Materiale destinate restaurarilor protetice provizorii - rasini acrilice

MATERIALE DESTINATE RESTAURARILOR PROTETICE PROVIZORII

La ora actuala, firmele producatoare ne ofera o mare varietate de materiale din care se pot confectiona RPP. Pomind de la coroanele prefabricate si terminand cu ultimele tipuri de RDC destinate acestui scop, este de retinut ca ele trebuie sa indeplineasca anumite conditii (10):

- biocompatibilitate (sa nu fie toxice sau sa provoace alergii);

- sa prezinte stabilitate cromatica in mediul bucal si rezistenta la uzura in timpul functiilor;

- compatibilitate cu alte materiale, in special cu cimenturile pentru fixare provizorie;

- sa prezinte conductibilitate termica redusa;

- stabilitate dimensionala in timpul intaririi;

- sa fie usor de preparat si manevrat (timp de lucru adecvat, modelare usoara, priza rapida);

-sa fie acceptate de catre pacient: neiritante si fara miros;

- usor reoptimizabile;

- pret de cost convenabil.

Pana in prezent, nu exista un material ideal pentru restaurari protetice provizorii. Una dintre problemele cele mai disputate o reprezinta modificarile volumetrice din cursul intaririi. Aceste materiale se contracta, determinand o lipsa de adaptare marginala, mai ales atunci cand se foloseste tehnica directa. De asemenea, RA dezvolta caldura m timpul polimerizarii si nu sunt pe deplin biocompatibile.

Dispunem, in prezent, de mai multe clase de polimeri pentru confectionarea RPP m protezarea fixa, si anume:

- rasini autopolimerizabile pe baza de metacrilat de metil sau de etil, care se mentin

m cavitatea bucala doar cateva saptamam;

- rasini termopolimerizabile, pentru RPP de mai lunga durata, datorita unei bune reticulari a materialului, care le confera o suprafata mult mai omogena;

- rasini fotopolimerizabile, usor de manipulat, cu caracteristici asemanatoare rasinilor termopolimerizabile;

- rasini dual, la care faza de polimerizare chimica determina prelungirea starii de elasticitate a materialului. De-a lungul acestei perioade, RPP si surplusul de material pot fi indepartate cu usurmta de pe dintii preparati. Conform datelor producatorilor, in aceasta faza a polimerizarii se dezvolta o cantitate foarte mica de caldura, prin urmare contactul rasinii cu tesuturile campului protetic poate fi prelungit. Polimerizarea rasinii se completeaza apoi cu o sursa de lumina, care poate fi lampa sau cuptorul de fotopolimerizare. Caracteristicile acestor materiale de generatie mai noua si manipularea lor sunt superioare rasinilor cu un singur mecanism de polimerizare.

Alegerea materialului pentru confectionarea unei RPP este influentata de mai multi factori: tehnica de confectionare, intinderea edentatiei, durata de utilizare, dotarea tehnico-materiala etc.

in ceea ce priveste stabilitatea cromatica, ea depinde de durata de utilizare a RPP si de tipul alimentelor cu potential colorant pe care le consuma pacientul. In sprijinul celor afirmate mai sus, urmariti datele din tabelul 13.1.:

TabelmU3.1. Corespondenta intre tipul de material utilizat pentru confectionarea restaurarilor protetice provizorii si culoare.

Restaurarile protetice provizorii pot fi confectionate industrial, m forme finite sau prefinite, sau pot fi confectionate m cabinet (tehnica directa) sau in laboratorul de tehnica dentara (tehnica indirecta).

Primele incercari de elaborare a unor materiale plastice destinate acestui scop au fost facute prin anii 1950 (Palavit), dar toxicitatea pulpara a monomerului si temperatura inalta de polimerizare (aproximativ 120 C) au facut aproape imposibila utilizarea lor.

Materialele destinate confectionarii RPP pot fi polimeri, materiale compozite sau metale, respectiv aliaje metalice.

