Prepararea dintilor pentru coroane partiale

PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANE PARTIALE

Coroanele partiale acopera, m general, mai multe fete ale unui dinte cu exceptia celei vestibulare. Sunt folosite atat pentm restaurari unidentare cat si ca elemente de agregare.

Coroanele partiale pot acoperi una, doua sau trei din patru fete la incisivi si canini (1/4, 2/4, 3/4), respectiv trei din patru, trei din cinci, patm din cinci si sapte din opt (3/4, 3/5, 4/5, 7/8), la premolari si molari. Cele mai frecvent utilizate sunt cele 3/4 si 4/5 (cele 7/8 se fac doar pe molarul prim superior) - cap 7.2.2. in ordinea frecventei coroanele partiale se indica pe canini, premolari si incisivul central. Se pot aplica si pe molari in anumite situatii clinice. Exista diverse variante de preparatii pentru o coroana partiala. Ori de cate ori este posibil, se va prefera o restaurare cu acoperire partiala mai degraba decat una de acoperire totala deoarece aceasta conserva mai mult din suprafata coronara a dintelui. Deplasarea vestibulo-orala a restaurarii este impiedicata de caracteristicile intracoronare ale preparatiei (cavitatile, treptele si santurile proximale). Deoarece coroanele partiale nu acopera intreaga suprafata coronara, ele tind sa fie mai putin retentive decat coroanele de invelis si au o rezistenta mai mica la deplasare.

Coroana Carmichael

Este o coroana 3/4 tumata, fara santuri proximale. Stabilitatea coroanei este asigurata prin incercuirea laterala a bontului.

Coroana Carmichael este coroana partiala care necesita cel mai mic sacrificiu de substanta in cazul dintelui vital. Retentia sa mecanica mai redusa nu o indica drept element de agregare al unei proteze partiale fixe. (cap. 7.2.2.3.)

Coroana partiala cu santuri proximale si trepte orale sau ocluzale

Este coroana partiala, cu cea mai mare retentie si rezistenta mecanica.

in cazul coroanelor de invelis, retentia si rezistenta mecanica, in special rezistenta la incovoiere, este data de incercuirea completa a bontului (inel inchis). Deschiderea inelului la coroana partiala presupune realizarea unor elemente suplimentare cu rol de retentie si rigidizare. Prepararea unor santuri proximale si a unei trepte orale sau ocluzale va permite inserarea coroanei partiale intr-o singura pozitie stabila.

Coroana partiala Rank

Coroana partiala dupa Rank presupune realizarea mai multor santuri de retentie proximale si este prevazuta cu pinuri parapulpare palatinale. (. 12.27.d)

Coroana cu gheare' conceputa de Vest ,

Coroana partiala cu gheare' dupa Vest a luat nastere prin modificarea coroanei Carmichael. Doua gheare' radiculare completeaza incercuirea proximal orala, crescand retentia coroanei labont. ( cap 7.2.2.3.)

Coroana cu prag dupa Brekhus

Coroana lui Brekhus este o coroana partiala cu prag care deriva din coroana jacket. Pragul se realizeaza doar pe suprafatele proximale si pe cea orala, suprafata vestibulara ramanand nepreparata. Pentru a asigura stabilitatea corespunzatoare a coroanei este necesara prepararea unor santuri proximale. (. 12.27.c)

. 12.27. Diferite tipuri de preparatii pentru coroane partiale: a) coroana partiala dupa Brekhus; b) coroana partiala cu gheare, dupa Vest;c) coroana partiala Carmichael; d) coroana partiala dupa Rank; e) coroana partiala dupa Vest si Brekhus;f) placuta palatinala agregata cu ajutorul unor pin-uri (53)

Prepararea bonturilor pentru coroanele partiale

Dintii alesi pentru exemplificarile de preparatii care urmeaza sunt premolarii, ei fiind recvent folositi pentru restaurarile partiale. Trebuie spus ca utilizarea coroan-elor partiale pe lintii frontali a scazut ativ cu utilizarea din ce m ce mai frecventa a CMMC. Totusi ele unt utilizate adeseori ca elemente de agregare pentru canini. Pe dintii laterali tehnica ilustrata

oate fi adaptata, cu o variatie minima, pentru alti dinti. Atat pentm prepararea dintilor frontali at a celor laterali, se cere o atentie deosebita si o precizie, daca restaurarile partiale se doresc a fi > altemativa de succes (conservatoare) fata de restaurarile cu acoperire totala. Obiectivele prepararii bontului:

a) Stabilirea conturului marginal,

b) Crearea formei de retentie si stabilitate,

c) Crearea formei de rezistenta,

d) Prepararea peretilor axiali,

e) Prepararea zonei terminale gingivale.

a) Stabilitatea conturului marginal. Marginile vestibulare ale coroanei partiale trebuie ilasate intr-o zona care sa permita accesul pentru igienizare, dar in acelasi timp sa nu fie prea 'izibile. Vizualizarea metalului ar avea un efect negativ asupra esteticii, atat la nivelul marginii ncizale, cat si a celor proximale.

