Sigilarea dentara

SIGILAREA

1. TIPURI DE SIGILARI

a. Sigilarea simpla

b. Obturatie preventiva cu rasina

- OPR tip I

- OPR tip II

- OPR tip III

SIGILAREA SIMPLA

Descriere

-     757e49h ;     757e49h ;  sigilarea simpla este o metoda de prevenire a cariei dentare foarte eficace, in special la copin si adolescenti

-     757e49h ;     757e49h ;  consta din deretentivizarea sistemului de fisuri si gropite prin aplicarea unui material plastic (rasina) care se intareste pe suprafata dintelui

-     757e49h ;     757e49h ;  sigilantul actioneaza ca o bariera impotriva placii bacteriene si a acidului rezultat din metabolismul placii

Indicatii

     757e49h ;     757e49h ; Pacienti:

-     757e49h ;     757e49h ;  copii si adolescenti

-     757e49h ;     757e49h ;  pacienti cu risc la carie mediu/mare, cu carioactivitate si experienta cariala mare

-     757e49h ;     757e49h ;  pacienti cu igiena orala absenta sau deficitara

-     757e49h ;     757e49h ;  pacienti necooperanti la tratament invaziv

-     757e49h ;     757e49h ;  pacienti cu nevoi speciale de sanatate generala

     757e49h ;     757e49h ; Dinti:

- dintii/suprafetele/zonele care prezinta risc mare la carie

- dinti cu sistem fisural adanc, retentiv sau/si cu defecte de coalescenta indiferent de localizare (ocluzal, supracingular, in gropitele vestibulare si orale, deasupra tuberculilor suplimentari)

- dintii prospat erupti care prezinta suprafata de sigilat complet vizibila

- dinti care nu prezinta carii ocluzale sau aproximale

- dinti cu demineralizari/marmoratii ale smaltului ocluzal (doar la pacientii cu risc scazut la carie avand cel mult inca o carie/obturatie; cand Rx bitewing si examinarea clinica prin inspectie si palpare cu sonda exclude caria dentinara ascunsa)

- dinti obturati care au santuri si fosete retentive restante necuprinse in obturatie.

Dinti candidati la sigilare:

- molarii permanenti: M1, M2 si M3 Riscul la carie al molarilor permanenti este cel mai mare la 2-4 ani dupa eruptie dar ei raman susceptibili pana in adolescenta si peste aceasta varsta. Daca dintii nu prezinta carii dupa 4-mai multi ani dupa eruptie nu mai este necesara sigilarea.

- premolarii in special la pacientii cu risc mare la carie

- M temporari (in special M2).

Avantaje:

- este o metoda eficienta de prevenire a cariei dentare alaturi de igiena orala, fluorizarea topica, sistemica, controlul dietei

- este un tratament simplu, comod, nu este o metoda sangeranda si nici invaziva dentara

- sigilantul poate inactiva o carie incipienta.

Dezavantaje

- inconvenientul major al sigilarii este ca are retenteie limitata si se detaseaza de pe dinte trebuind sa fie periodic reaplicat.

Ordinea de sigilare a dintilor

- la 3-4 ani molarii temporari (M2 in special)

- la 6-7 ani molarul de sase ani

- la 11-l3 ani molarul doi permanent, premolarii.

Suprafetele de sigilat

- sistemul ocluzal de santuri si gropite

- gropitele vestibulare/orale ale molarilor

-zonele retentive determinate de prezenta tuberculilor suplimentari (Carabelli, Zckerkandl, Bolk etc)

Tipuri de sigilanti

a. Dupa materialul folosit sunt:

-     757e49h ;     757e49h ;  RDC care contin rasina bis GMA cu/fara fluor. Au rata durabilitatii de 1-2 ani.

-     757e49h ;     757e49h ;  CIS autopolimerizabile sau modificate cu rasina. Au rata durabilitatii mai mica de 6 luni-l an, aderenta chimica la smalt, elibereaza ioni de fluor, au o culoare acceptabila.

b. Dupa priza materialului sunt:

-     757e49h ;     757e49h ;  sigilanti autopolimerizabili (cu priza chimica) De ex.: Concise White Sealant System (3M) care este alb, Delton (J&J) transparent sau colorat etc 

-     757e49h ;     757e49h ;  sigilanti fotopolimerizabili:

o     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;   priza cu ultraviolete - Alpha-Seal, Nuva- Seal alb

o     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;   priza cu lumina vizibila care au avantajul ca spotul luminos este mai penetrant si mai constant - Visio-Seal transparent, Helioseal alb (Vivadent), Delton (J&J) transparent.

Tehnica de lucru a sigilarii simple

1. curatirea suprafetei dentare care va fi sigilata

- se elimina placa bacteriana si resturile alimentare de pe suprafata dintelui deoarece pe un dinte curat sigilantul adera mai bine

- indepartarea PB se realizeaza prin periaj profesional folosind paste abrasive sau paste de dinti fara fluor si periute rotative

- se spala cu apa

- se izoleaza dintele cu: rulouri de vata, aspirator de saliva. Diga necesita anestezie locala rar acceptata de copilul mic.