Polimerii sunt reprezentati de o serie de rasini sintetice (epiminice, acrilice, 444g64e policarbonate). Materialele compozite fac parte din clase diferite, iar dintre metale si aliaje amintim: aluminiul, aliajele de staniu-argint, nichel-crom etc.

1. RASINI ACRILICE

Rasinile acrilice destinate confectionarii RPP s-au diversificat mult in ultimele decenii. Ele se prezinta m cele doua variante cunoscute (auto- si termopolimerizabile), fiind utilizate fie in tehnica directa, fie m tehnica indirecta.

Rasini acrilice autopolimerizabile (polimetil metacrilatul autopolimerizabil). Este materialul din care se confectioneaza cele mai multe RPP. Se prezinta, de obicei in sistem bicomponent (pulbere si lichid). Reactia de polimerizare, initiata chimic este insa exoterma (pana la 70C), direct proportionala cu masa materialului. Din cauza monomerului rezidual si a caldurii generate m cursul reactiei de polimerizare, acest material poate fi nociv pentru pulpa dentara. Polimetil metacrilatul este indicat mai ales pentru RPP de amploare, folosind tehnica indirecta.

Exista numeroase produse pe baza de RA autopolimerizabile. Unul dintre acestea este si Dentalon Plus (Kulzer). Pulberea este un polimetacrilat, iar lichidul un monoester difunctional al acidului metacrilic. Produsul se livreaza m trei nuante cromatice si poate fi folosit atat in tehnicile directe cat si in cele indirecte. Proportia de amestecare este de doua parti pulbere la o parte lichid. Are o faza plastica de 2-7 minute, intarindu-se la aproximativ 9,30 minute, la temperatura camerei.

Alte produse consacrate avizate de ADA sunt: Dura Lay (Dental Mfg.), care se livreaza in sistem bicomponent (pulbere/lichid), in patm culori; Trim 11 (Bosworth); Texton ZI, TAB 2000 etc.

Pe langa RA traditionale au fost dezvoltate sisteme metacrilice superioare m care pulberea este reprezentata de poli(etilmetacrilat) Snap 9, iar lichidul poate fi un butilmetacrilat sau un izobutilmetacrilat. Aceste rasini asigura un timp de lucru prelungit.

Tabelul 13:1.

Rasini acrilice autopolimerizabile, compozitie, denumire comerciala (55).

Produsul Luxatemp-Automix al firmei DMG Hamburg, care se prezinta intr-un sistem perfectionat de ambalare si care se manipuleaza foarte usor (pistol cu doua seringi), a castigat tot mai mult teren si datorita proprietatilor sale.

Tabelul

Proprietati fizice ale produsului Luxatemp', ativ cu PMMA.

Un alt produs de data mai recenta, experimentat de catre D. Derrie (18) este Unifast LC -rasina fotopolimerizabila care se prezinta m sistem bicomponent: pulbere/lichid. Pulberea este un polimetacrilat de metil, iar lichidul un amestec de metilmetacrilat cu un metilmetacrilat D 1-2 metacriloiloxietilen cu rol de reticulare finala. Amestecul celor doua componente (Ig pulbere cu 0,5 ml lichid) trece prin patru faze: lichida (35-40 sec.), vascoasa (3 sec.), pasta (1 min. si 30 sec. m cavitatea bucala) si elastica (care se mentine astfel la fotopolimerizare). in cursul acestei ultime faze, restaurarea protetica se poate dezinsera de pe campul protetic si se poate verifica calitatea integritatii marginale. De asemenea, se pot indeparta eventualele excese de material. Temperatura degajata m timpul reactiei de polimerizare a produsului Unifast LC depaseste cu putin 8 C. Avantajul acestui produs fiind acela ca se poate asocia cu un compozit fotopolimerizabil (de exemplu, Silux-3M), ceea ce permite confectionarea unor restaurari protetice provizorii mai estetice.