Conturul marginal include si marginile gingivale.

b) Crearea formei de retentie si stabilitate

Rezultantele orizontale ale fortelor ocluzale tind sa basculeze coroana partiala m directie rala si sa o roteasca in sens mezio-(disto) oral.

Pentru a compensa retentia si stabilitatea pierdute prin neacoperirea fetei vestibulare (nu e mai realizeaza incercuirea) se creaza santuri m peretii proximali ai dintelui.

Santurile proximale la dintii frontali trebuie sa fie:

- paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vestibulare,

- paralele sau usor convergente intre ele (5⁰-6⁰).

Paralelizarea cu cele 2/3 incizale ale fetei vestibulare ofera urmatoarele avantaje:

- permite plasarea marginilor m zone de acces pentru igienizare,

- incercuirea a trei sferturi din cimmferinta dintelui,

- santurile vor fi mai lungi si ofera mai multa rezistenta decit santurile paralelizate cu xul lung al dintelui.

Pentru ca santurile sa aibe o eficienta 141g69b maxima, peretii orali trebuie sa fie bine delimitati . 12.28.).

Rezistenta la tensiune se obtine prin directionarea santului putin spre coltul opus al lintelui - efect de zavor (. 12.28.a). in absenta unui perete oral bine defmit, cum ar fi santul m brma de V', rezistenta la fortele rotationale este mai scazuta (. 12.28.b). Daca santul este

rientat vestibular si nu oral, smaltul vestibular se va submina. Smaltul din vecinatatea narginilor restaurarii, fiind subminat, se poate fractura in cursul adaptarii coroanei partiale sau lupa cimentare (. 12.28.c). Plasarea santurilor prea oral slabeste rezistenta marginilor estaurarii, care se pot deforma fiind prea subtiri (. 12.28 d).

Santurile proximale la dintii laterali trebuie sa fie:

- paralele cu axul lung al dintelui;

-                           la unirea treimii vestibulare cu treimea mijlocie; marginile sale ajung astfel in zona de gienizare iar fundul santului va fi plasat vestibular de varful papilei interdentare;

- la dintii cu forma rotunjita in sectiune longitudinala santul va fi in forma de U', forma de palalelogram indicand santuri ca de caseta (box like').

c) Crearea formei de rezistenta

Santurile transversale creaza lacas nervurilor orizontale care asigura rigiditatea coroanei partiale. Nervurile verticale ofera rezistenta structurilor marginale vestibulare.

d) Prepararea peretitor axiali

Peretii opozanti proximali trebuie sa fie cat mai paraleli intre ei. Se admite o convergenta de 5-6. Prin conformarea lor ei trebuie sa imbunatateasca retentia.

e) Zona terminala gingivala

Ca la orice coroana turnata, se prefera tenninatia in chanferin.

Instrumentar necesar prepararii

Instmment diamantat cilindro-conic subtire cu varf rotunjit (aproximativ 0,8 mm) (granulatie medie sau mare).

Instmment diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit de dimensiune normala aproximativ 1,2 mm (granulatie fina).

Instmment diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat.

Instrument diamantat pentru chanfrein.

Instmment diamantat in forma de minge de fotbal sau roata de moara (granulatie medie).

Freze cilindro-conice sau fisura din carbid-tungsten.

Freza rotunda de diametm mic din carbid-tungsten.

Freza burghiu cu diametru mic.

Freza con invers din carbid-tungsten.

Pietre de fmisare.

Oglinda.

Sonda parodontala.

Dalti.

Acesta este instmmentarul tipic pentru prepararea unei coroane partiale. Pot fi folosite insa si instrumente suplimentare, m functie de preferinta practicianului. Instmmentele diamantate cu granulatie medie sunt folosite pentru reducerea volumului, iar cele cu granulatie fina pentru finisare. Orificiile pentru crampoane sunt preparate cu freze burghiu speciale si finalizate cu o freza din carbura de tungsten. Frezele fisura sunt recomandate pentru prepararea cavitatilor si marginilor, iar freza din carbid-tungsten con invers pentru prepararea bizourilor incizale. Instrumentele manuale pot fi utilizate pentru finisarea evazarilor proximale sau bizourilor. 0 sonda parodontala este de neinlocuit in evaluarea directiei si dimensiumi m cadrul diferitelor etape.

1. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA PARTIALA 4/5

Coroana 4/5 acopera 4 din cele 5 fete ale unui dinte lateral, de obicei fata vestibulara ramanand libera.