- toaleta cu apa oxigenata

- uscarea cu spray-ul de aer.

pregatirea dintelui

- gravarea acida cu acid ortofosforic 37-50%, solutie sau gel un timp variabil in functie de indicatiile producatorului si tipul dintelui (temporar/permanent). DP- 15-20 sec., DT - 20-30 sec. si pentru dinti contaminati cu saliva inca - 10 sec.

- acidul se poate aplica cu: pensule, bureti, bulete de vata, seringa.

- spalare abundenta cu apa timp de 15-20 secunde, sub izolare, pentru eliminarea acidul de pe dinte. Atentie: nu trebuie sa se contamineze cu saliva suprafata demineralizata. Se schimba izolarea si se usuca dintele. Daca totusi s-a produs contaminarea cu saliva se repeta toaleta si se redemineralizeaza timp de 10 secunde

- se usuca 20 sec. dupa care suprafata trebuie sa aiba un aspect alb-cretos. Daca nu se observa acest aspect se repeta demineralizarea.

3. aplicarea materialului de sigilare

- aplicarea sigilantului (Helioseal, Alphaseal, Delton, Fissurit etc) se face cu: pensule, seringi, spatula, aplicator, bulete, minibureti sau orice alt instrument potrivit ca marime (mic) astfel ca materialul sa intre in toate santurile si fosetele.(.2.7.)

- este foarte important sa se elimine toate bulele de aer inglobate de materialul fluid de sigilare (cu sonda) deoarece ele pot afecta sigilarea

- cantitatea de sigilat depusa trebuie sa fie suficienta pentru a acoperi zonele demineralizate din fundul santurilor si fosetelor.

4. priza materialului de sigilare

- autopolimerizare in 1-2/3-5 minute

- fotopolimerizare 10-20 secunde. Cea mai folosita este fotopolimerizarea cu lampa cu halogen.

5. verificarea sigilarii

- sigilantul trebuie sa acopere toate zonele retentive

- sigilantul trebuie sa adere de dinte in toate zonele aplicate (se verifica toate marginile cu sonda)

- verificarea ocluziei se face cu hartie de articulatie

- contactele premature vor indepartate cu freze diamantate potrivite cu dimensiunea contactului prematur

- fluorizarea zonelor demineralizate si neacoperite cu sigilant

6. controalele periodice ale sigilarii

- se fac la 6 luni

- sigilarea se poate prezenta la control astfel: este intacta, este pierduta in totalitate, este pierduta partial, prezinta microneadaptari, goluri de aer.

3. OBTURATII CU SIGILANT

3.1. SIGILAREA LARGITA (OPR tip I)

'Stomatologia minim invaziva' este un concept nou in medicina dentara pediatrica care combina diagnosticul precoce cu realizarea de preparatii ultraconservatoare. Sigilarea largita (SL) face parte dintre tehnicile moderne de tratament (obturatii cu sigilant), ultraconservatoare.

Descriere

Cavitatea minima, obtinuta prin indepartarea stricta a smaltului colorat printr-o metoda minim invaziva denumita enameloplastie, este obturata cu sigilant (RDC fluida).

Indicatii

-     757e49h ;     757e49h ;  pacienti cu risc mediu/mare la carie

-     757e49h ;     757e49h ;  marmoratii/demineralizari ocluzale

-     757e49h ;     757e49h ;  cariilor ocluzale minime

-     757e49h ;     757e49h ;  santuri si fosete chestionabile, suspecte de a ascunde carii dentinare.

Tehnica

a)     757e49h ;  enameloplastia (fisurotomie)

-     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;  reprezinta o biopsie a smaltului fiind o metoda minim invaziva de indepartarea a smaltului afectat

-     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;  are valoare de diagnostic (diagnosticul cariilor ajunse in dentina) si tratament (realizeaza indepartarea smaltului afectat si obturarea preparatiei cu sigilant).

-     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;  se poate realiza cu turbina/piesa si freze sferice mici sau freze fissure dar si cu frezele special de fisurotomie

-     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;     757e49h ;  forma si marimea frezei de fisurotomie sunt desenate special pentru scopul de a trata leziunile ocluzale mici. Dimensiunea si forma ascutita a partii active (2,5 mm) a frezei permite varfului taietor sa sectioneze foarte putine canalicule dentinare. Aceasta reduce la minimum caldura si vibratiile produse in timpul lucrului. Restrangerea utilizarii frezei de fisurotomie la smalt are drept efect reducerea disconfortului pentru pacient si in consecinta eliminarea necesitatii efectuarii anesteziei.

b)     757e49h ;  Izolarea dintelui: cu diga sau cu rulouri si aspirator

c)     757e49h ;  Toaleta cavitatii: cu H₂O₂, alcool

d)     757e49h ; Demineralizarea preparatiei cu acid fosforic 37% timp de 30 sec.-l min. in functie de tipul dentitiei

e)     757e49h ;  Spalarea acidului cu jetul de apa, sub izolare

f)     757e49h ;   Se reface izolarea evitandu-se contaminarea cu saliva a preparatiei

g)     757e49h ;  Aplicarea compozitului (RDC fluida) si a sigilantului (RDC foarte fluida)

h)     757e49h ;  Indepartarea eventualelor bule de aer inglobate in material

i)     757e49h ;    Fotopolimerizare 40 sec.

j)     757e49h ;    Verificarea sigilarii (goluri de aer, integritate,adaptare marginal, aderenta, ocluzia etc)

k)     757e49h ; 

Corectarea deficientelor.

l)     757e49h ;    Finisarea si lustruirea doar daca au fost necesare interventii pe suprafata obturatiei

m)    Control periodic.