Rasinile acrilice termopolimerizabile sunt indicate pentru RPP de durata mai lunga, calitatile estetice (in principal stabilitatea cromatica) si mai ales mecanice (rezistenta la uzura si la fractura) fiind mai bune decat ale rasinilor autopolimerizabile.

2. RASINI POLICARBONATE

Rasinile policarbonate sunt derivati de condensare ai acidului carbonic. Sunt polimeri termoplastici si reversibili si se prelucreaza prin injectare. Se prezinta sub forma de granule care se pastreaza m flacoane inchise etans, deoarece absorb pana la 0,2% umiditatea din aer. in protetica fixa din rasini policarbonate se pot confectiona coroane provizorii pentru dintii frontali.

Proprietatile mecanice ale rasinilor policarbonate sunt superioare RA. RPP confectionate ^din aceste rasini au o structura densa, fara pori. Ele pot fi sterilizate chiar si prin autoclavare, deoarece rezista fara sa se deformeze pana la temperaturi de 140 C.

Confectionarea coroanelor provizorii din policarbonat necesita insa instalatii speciale de injectare. Din aceasta categorie fac parte coroanele policarbonate ION ale firmei 3M, armate cu fibre de sticla, coroanele policarbonate Swedent si cele ale firmei Kent Dental. La noi m tara, astfel de coroane au fost confectionate de catre Viorica Benghia, la Ramnicu Valcea.

Coroanele de policarbonat au o forma anatomica, ceea ce permite o adaptare mai rapida. Ele se livreaza m cofraje, de circa 180 de coroane, in diferite marimi. Daca exista diferente de adaptare intre bont si coroana, se pot utiliza, pentru optimizare RA autopolimerizabile (care adera la rasinile policarbonate).

3. RASINI EPIMINICE

Rasinile epiminice sunt rasini autopolimerizabile cu o reactie exoterma la polimerizare mai mica decat cea a rasinilor acrilice. Au o stabilitate dimensionala buna si se pot lustrui corespunzator. Insa, rezistenta la uzura, stabilitatea cromatica si adaptarea marginala lasa de dorit.

Produsele pe baza de rasini epiminice se prezinta in sistem bicomponent (baza si catalizator). Intarirea se face m decurs de 3-5 minute.

Baza consta dintr-o pasta ce contine un derivat etilenic (incarcata cu umplutura de nylon), iar catalizatorul este un ester aromatic sulfonat. Prin amestecarea celor doua componente se declanseaza reactia de polimerizare cationica si ia nastere un polimer reticulat.

Tabelul 13.4.

Caracteristici fizice ale unor materiale destinate confectionarii RPP (8).

Un produs consacrat al acestei gmpe de materiale este Scutan al firmei ESPE, care se comercializeaza in ambalaje diferite pentru baza (care se prezinta sub forma de pasta) si catalizator (de obicei, sub forma lichida).

Pentru preparare, pe un bloc de hartie cerata, se pune o diviziune de pasta, la care se adauga o picatura de catalizator. Spatularea dureaza 30-40 de secunde. Timpul de lucru este de 2,5 minute.

Datorita toxicitatii reduse este indicat in tehnica directa de confectionare a RPP.

4. RASINI DIACRILICE COMPOZITE

Aparute in 1963, au evoluat continuu si au invadat si acest domeniu. Fata de RA descrise anterior, RDC au o contractie mai mica la polimerizare si valori mai mari ale rezistentei fizico-mecanice *si chimice. in plus, materialele fotopolimerizabile prezinta avantajul prelungirii timpului de manevrare.

Sunt indicate pentru RPP de durata mai lunga (4-5 luni). Cu ajutorul acestor materiale se pot confectiona atat RPP m zona frontala cat si m zona de sprijin.

Unul dintre materialele consacrate este produsul Protemp 11 al firmei Espe. Acesta se livreaza in trei componente si doua culori. Are la baza esteri metacrilici multifunctionali, initierea polimerizarii fiind chimica.

Rasinile diacrilice compozite se pot utiliza pentm confectionarea RPP atat m tehnica directa cat si in cea indirecta. Ele au insa un pret de cost ridicat si reclama prezenta unei surse de lumina sau instalatii speciale care necesita investitii suplimentare.