Cu exceptia unui usor bizou sau chanfrein plasat de-a lungul unghiului vestibulo-ocluzal, suprafata vestibulara a dintelui ramane intacta. Celelalte suprafete (incluzand suprafata ocluzala) sunt preparate pentru asigurarea unui spatiu pentru o restaurare tumata oarecum asemanatoare cu tehnica descrisa pentm prepararea unei coroane metalice turrfate, avand in plus niste santuri sau trepte suplimentare.

Prepararea dintilor se face diferit la maxilar fata de mandibula. La maxiiar zona terminala ocluzala se gaseste in dreptul unghiului vestibulo-ocluzal. La mandibula zona terminala se gaseste la 1 mm gingival de contactul ocluzal, deoarece cuspidul vestibular este cuspid de sprijin si trebuie protejat.

1.1. PREPARAREA UNUI PREMOLAR MAXILAR PENTRU 0 COROANA PARTIALA

/\

Inainte de inceperea oricarei preparatii pentru o coroana partiala, va fi utila marcarea cu un creion a localizarii propuse a marginii prepararii pe dinte. Punctele de reper astfel identificate vor servi ca repere m timpul diferitelor etape ale prepararii.

1. Slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale se incepe cu realizarea santurilor de orientare la o adancime de 1,5 mm la nivelul cuspidului palatinal (de sprijin) si de 1 mm la nivelul santului mezio-distal si al cuspidului vestibular. Slefuirea suprafetei ocluzale urmeaza profunzimea santurilor de orientare. Se indica instmmente diamantate cilindro-conice cu virf rotunjit (. 12.29.a). Urmeaza conformarea bizoului extem al cuspidului palatinal (. 12.29.b).

La fmalizare, marimea spatiului interocluzal obtinut este evaluat m pozitie de IM, cat si m toate miscarile excursive ale mandibulei.

. 12.29. Etape ale prepararii unuibont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar):

a slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale; b realizarea bizoului de pe cuspidul de sprijin

2. Slefuirea suprafetei palatinale debuteaza cu plasarea santurilor de orientare in centrul suprafetei orale si m unghiurile mezio-orale si disto-orale. Ele trebuie sa fie paralele cu axul lung al dintelui si nu vor depasi jumatate din grosimea varfului instmmentului diamantat folosit. Pentru ca axa de insertie a unei coroane partiale este in mod particular critica, aceste santuri vor trebui evaluate cu mare atentie cat timp corectarea lor este inca posibila. 0 greseala obisnuita este inclinarea oxei de insertie spre vestibular. Aceasta fie ca reduce retentia, fie conduce la o expunere excesiva a metalului. 0 sonda parodontala plasata m fiecare sant va fi urmarita cu atentie in ambele uri (mezio-distal si vestibulo-oral).

Dupa verificarea preparatiei, stmctura dentara restanta intre santurile de orientare se indeparteaza (cu o miscare a continua) utilizand un instmment diamantat pentru chanfrein, prelungind prepararea cat mai mult pe fetele proximale fara a leza dintii vecini (. 12.30.a).

. 12.30. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar):

a slefuirea suprafetei palatinale; b slefuirea supratetei proximale

3. Slefuirea reductionala a suprafetelor proximale urmareste intr-un prim timp desfiintarea zonei de contact cu dintii vecini. Se indica un instmment diamantat in forma de flacara, scurt, subtire si efilat. Dupa ce s-a obtinut acces, deretentivizarea si paralelizarea peretilor se realizeaza cu suprafetele axiale ale unui instmment diamantat pentru chanfrein (. 12.30.b)

Desfiintarea contactului interdentar m zona vestibulara a preparatiei se face cu un instmment diamantat m forma de flacara, dar efectul estetic este mai bun daca se foloseste dalta dreapta din instmmentarul de mana Black. Zona terminala gingivala trebuie sa fie in continuarea acelei de pe fata palatinala avand aceeasi conformatie.

4. Prepararea santurilor proximale se face cu freze din carbid-tungsten cilindro-conice cu varf plat. Se marcheaza, pe suprafata ocluzala, cu un creion, conturul viitorului sant. Urmarind conturul desenat cu freza se schiteaza santul la o adancime de 1 mm. Tinand freza paralel cu axa de insertie se prelungeste santul initial pe jumatatea distantei pana la colet. Dupa un control prealabil se definitiveaza pe toata lungimea lui (. 12.31.a).

La nivelul premolarilor, primul sant se prepara pe fata meziala, critica pentru estetica si dupa aceea pe fata distala, mai greu accesibila. Paralelizarea celui de-al doilea sant poate fi usurata prin fixarea cu ceara a unei tije (freze) m santul preparat.

5. Prepararea santului orizontal, pe suprafata ocluzala, se face cu freza cilindro-conica cu varfplat. Santul se plaseaza pe versantul palatinal al cuspidului vestibular si uneste cele doua santuri proximale. Grosimea metalului de la nivelul santului transversal rigidizeaza coroana partiala si protejeaza marginile subtiri. Forma santului este de treapta (. 12.31.b).