2. OBTURATIA PREVENTIVA CU RASINA TIP II si III

Tratamentul fosetelor si santurilor suspecte a fost simplificat prin introducerea conceptului de obturatie preventiva cu rasina, descris pentru prima data de Simonsen si Stallard in 1977.

Descriere

tehnica combina tratamentul unei carii ocluzale minime (putin intinsa in suprafata) care a ajuns in dentina cu sigilarea preventiva a santurilor si fosetelor susceptibile.

principiul extenziei preventive clasice (Black) ( cap. 9) este inlocuit cu principiul sigilarii preventive.

in cadrul OPR prepararea cavitatii clasa I este limitata la stricta indepartare a tesuturilor alterate de carie

preparatia este apoi obturata cu compozit/CIS sau o combinatie CIS-RDC

in final toata suprafata ocluzala este sigilata.

Indicatii

- carii ocluzale cavitare minime in smalt (sonda agata intr-o foseta a sistemului fisural)

- carii ocluzale chestionabile care ascund carii incipiente in dentina

- dinti fara carii proximale sau cu carii proximale mici care pot fi tratate prin cavitati tip casta

- pacienti cu risc mic la carii (controale stomatologice periodice, cu igiena si dieta adecvata, cu fluorizari in antecedente).

Contraindicatii

- carii ocluzale extinse care implica mai multe zone ale sistemului fisural cluzal

- carii proximale mari care necesita prepararea unei cavitati clasa a II-a

- carii in zonele cu incarcare ocluzala mare

la pacientii cu risc la carie mediu sau mare.

Tehnica

a. Anestezie daca este cazul (de obicei nu este necesara)

b. Izolare cu diga/rulouri si aspirator

c. Curatarea suprafetei prin periaj profesional

d. Enameloplastia fisurii chestionabile cu o freza sferica mica cu turatie mica (1/2 sau 1/4) sau freza fissure sau freza la turbina

f. Exereza dentinei alterate in totalitate cu freze sferice mici la piesa contraunghi. Este esential sa se largeasca accesul pe masura ce prin indepartarea dentiei alterate apare smalt nesustinut pentru a evita riscul de a deschide prea mult nejustificat cavitatea. Smaltul nesustinut care nu impiedica exereza dentinei alterate nu trebuie sa fie indepartat.

g. Toaleta cu H₂O₂ si uscare cu jet de aer a cavitatii

i. OPR tip II:

-     757e49h ;     757e49h ;  cavitatea rezultata este superficiala (0,5 mm in dentina)

-     757e49h ;     757e49h ;  se aplica un liner de CIS pana la JSD

-     757e49h ;     757e49h ;  fotopolimerizarea liner-ului 40 sec.

OPR tip III:

-     757e49h ;     757e49h ;  daca cavitatea rezultata este medie aplica o baza de CIS/FOZ pana la JSD

-     757e49h ;     757e49h ;  daca cavitatea rezultata este profunda se aplica un strat de liner de Ca(OH)₂ + baza de CIS/FOZ pana la JSD (obturatie laminata)

-     757e49h ;     757e49h ;  fotopolimerizarea fiecarui strat de liner se face timp de 40 sec.; se adauga CIS pina se ajunge la grosimea dorita necesara bazei

j. Demineralizarea acida cu gel a marginilor de smalt ale cavitatii si a sistemului fisural ocluzal restant (dupa indicatiile producatorului ; in general 20 sec) ; Se spala acidul cu jetul de apa sub izolare

k. Se reface izolarea evitandu-se contaminarea cu saliva

l. Aplicarea unui strat subtire de primer+bonding in cavitate cu un aplicator sau o buleta de vata. Atentie a nu se aplica rasina bonding in exces pentru ca acest fapt reduce calitatea adeziunii; Fotopolimerizarea bonding-ului timp de 20 secunde.

m. Aplicarea de compozit hibrid in cavitate pana se ajunge la nivel ocluzal; materialul se polimerizeaza strat cu strat

n. Aplicarea a unui sigilant de fisuri flow opac peste obturatia de compozit si peste intreg sistemul de fisuri si gropite ocluzal restant; fotopolimerizare 20 secunde. Nu trebuie sa se re-demineralizeze suprafata ocluzala inainte de a plasa sigilantul

o. Verificarea obturatiei

p. Indepartarea izolarii si verificarea ocluziei

r. Finisarea si lustruirea obturatiei.

Tabel 1. Indicatiile sigilarii