Durafil, este o rasina fotopolimerizabila cu microumplutura. Datorita contractiei reduse din cursul polimerizarii, adaptarea marginala este foarte buna. Efectul estetic este deosebit, permitand mai multe nuante, pretul de cost este insa ridicat. RDC sunt indicate in tehnica indirecta de confectionare a restaurarilor provizorii, indicatia majora fiind in RPP de lunga durata. La ora actuala exista o multime de astfel de produse.

Tabelul 13.5. Caracteristici fizice ative ale rasinilor destinate cconfectionarii restaurarilor protetice provizorii (2).

5. RASINI ACETALICE

Rasinile acetalice sunt indicate pentru confectionarea RPP, datorita caracteristicilor mecanice, fizico-chimice precum si a biocompatibilitatii deosebite. Din aceasta categorie de materiale face parte produsul Dental D, un polimer termoplastic care se prelucreaza prin termoinjectare. Dintre proprietatile sale amintim: rezistenta crescuta la tractiune, raport optim tenacitate-rigiditate, rezilienta si rezistenta la curgere optime, coeficienti de frictiune statica si dinamica redusi, stabilitate dimensionala, rezistenta crescuta la uzura, memorie elastica crescuta, biocompatibilitate, estetica, economie, prelucrare usoara. De remarcat, ca aceste proprietati nu se modifica in diferite conditii de lucru, cum ar fi: umiditate crescuta, expunere la agenti chimici, solicitari variabile ciclice.

6. RASINI DUAL (AUTOFOTOPOLIMERIZABILE)

Aceste rasmi sunt materiale autofotopolimerizabile ce au fost utilizate prima data ca cimenturi diacrilice, fiind lansate pe piata drept raspuns la dezavantajele fiecarui sistem de initiere utilizat singular. Polimerizarea se produce prin doua mecanisme independente. Polimerizarea initiala, incepe imediat dupa amestecarea celor doua componente. in aceasta faza materialul ramane intr-o stare elastica, care se mentine pana la fotopolimerizare. Pe parcursul acestei perioade materialul se poate prelucra cu ajutorul unui bisturiu, foarfeci sau chiar cu instrumentar rotativ. Polimerizarea fmala se realizeaza sub actiunea razelor luminoase (lampa de fotopolimerizare). Rasinile din aceasta categorie, prezinta cel mai mare modul de elasticitate si o rezistenta la rupere semnificativa (55).

Dm aceasta categorie de materiale face parte si produsul Provipont al firmei Vivadent, Liechtenstein, care se prezinta sub forma de pasta/pasta (baza si catalizator) ambele predozate m

seringi. Timpul de lucru pe care il avem la dispozitie cand folosim un astfel de material este de aproximativ 7 minute, impartit astfel: 1 minut pentm dozarea si amestecarea celor doua componente, 2 minute pentru faza elastica a materialului, 1 minut pentru indepartarea excesului si inlaturarea conformatomlui (a amprentei), 10 secunde pentm polimerizarea intraorala a rasinii -r pentru coroane pe dintii stalpi si 30 de secunde pentru intermediari, 1 minut dureaza polimerizarea extraorala ramanand 1 minut pentru prelucrarea finala.

Tabe!ull3.6.

Caracteristici fizice ative ale unor materiale destinate confectionani restaurarilor protetice provizorii (18).

Tehnica de lucru:

Cand pentru protezarea provizorie a unor brese edentate reduse folosim aceasta rasina, avem la dispozitie dintii din tmsa materialului.

La nivelul fetelor proximale ale intermediarului se realizeaza retentii, care se vor solidariza la coroanele ce acopera dintii stalpi cu ajutorul unui material compozit. Acelasi material poate fi folosit pentru a obtine un relief ocluzal cat mai adecvat la nivelul intermediarului. (Daca nu dispunem de intermediari prefabricati se poate alege o alta varianta si anume, decuparea intermediarului in amprenta.)