. 12.31. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (preinolar maxilar):

a prepararea santului proximal; b prepararea santului orizontal

6. Crearea unui bizou terminal (0,5 mm) de-a lungul zonei vestibulo-ocluzale se realizeaza cu ajutorul unui instmment diamantat m forma de flacara sau al unei pietre montate cu granulatie fina. Bizoul se va prelungi mezial si distal pierzandu-se in peretii vestibulari ai santului. Cu aceasta ocazie se rotunjesc unghiurile cuspidiene meziale si distale.

ura 12.32. reprezinta schema unei preparari pentru o coroana partiala 4/5 pe un premolar maxilar cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite.

. 12.32. Schema a prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (premolar maxilar)

1. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

2. Perete vestibular: integritate marginala.

3. Bizou vestibular: integritate marginala.

4. Sant transversal ocluzal: rezistenta structurala.

5. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala.

6. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistenta structurala.

7. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala.

8. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala si protectie parodontala.

1.2. PREPARAREA UNUI MOLAR MANDIBULAR PENTRU 0 COROANA PATIALA 4/5

1. Slefuire reductionala ocluzala, se face ca si la tehnica descrisa la premolari. Se reproduce morfologia naturala, asigurand un spatiu interocluzal de 1,5-2 mm la nivelul cuspidului de sprijin (vestibular) si 1-l,5 mm la nivelul cuspidul lingual (. 12.33.a).

Se slefuieste un inclinat (bizou larg) pe versantul extem al cuspidului de sprijin. La terminatia bizoului se prepara pe fata vestibulara un prag ocluzal, cu o largime de 1 mm si la 1 mm de contactul ocluzal cel mai coborat. Prepararea este similara cu cea descrisa la onlayul MOD. Pragul indeplineste functia santului orizontal descris la premolaml superior (. 12.33.b).

2. Prepararea suprafetei linguale se face dupa tehnica descrisa la suprafata palatinala a premolarului superior (. 12.34.a).

3. Slefuirea suprafetei proximale incepe cu desfintarea zonei de contact interdentar care se face cu un instrument diamantat scurt, m forma de flacara. Cu acelasi instrument se desfiinteaza contactul interdentar si in zona vestibulara. Dupa crearea accesului slefuirea reductionala se continua cu un instmment diamantat in chanfrein. Finisarea peretilor si a zonei terminale se face cu o freza chanfrein din carbid-tungsten (. 12.34.b).

. 12.33. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (molar mandibular):a slefuirea reductionala a suprafetei ocluzale; b realizarea bizoului si pragului ocluzal

. 12.34. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (molar mandibular):

a slefuirea suprafetei linguale; b slefuirea suprafetei proximale

4. Santurile proximale se prepara cu freze cilindro-conice cu varf plat. Primul sant este cel distal. Muchia formata cu peretele vestibular se finiseaza cu instrumentul diamantat efilat sau cu dalti de smalt Black (; 12.35.).

5. Se prepara un bizou cu largime de 0,5 mm la nivelul pragului ocluzal. Marginile meziale si distale ale bizoului trebuie sa fie rotunjite si pierdute.

ura 12.36. reprezinta schema unei preparari pentru o coroana partiala 4/5 la un molar mandibular cu mentionarea functiilor biomecanice pe care le indeplineste fiecare dinte.

. 12.36. Schema a prepararii unui bont pentru o coroana partiala 4/5 (molar mandibular)

1. Suprafata ocluzala: rezistenta structurala.

2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

3. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala.

4. Zona terminala in chanfrein: integritate marginala.

5. Perete vestibular: integritate marginala.

6. Bizou vestibular: integritate marginala.

7. Prag ocluzal: rezistenta structurala.

8. Bizou extern pe cuspidul de sprijin: rezistspi.a.structurala.

1.3. VARIANTE ALE COROANELOR PARTIALE PE DINTII POSTERIORI

Coroana partiala 7/8, indicata cand trebuie acoperit cuspidul distal, ramanand neatins doar cuspidul mezio-vestibular. Marginea disto-vestibulara a coroanei se extinde putin mezial de mijlocul fetei vestibulare. Ofera avantajele coroanei partiale 4/5, dar rezistenta este mai buna, fiind incluse mai multe tesuturi dentare. Prepararea dintelui se face fara dificultate, accesul pentru finisare si igienizare este usurat. Se indica si ca element de agregare.

Coroana 4/5 inversa indicata la molarii inferiori inclinati lingual. Slefuirea bontului pentm o coroana de invelis metalica ar necesita un sacrificiu prea mare de substanta dura dentara. Se lasa libera fata linguala si se acopera suprafata vestibulara, exigentele estetice fiind minime.

