa partiala (coronara) si totala (corono-radiculara)

pulpita purulenta partiala (coronara) si totala (corono-radiculara)

b) pulpite cronice:

pulpite cronice deschise

pulpita cronica deschisa polipoasa

pulpita cronica dechisa ulceroasa

pulpite cronice inchise.

SAU

a)      pulpite reversibile:

hiperemia preinflamatorie

pulpita seroasa partiala

b)      pulpite ireversibile:

pulpita seroasa totala

pulpita purulenta partiala si totala

pulpite cronice

2. Necroza pulpara (mortificarea aseptica a pulpei)

3. Gangrena pulpara (mortificarea septica a pulpei)

a) gangrena simpla (mortificarea septica a pulpei)

GS partiala (mortificarea septica a unei parti din pulpa)

GS totala (mortificarea septica a intregii pulpe)

b) gangrena complicata (trecerea infectiei din canal dincolo de apex):

Parodontite apicale frecvente la copii:

parodontita apicala acuta (hiperemica, seroasa, purulenta endoosoasa, exteriorizata prin abces, fistulizata)

parodontita apicala cronica

parodontita apicala cronica acutizata

toate formele de parodontite apicale pot fi: partiale/totale

Alte complicatii rare la copii:

adenite

boala de focar

granuloame/chisturi

supuratii ale lojilor

sinuzite.

5. DIAGNOSTICUL CARIEI COMPLICATE ( si curs)

1. Pulpita

a)      Pulpite reversibile:

dureri provocate de agenți fizici și chimici, reduse ca intensitate, de scurta durata, inconstante, localizate

camera pulpara deschisa, pulpa vie

palparea cu sonda a pulpei provoaca durere si sangerare

b)      Pulpite ireversibile acute:

Pulpita seroasa totala

dureri spontane, intense, iradiate care dureaza 30 minute-cateva ore la DT pana la o noapte intrega la DP, iradiate, nu cedeaza la antialgice

dureri lancinante, exacerbate de rece

camera pulpara deschisa cu pulpa vie

palparea cu sonda a pulpei provoaca durere si sangerare roșie deschisa

Pulpita purulenta

dureri spontane, intense, iradiate care dureaza 30 minute-cateva ore la DT pana la o noapte intrega la DP, iradiate, nu cedeaza la antialgice

dureri pulsatile, excerbate la cald

camera pulpara este deschisa și din ea se elimina o picatura de puroi dupa care apare sangerarea

c) Pulpite ireversibile cronice

dureri spontane si provocate surde, repetate

camera pulpara este deschisa cu pulpa vie

palparea cu sonda a pulpei provoca o oarecare sensibilitate si sangerare abundenta de culoare rosu inchis greu controlabila

2. Gangrena simpla:

lipsa durerii

camera pulpara este deschisa

palparea cu sonda a pulpei nu provoaca sangerare si durere

pulpa infectata are o culoare gri, miros fetid, de consistenta moale

3. Gangrena complicata (parodontitele apicale)

a) parodontitele apicale acute

dureri de mare intensitate, spontane, exacerbate de masticatie, iradiate

camera pulpara deschisa

palparea cu sonda a pulpei nu provoaca sangerare si durere

percutia in ax intens pozitiva

b) parodontitele apicale cronice

durere redusa ca intensitate

camera pulpara deschisa

palparea cu sonda a pulpei nu provoaca sangerare si durere

percutia in ax negativa/jena

PRINCIPII DE TRATAMENT

1. Caria simpla

A. Tratament preventiv

a. preventia primara (tratament etiologic)

- punerea de bariere intre agentii etiologici si gazda

- evaluarea periodica a riscului la carie (f. etiologici se schimba)

- preventia primara este necesara chiar la copin cu risc la carie mic

- metode: 4 metode OMS

i) corectarea si controlul igienei

ii) corectarea si controlul dietei

in) fluorizare sistemica si locala

iv) sigilarea.

b. preventia secundara

- are ca scop limitarea progresiei bolii prin interventia in stadiile precoce (incipiente) ale bolii pe cat posibil imediat dupa debut (caria incipienta a smalțului sau pata alba cretoasa).

c. preventia tertiara

- are ca scop limitarea progresiei bolii odata ce ea a produs neajunsuri functionale

- prevenirea aparitiei complicatiilor pulpare si periapicale.

B. Tratament curativ restaurator

Tratamentul restaurator in lipsa unui tratament preventiv sustinut este ineficace deoarece el se adreseaza doar efectelor bolii si nu cauzelor ei.

Etapele tratamentului cariei simple:

prepararea cavitatii (timp chirurgical)

tratamentul plagii dentinare (timp medicamentoas)

obturatia definitiva (timp restaurator-direct)

2. Caria complicata

A. Tratament profilactic

- presupune diagnostic si tratament in fazele incipiente ale imbolnavirii pulpare

- prevenirea agravarii formelor clinice

B. Tratament pulpar

a. in pulpitele reversibile incipiente (coronare) sunt indicate COAFAJELE

b.in pulpitele reversibile (peste 2-3 pusee acute) este indicata PULPOTOMIA (partiala/totala; vitala/devitala)

pulpotomie partiala (se indeparteaza doar o parte a pulpei coronare)

pulpotomie totala (se indeparteaza toata pulpa coronara)

pulpotomie vitala (indepartarea intregii pulpe coronare desensibilizata sub anestezie)

pulpotomie devitala (indepartarea intregii pulpe coronare desensibilizata cu medicamente-arsenic/inlocuitoare de arsenic)

c. in pulpitele ireversibile corono-radiculare este indicata PULPECTOMIA (partiala/totala; vitala/devitala)

pulpectomie (extirpare) partiala (se indeparteaza toata pulpa coronara si o parte a pulpei radiculare)

pulpectomie totala (se indeparteaza toata pulpa corono-radiculara)

d. in necroza/gangrena partiala (coronara) este indicata PULPOTOMIA (non vitala)

pulpotomie nonvitala (indepartarea pulpei coronare mortificate)

e. in necroza / gangrena totala (corono-radiculara) este indicata PULPECTOMIA (non vitala)

pulpectomia nonvitala totala (pulpa coronoradiculara nu mai este vitala este necrozata si frecvent infectata-gangrena)

Tratamentul pulpar

C.Tratament restaurator

- restaurari directe (obturatii)

- restaurari indirecte (coroane, DCR etc)