Amprentarea se poate realiza dupa tehnica uzuala folosind ca material un silicon chitos sau alginatul. Pentru amprentare se indica folosirea lingurilor universale sau confectionarea lingurilor individuale. Daca se foloseste pentru amprenta alginatul, pe suprafata restaurarii se va forma un strat (k inhibitie. Acesta poate fi indepartat cu alcool. Dupa efectuarea amprentei se indeparteaza intermediarul (intermediarii) din cavitatea bucala sau din amprenta. Amprenta se pune de o parte.

Prepararea bonturilor se face dupa tehnica cunoscuta.

Dozarea bazei si a catalizatomlui depinde de amplitudinea restaurarii, corespunzator gradatiilor de pe seringa, amestecarea componentelor facandu-se timp de 15-20 secunde. Inserarea rasinii m amprenta se face incepand din zona cea mai decliva a acesteia.

Amprenta cu rasina se aplica m cavitatea bucala si se mentine 2-2,5 minute. In aceasta perioada, materialul dobandeste memoria elastica, moment m care se indeparteaza excesul, cat timp rasina se afla inca in interionil amprentei. indepartarea amprentei din cavitatea bucala se face cu atentie, cu ajutoml unui instmment auxiliar. Se indeparteaza RPP din amprenta si se indeparteaza excesul cu un bisturiu, foarfeca sau instumentar rotativ. Se insera pe bonturile preparate.

Urmeaza fotopolimerizarea, care la nivelul mtermediamlui dureaza 30 de secunde, iar la nivelul elementului de agregare cate 10 secunde pentru fiecare. Prin aceasta manopera se evita deformarea RPP. Urmeaza fotopolimerizarea restaurarii extrabucal, timp de 20 de secunde pentru fiecare element.

Proteza provizorie confectionata din Provipont poate fi fotopolimerizata si cu ajutoml unui aparat numit Spectramat Mini, timp de aproximativ 4 minute.

Faza fmala consta in netezirea, lustruirea si fmisarea restaurarii provizorii si fixarea provizorie.

7. RASINI ARMATE CU FIBRE DE STICLA

Rasinile armate cu fibre de sticla (materiale FRC) si ceromerii (polimeri armati cu umplutura anorganica silanizata) reprezinta doua clase noi de materiale promovate de Sistemul Targis - Vectris.

Acest sistem cuprinde: materialul Vectris - rasina armata cu fibre de sticla, in variantele Vectris Single, Vectris Pontic, Vectris Frame si ceromerul Targis, cu variantele de baza (dentina, incizal, transparent), aparatul Vectris VSl (pentru realizarea scheletului), lampa de -fotopolimerizare Targis Quick si cuptorul de foto-termopolimerizare Targis Power.

Sistemul este indicat pentru confectionarea RPP de lunga durata, cu posibilitatea mentinerii m cavitatea bucala o perioada de doi pana la cinci ani.

Din punct de vedere clinic sistemul Targis Vectris prezinta urmatoarele avantaje:

.- restaurarea optima a functiei masticatorii si mentinerea stopurilor ocluzale, datorita infrastructurii armate cu fibre de sticla;

- adaptare marginala foarte buna;

- biocompatibilitate;

- efect estetic optim;

- erori minime m manipulare si prelucrare.

Datorita ac^estor calitati exista si autori care le indica pentm confectionarea protezelor partiale fixe de durata.

13.4. TEHNICI DE OBTINERE A RESTAURARILOR PROTETICE PROVIZORII

Coroanele prefabricate

Exista o mare varietate de materiale dm care se confectioneaza coroanele prefabricate si anume: policarbonat, aluminiu, staniu-argint si crom-nichel. Ele sunt disponibile m diferite forme si marimi.

Tabel 13.7.

Materiale destinate confectionarii restaurarilor provizorii unidentare

- Coroane prefabricate din policarbonat

Din rasini policarbonate se confectioneaza coroane provizorii pentru restaurarea dintilor, atat m zona frontala cat si de sprijin.