Santurile se prepara in jumatatea linguala a suprafetei proximale. Santul transversal care le uneste, se prepara pe versantul vestibular al cuspizilor linguali, similar cu cel preparat la un premolar superior (nu sunt cuspizi de sprijin).

Coroana proximala 1/2. Se indica si ca element de agregare la molarii inferiori inclinati mezial, m conditiile unei igiene perfecte si incidenta scazuta a cariilor proximale.

Suprafata meziala a dintelui va fi paralelizata cu stalpul mezial al protezei fixe. Santurile se prepara pe fetele vestibulara si linguala, paralel cu stalpul mezial, fiind unite cu un sant ocluzal situat mezial de creasta meziala distala.

Pentru retentia coroanei 4/5 santurile proximale pot fi inlocuite cu casete proximale, care asigura o retentie mai buna. Se indica la molarii superiori scurti sau m cazul agregarii unor proteze fixe de intindere mai mare. Se mai indica in caz de carii sau restaurari proximale. Exereza dentinei ramolite (restaurarii) precede prepararea dintelui.

tabelull2.1. Coroane partiale pe dinti laterali (rezumat)

Indicatii	Contraindicatii	Avantaje	Dezavantaje
-Coroana clinica ro-
busta de lungime medie sau mai lunga. -Suprafata vestibulara intacta fara a necesita	-Dinti scurti. -Indice crescut de carii. ; - ^	-Conservarea unor structuri dentare. -Implicare gingivala mai redusa decat la	-Mai putin retentiva
modificarea conturu-lui si bine sustinuta de stmctura dentara sanatoasa. -Fara conflict intre amplasarea axiala a dintelui si axa de insertie propusa a protezei partiale fixe	-Distructii coronare excesive. -Aliniere incorecta pe arcada. -Dinti globulosi. -Dinti subtiri.	coroana turnata. -Refluarea usoara a cimentului si o adaptare buna. -Verificarea simpla a adaptarii. -Posibilitatea testarii electrice a vitalitatii.	decat o coroana turnata. -Adaptare limitata a axei de insertie. -0 anumita expunere a metalului.

Tabelul 12.2.

Preparare pentru coroana partiala, dinti laterali (rezumat)

Etapele prepararii	Instrumentarul recomandat	Criterii
Santuri de orientare pentru reducerea ocluzala	Freza conica fisura din carbid tungsten sau instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Santuri de orientare de Imm adancime pe cuspizii de ghidaj si 1,5 mrn pe cuspizii de sprijin
Reducere ocluzala	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotLinjit	Spatiu de Imm pe cuspizii de ghidaj si 1,5 mm pe cuspizii de sprijin
Santuri de orientare pentru reducere axiala	Instrument diamantat pentru chanfrein	Adancimea chanfreinului de 0,5 mm (nu mai mult decat jumatate din latirnea instrumentului diamantat)
Reducere axiala	Instrument diamantat pentru chanfrein	Reducere axiala paralela cu axul lung al dintelui
Finisare chanfrein	Instrument diamantat pentru chanfrein cu diametru mai mare	Neted si continuu pentru a usura finisarea; rezistenta deosebita la deplasarea verticala a sondei parodontale
Sant proximal	Freza cilindro-conica din carbid tungsten	Rezistenta deosebita la deplasarea orala a sondei; paralel cu axa de insertie a restaurarii; unghi de 90 de grade intre peretele axial preparat si partea vestibulara sau orala a santului
Bizou vestibular si ocluzal la maxilar si vestibular la man-dibula	-Instrument diaiTiantat cilindro- conic cu varfrotunjit	Dinti maxilari: bizoul se extinde dincolo de varful ciispidului dar ramane in curbura varfiilui cuspidului Dinti mandibulari: minim Imm de contactul ocluzal cel mai coborat
Finisare	Instrumente diamantate cu diametru mai mare (cilindro-conice si pentru chanfrein)	Toate unghiurile ascutite interne (cu exceptia santurilor) vor fi rotunjite spre o trecere neteda

2. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA 3/4

Prepararea imui canin maxilar pentru o coroana 3/4

Coroana 3/4 de pe un canin maxilar este probabil una dintre variantele coroanelor partiale cel mai frecvent utilizate. Ca si prepararile partiale de pe alti dinti, pe un canin maxilar prepararea implica suprafetele proximale si orale si lasa suprafata vestibulara intacta. Cu toate acestea, cel mai mare grad de dificultate rezida din forma diferita a caninului. Daca amplasarea santurilor nu este determinata foarte precis inainte, va apare o expunere nedorita a metalului in ambrazurile proximale. Peretii proximali relativ mici nu permit o corectie mare dupa plasarea initiala a santului. Similar, gradul mai mare de curbura al fiecarui perete proximal adiacent zonei de contact influenteaza semnificativ amplasarea marginii vestibulare a prepararii.

inainte de inceperea prepararii se poate face o cheie cu ajutoml careia se poate urmari corectitudinea reducerii suprafetelor dentare. Se adapteaza o masura de silicon chitos cu reactie de condensare pe suprafetele vestibulara si orala ale dintelui care urmeaza sa fie preparat si pe dintii vecini.