Tehnica de lucru, cuprmde urmatoarele faze:

- alegerea coroanei dm tmsa;

- adaptarea coroanei pe bont;

- captusirea cu rasina acrilica autopolimerizabila;

- retusarea si lustruirea marginilor;

- controlul adaptarii coroanei pe bont si fixarea provizorie.

Pentru alegerea coroanei potrivite, se masoara diametrul mezio-distal al dintelui oe va fi preparat. Masurarea se face cu ajutorul unui subler sau cu un compas. Alegerea se va face astfel incat diametrul M-D al coroanei prefabricate sa depaseasca cu putin diametrul dintelui. Se asigura astfel un contact interproximal corespunzator. Masuratorile se pot face si pe modelul de studiu.

Dupa prepararea bontului, se adapteaza coroana provizorie. De obicei, ea are o lungime mai mare decat a dintilor vecini. Diferenta de lungime fata de marginea incizala a dintilor restanti se noteaza cu o linie orizontala, pe fata vestibulara a coroanei provizorii, m zona coletului (. 13.9. a.).

. 13.9. Faze de lucru din cursul alegerii si adaptarii unei coroane provizorii: a. determinarea si insemnarea excesului de lungime; b. prelucrarea marginilor. (54)

Excesul de lungime, apical de linia marcata, se indeparteaza cu o piatra montata, de dimensiune adecvata, urmarind cu atentie conturul gingival (. 13.9. b.).

Coroana astfel modificata se reaplica pe bont. Daca contactul cu dintii vecini impiedica adaptarea corecta, se fac retusurile necesare fara a prejudicia viitoarea zona de contact interdentar.

Pentru o adaptare marginala optima si o retentie corespunzatoare pe dintele preparat, se captuseste coroana provizorie cu RA autopolimerizabila (. 13.10.).

Bontul se izoleaza cu un lac dentar care este lasat sa se usuce. Se vaselineaza apoi, atat bontul, cat si tesuturile adiacente. Prin vaselinare, se previne iritatia pulpei dentare si a tesuturilor moi inconjuratoare si se faciliteaza indepartarea coroanei provizorii de pe bont. Intr-un godeu, se prepara pasta de acrilat dupa tehnica cunoscuta. Se introduce in coroana. Cand pasta ajunge la consistenta convenabila (suprafata rasinii isi pierde luciul), se aplica pe bont si se mentine in pozitie. Se verifica raporturileocluzale si alinierea in cadrul arcadei.

Polimerizarea trebuie sa se faca sub presiune, pentru a imprima zona terminala a preparatiei dentare. Cand acrilatul dobandeste memoria de revenire se mobilizeaza de pe bont, aproximativ 3 mm, apoi se reaplica pe acesta. Coroana captusita se indeparteaza de pe dintele preparat inainte de priza definitiva si se introduce intr-un godeu cu apa calda. Dupa polimerizarea completa (aproximativ 5 minute), coroana se prelucreaza, finiseaza si lustruieste. Se verifica din nou adaptarea pe bont.

Se vaselineaza suprafetele exteme si se cimenteaza provizoriu. Se indeparteaza cu maxima atentie resturile de ciment din zona gingivala si interproximala.

Cape si coroane prefabricate metalice

Acest gen de RPP sunt indicate pentru protectia bonturilor din zona laterala. Se vor urmari aceleasi obiective ca si la coroanele prefabricate din policarbonat, si anume: protectia gingivala, mentinerea raporturilor ocluzale si refacerea zonei de contact cu dintii vecini.

Coroanele provizorh metalice se confectioneaza prin diferite procedee industriale (de obicei prin ambutisare). Ele pot fi din aluminiu, staniu, argint sau alte aliaje.

Coroanele ION ISO-Form (3M) pentru premolari si molari se confectioneaza dmtr-un aliaj de staniu si argint. Sunt bine tolerate la nivel gingival, sunt nongalvanice, ductile. Se

adapteaza usor, prin decupare si apoi prin presiune ocluzala. Se livreaza in cofraje de 160 de piese.