Un index medio-sagital este util in urmarirea corectitudinii reducerii orale. Acest lucru se realizeaza prin sectionarea siliconului chitos de-a lungul liniei medio-sagitale a dintelui din portiunea gingivo-vestibulara spre cea gingivo-orala.

Se mai poate realiza si un index orizontal care se obtine printr-o incizie orizontala a siliconului chitos la nivelul mijlocului dintelui ce urmeaza a fi preparat.

1. SIefuirea reductionala a suprafetei palatinale supracingulare se realizeaza cu o piatra roata de moara de diametru mic sau cu un instmment diamantat m forma de minge de rugby. Se urmareste obtinerea unui spatiu interocluzal m jur de 1 mm. La canin slefuirea se face in doua uri cu pastrarea unei muchii longitudinale mediane. La incisivi suprafata este concava (. 12.37.a).

Trebuie sa se acorde o deosebita atentie slefuirii, sa nu se scurteze peretele palatinal axial, prin distrugerea cingulum-ului, deoarece se prejudiciaza retentia.

. 12.37. Etape ale prepararii unui bont pentru o coroana partialS 3/4 (canin maxilar):

a - slefuirea reductionala a suprafetei palatinale supragingulare; b - slefuirea reductionala a marginii incizate

2. La nivelul marginii incizale se slefuieste o suprafata inclinata spre oral. Slefuirea reductionala se face cu piatra diamantata m forma de roata de moara, de dimensiuni mici. Bizoul va fi paralel cu marginile incizale si formeaza un unghi de 45 cu axul lung al dintelui. Prin conformarea bizoului se asigura rezistenta metalului (1 mm) si protectie pentru marginea incizala (. 12.37.b).

3. Slefuirea suprafetei palatinale axiale se realizeaza intr-o directie paralela cu cele 2/3 incizale ale fetei vestibulare. Zona terminala va fi m chanfrein sau muchie de cutit' (. 12.38.a).

4. Suprafetele proximale se prepara mai intai cu instmmente diamantate m forma de flacara, scurte si subtiri in directie orovestibulara pana la punctul de contact. Desfiintarea contactului cu dintii vecini se face cu dalti de smalt pentru a nu crea un spatiu prea mare si inestetic. Separarea se poate face si cu un disc abraziv, dar deschiderea vestibulara este prea mare. Prin desfiintarea zonei de contact interdentar se creeaza acces pentru instrumentul diamantat (efilat sau chanfrein) cu care se realizeaza deretentivizarea, paralelizarera peretilor si prepararea zonei terminale (. l2.38.b).

5. Prepararea santurilor proximale se face cu o freza cilndro-conica cu varf plat. Santurile vor fi plasate cat mai vestibular, fara sa se submineze stratul de smalt. Santurile nu trebuie sa se extinda pana in zona terminala a prepararii proximale. Initial se separa santul mezial, apoi cel distal, cat mai paralel cu primul (. 12.39.a).

. 12.38. Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar):

a - slefuirea suprafetei palatinale axiale; b - slefuirea suprafetei proxnnale

6. Un sant transversal va uni cele doua santuri proximale. El are o forma de treapta, bine delimitata, pe panta slefuita a suprafetei palatinale. Se recomanda amplasarea lui in apropierea zonei de contact ocluzal cu dintii antagonisti. Pentru preparare se pot folosi freze cilmdro-conice, pietre lenticulare sau tronconice. Adancimea santului este de 0,5-0,8 mm. Muchia formata intre marginea incizala si peretele vertical al santului trebuie rotunjita (. 12.39.b)

In santul orizontal va fi adaptata o nervura metalica care ya conferi rigiditate si rezistenta coroanei partiale si va intari marginile metalice subtiri.

. 12.39. Etapele prepararii unui bont pentru o coroana partiala 3/4 (canin maxilar):

a prepararea santului proximal; b prepararea santului transversal

7. La nivelul zonei terminale vestibulo-incizale se slefuieste un bizou pe o largime de 0,5 mm. Bizoul va fi m unghi drept fata de axa de insertie. La dintii frontali bizoul extern se poate slefui numai pe versantul distal al caninului.

in ura 12.40. prezentam schema unei preparari pentru o coroana partiala 3/4 pe un canin maxilar cu mentionarea functiilor biomecanice ale fiecarui detaliu al preparatiei.

\. 12.40. Prepararea unui bont pentru o coroana partiala 3/4 la un canin maxilar (schema)

1. Zona terminala in chanfrein: rezistenta structurala.

2. Perete axial: retentie, stabilitate, rezistenta structurala si protectie parodontala.

3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala.