Coroanele provizorii din aluminiu se livreaza m cofraje de 100 bucati, in 22 de marimi, de la 17 la38 mm.

Toate coroanele provizorii metalice se decupeaza cervical cu foarfeca si se adapteaza, de obicei, ocluzal sub simpla presiune a antagonistilor. Se fixeaza apoi provizoriu.

Coroanele din aluminiu si staniu-argint sunt indicate pentru dintii posteriori. Ele se prezinta sub forma de cape cilindrice sau sub forma de coroane prefabricate mai elaborate, cu contur anatomic la nivelul suprafetei ocluzale.

Capele din aluminiu sunt ieftine, dar impun modificari pentm obtinerea unui relief ocluzal si axial acceptabil. Este mult mai eficient sa utilizam coroane preformate cu relief corespunzator zonei laterale maxilare, respectiv mandibulare. Trebuie acordata o atentie deosebita evitarii fracturii zonei marginale a coroanei metalice, mai ales atunci cand conformarea se realizeaza sub forta ocluzala a pacientului. Aceasta problema apare frecvent cand coroana are un contur cervical redus.

Tehnica de lucru:

Se masoara diametrul mezio-distal al dintelui preparat cu un subler sau cu un compas si se alege coroana cu diametrul cel mai apropiat.

0 coroana putin mai larga sau mai ingusta se poate adapta cu ajutorul unui cleste de contur pentm a obtine o adaptare corespunzatoare.

Se masoara dimensiunea cervico-ocluzala si se taie coroana cu o foarfeca, astfel incat sa se extinda cu 1 mm spre apical de zona preparatiei terminale. Marginea ascutita va fi rotunjita cu o piatra si apoi finisata, astfel incat sa nu traumatizeze marginea gingivala.

. 13.12. Conformarea marginii gingivale arestaurarii si rotunjirea acesteia. (59)

Coroana este pozitionata pe dintele preparat si se aplica o usoara presiune pentm adaptare. Pacientul este invitat sa ocluda cu o forta moderata. Aluminiul moale trebuie sa se deformeze pana cand pacientul ajunge cu arcadele in intercuspidare normala. Se vaselineaza dintele preparat si tesuturile gingivale adiacente.

Rasina acrilica autopolimerizabila se introduce m coroana metalica. Cand suprafata rasinii devine mata, se plaseaza coroana pe dinte. Se indica pacientului sa ocluda cu o forta moderata. Se indeparteaza repede excesul de material, situat marginal.

Se mobilizeaza de cateva ori coroana de pe dinte, pana cand rasina are o consistenta elastica. Inainte de priza finala, coroana se introduce in apa calda. Dupa aproximativ 5 minute, se marcheaza marginile si se indeparteaza excesul. Se repozitioneaza coroana pe bont si se adapteaza ocluzal atat cat este necesar. Restaurarea provizorie astfel obtinuta se lustruieste, se curata si se fixeaza provizoriu.

Daca suprafata proximala nu realizeaza contact cu dintele vecin se poate completa cu rasina autopolimerizabila. Metalul trebuie initial prelucrat pentm ca suprafata mgoasa a acestuia sa retentioneze rasina.

. 13.13. a. Cimentarea provizorie a capei metalice; b. indepartarea excesului de ciment.

Coroanele din staniu-argint sunt conformate perfect ca design pentru dintii din zona laterala.

Coroanele din nichel-crom se utilizeaza de obicei ca restaurari interimare la copii. Coroap^le nu se captusesc cu rasini, dar se taie si se adapteaza cu clestele de contur pentru a se potrivi, fara a leza dintele. De asemenea, coroanele de Cr-Ni pot fi utilizate cu rezerve insa si in cazul dintilor permanenti pana la definitivarea restaurarii de durata. Au rezistenta crescuta si rigiditate, fiind astfel utilizate pentru RPP de lunga durata.