4. Sant transversal incizal: rezistenta structurala.

5. Bizou incizal: integritate marginala.

6. Perete vestibular: integritate marginala.

7. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

tabelul 12. 3.

Prepararea pentru coroana partiala la dinti frontali (rezumat)

Etapele prepararii	Instrumentarul recomandat	Criterii
Santuri de orientare pentru reducerea orala	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Sa permita un spatiu interocluzal de 1 mm
Reducere orala aproximativ Imm	Instrument diamantat in forma de minge de rugby.	Trebuie sa asigure un spatiu de 1-l,5 mm
Bizou incizal	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Sa permita o grosime a meta-lului^ 0,7-0,8mrn
Santurile de orientare pentru reducerea axiala	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Sa permita o grosime a metalului de 0,5 mm la margini
Reducere axiala	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Se extinde interproximal aproxi-mativ 0,4 mm oral de zona de contact; paralel cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vesti-bulare
Forma de retentie (santuri proximale si orificii pentru pinuri prale)	Freza cilindro-conica din carbid-tungsten	Santuri paralele cu cele 2/3 incizale ale suprafetei vesti-bulare; va trebui sa reziste la deplasarea orala; peretele oral al santului intalneste peretele axial proximal la un unghi de 90
Finisare si evazare	Instrumente diamantate cilindro-conice cu granulatie fina (mari si mici)	Toate suprafetele vor fi netezite; peretele vestibular al santului evazat pentru a intrerupe con-tactul proximal; nu ramane smalt nesustinut.

tabelul 12.4.

Coroane partiale pe dinti frontali (rezumat)

Indicatii	Contraindicatii	Avantaje	Dezavantaje
-Coroana clinica robus-	-Dinti scurti.	-Conservarea structurii	-Usor mai putin
ta de lungime medie	-Dinti devitali.	dentare.	retentiva decat coroana
sau mai lunga.	-Index crescut de carii.	-Acces usor la margini	turnata.
-Suprafata vestibulara	-Distructii coronare	pentru finisare (stoma-	-Adaptare limitata a
intacta care nu necesita	extensive.	tolog) si igienizare	axei de insertie.
modificarea conturului	-Neconcordanta intre	(pacient).	-0 anumita expunere
si care este sustinuta de	alinierea dintelui si axa	-Implicare gingivala	la vedere' a metalului.
tesuturi dure sanatoase.	de insertie a protezei	mai redusa decat la	-Neindicata pe dintii
-'Sa nu existe discre-	partiale fixe.	coroanele de invelis.	devitali.
panta intre orientarea	-Carii cervicale.	-Refluare usoara a	-Retentivitate mai slaba
axiala a dintelui si axa	-Dinti globulosi.	cimentului si adaptare	decat a coroanelor de
de insertie propusa a	-Dinti subtiri'.	buna.	invelis (bine de retinut
protezei partiale fixe		-Verificare usoara a	cand se foloseste ca
		adaptarii.	element de agregare).
		-Posibilitate de testare
		electrica a vitalitatii
		dintilor.

3. PREPARAREA DINTILOR PENTRU COROANA PARTIALA CU CRAMPOANE (PINLEDGE)

Prepararea pentru un pinledge reprezinta o altemativa pentru coroana partiala, m care crampoanele suplinesc retentia realizata de peretii proximali si santuri. Este o coroana cu talon si crampoane. Ea este cunoscuta m literatura de specialitate sub numele de pinledge' spre deosebire de pinlay' care este o incmstatie (un inlay) cu crampoane. Acest tip de coroana partiala (mai exact preparatia pentru receptarea ei) reprezinta o provocare pentru orice medic.

Retentia este mai redusa decat la coroana 3/4 dar aspectul estetic este mai bun si prepararea dintelui este mai economica.

Gradul de retentie depinde de numarul crampoanelor, diametrul lor si profunzimea lacasurilor (puturilor) dentinare. De obicei se folosesc trei crampoane, doua incizale si unul ^ciftgular, circumscriind un triunghi. Plasarea lor in dreptul unghiurilor asigura stabilitate maxima.

Stabilitatea este asigurata, pe langa dispunerea crampoanelor, de doua trepte transversale, una m 1/3 incizala cealalta la cingulum. In aceste trepte se prepara trei nise si in centrul lor puturile dentinare pentru cramppane. (. 12.41.)

Rezistenta este asigurata de barele ^=07mm metalice care se sprijina pe cele doua trepte si prin grosimea lor intaresc restul talonului, care este mai subtire.

Pinledge-ul se indica ca element de agregare in edentatiile frontale reduse, cand dintii stalpi (incisivi centrali sau laterali) au dimensiuni reduse vestibulo-orale si/sau cingulum-ul este mic.

Pentru incisivii inferiori este o altemativa utila, date fimd dimensiunile redusecare nu permit contormarea de santuri proximale si nici prepararea bontului pentru o CM nu este lipsita de riscuri. Se contraindica la dintii care prezinta carii sau restaurari pe suprafetele care nu vor fi acoperite si la pacientii care prezinta un puseu de leziuni carioase. .viiuw', Obiectivele preparatiei sunt urmatoarele:

- efectuarea treptelor ofera sprijin si rezistenta tumaturilor fata de presiunile tnasticatorii si creeaza conditii pentru realizarea niselor si puturilor. Pe suprafetele orale ale dintilor frontali, treptele se realizeaza in unghi drept, perpendicular pe axul lung al dintelui sau al axului de insertie al restaurarii si nu neaparat paralele cu marginea incizala. Ele trebuie sa aiba latimea necesara pentm a face fata solicitarilor;

- puturile sunt efectuate pentru a primi crampoanele, de obicei m numar de trei pentru ca sa formeze un tripod destinat sa reziste deplasarii, desprinderii sau rotatiei coroanei. Prepararea dintelui comporta urmatorii timpi:

1. reducerea fetei orale,

2. realizarea treptelor si a niselor,

3. prepararea puturilor dentinare parapulpare,

4. bizotarea si finisarea marginilor incizale si a muchiilor. Lacasurile pentru crampoane trebuie preparate cu freze calibrate.

Forma puturilor va fi reprodusa in coroana tumata cu ajutorul unor fire din plastic, crampoane din iridiu-platina, care se fixeaza de macheta sau in amprenta. Coroana va fi tumata din aur platinat, aliaj cu modul de elasticitate mare, dar poate fi realizata si din alte aliaje.

Retentia si rezistenta acestei coroane partiale cu crampoane poate fi imbunatatita prin realizarea unor elemente suplimentare de retentie, obtinandu-se astfel o coroana partiala cu crampoane modificata.

in ura 12.42. prezentam schema unei preparatii pentru o coroana partiala cu crampoane modificata cu mentionarea functiilor biomecanice indeplinite de fiecare detaliu.

. 12.42. Schema prepararii unui bont pentru o coroana partiala cu crampoane modificata (incisiv maxilar)

1. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate.

2. Sant proximal: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

3. Suprafata palatinala: rezistenta structurala.

4. Nisa si orificiu pentru crampon: retentie si stabilitate.

5. Bizou incizal: integritate marginala. - 6. Sant transversal incizal: rezistenta structurala.

7. Perete vestibular: integritate marginala.

8. Santuri proximale: retentie, stabilitate si rezistenta structurala.

9. Slefuire axiala: retentie, stabilitate, rezistenja structurala si parodontala

10. Zona terminala in chanfrein: rezistenta structurala.

tabelul I2.5.

Coroana partiala cu crampoane (rezumat)

Indicntii	Contraindicatii	Avantaje	Dezavantaje
-Dinti frontali nedeteriorati in	-Camere pulpare mari	-Reducere minima a	-Mai putin retentiva
cavitatea bucala, fara carii i'	-Dinti subtiri	dintelui	decat acoperirea totala
-Cerinte estetice crescute	-Dinti devitali	-Lungime minima a	-Alinierea se poate
-Unele santuri proximale sunt	-Implicarea carioasa	marginii	dovedi dificila
imposibil de realizat	-Probleme cu axa de insertie	-Implicare gingivala	-Tehnic solicitata
-Pentru modificarea conturului oral al	propusa a pro-tezei partiale	minima	-Neutilizabila pe dintii
dintilor frontali maxilari sau pentru	fixe	-Acces optim pentru	devitali
modificarea ocluziei		finisare marginala si
-Sine de imobilizare frontale		igiena
		-Retentia adecvata
		-Aspect estetic excelent

tabelul 12.6.

Pre	pararea coroanei partiale cu crampoane (rezumat)
Etapele prepararii	Instrumentarul recomandat	Criterii
Reducerea crestei marginale si a zo-nei de contact adiacente spatiului edentat	Instrument diamantat cilindro-conic cu varfrotunjit	Se va asigura spatiu pentru o grosime adecvata a metalului in zona conectorului
Reducere orala	Instrument diamantat in forma de minge de rugby	Va trebui sa se asigure un spatiu de cel putin 0,7-0.8 mm
Trepte	Freza fisura cilindro-conica din carbid-tungsten	Treptele trebuie sa fie paralele una fata de cealalta cand sunt privite dinspre oral si incizal; latimea maxima 1 mm
Nise si orificii pentru crampoane	Freza cilindro-conica din carbid-tungsten	Orificiile pentru pinuri vor avea o adancime intre 2-3 mm; latimea minima a treptei in jurul orificiilor 0,5 mm.
Finisarea	Pietre de finisare	Toate suprafetele vor fi cat mai netede posibil (obtinute cu instrumente rotative cu granulatie fina) pentru a usura indepartarea machetei delicate de pe model.