Tehnica directa, indirecta

TEHNICA DIRECTA

Utilizand aceasta tehnica, fazele de laborator sunt eliminate. Este o tehnica convenabila atunci cand laboratoml de tehnica dentara nu este m apropierea cabinetului. Tehnica directa prezinta o serie de dezavantaje si anume:

a) potential crescut de traumatizare a tesuturilor bucale in timpul polimerizarii rasinii;

b) adaptare marginala deficitara.

Prin urmare, utilizarea tehnicii directe ca metoda de rutina este mai putin indicata. Degajarea de caldura, uneori chiar peste 70C ramane unul din inconvenientele tehnicii directe.

Metoda directa se practica totusi pentru RPP unidentare sau pentru restaurarea provizorie a edentatiilor reduse, fiind mai avantajoasa din punct de vedere material.

Exista mai multe tehnici de obtinere a RPP m cabinet. Ele difera m functie de materialul folosit pentru realizarea conformatomlui (tiparul m care se toama rasina din care se confectioneaza restaurarea provizorie).

1. CONFORMATOARELE

Conformatoarele sunt mijloace auxiliare indispensabile m realizarea RPP. Ele s-au diversificat m ultimele decenii, usurand activitatea medicului. Exista doua tipuri de conformatoare: industriale (prefabricate) si confectionate in cabinet.

Conformatoml reproduce in negativ forma dintelui inainte ca acesta sa fie preparat, sau a coroanei dintelui modificata cu ceara pe modelul de gips.

. 13.14. Graficul indica reactia exoterma in timp, pentru cateva materiale in conditii experimentale similare. intr-o simulare experimentala au fost inregistrate temperaturi mai mari de 70C la nivelul camerei pulpare a dintilor preparati in Gazul tblosirii tehnicii directe.

Conformatorul - amprenta

Se poate obtine din orice material elastic de amprenta. De obicei, amprentarea campului protetic se face in portamprenta, cu hidrocoloid ireversibil sau silicon. In acest caz, amprenta reprezinta conformatorul. Acesta va corespunde mai bine scopului propus daca se sectioneaza marginile subtiri ale amprentei (la nivel gingival si interproximal).

Dintre materialele elastice utilizate sunt preferate cele cu consistenta crescuta (putty materials), pentru ca nu necesita obligatoriu portamprenta si pot fi rascroite usor m forma dorita (. 13.15.). De asemenea, flexibilitatea lor faciliteaza dislocarea restaurarii din conformator. Incapacitatea acestor materiale de a reproduce detaliile de finete ale suprafetelor nu constituie un dezavantaj major.

Conformatoarele din folii termoplastice

Foliile termoplastice se confectioneaza

dm acetat de celuloza sau din polipropilena si sunt disponibile m diferite forme, marimi si

grosimi. Cele de 125xl25mm, cu o grosime de 0,5 mm sunt indicate m confectionarea restaurarilor provizorii. In general, este preferata polipropilena, deoarece se adapteaza mai intim pemodel si rezista mai bine lauzura(. 13.16.).

Foliile se incalzesc si se adapteaza pe modelul de gips sub vid sau sub presiunea aerului cand materialul este in stare plastica. Spre deosebire de alte conformat 242j94c oare externe, foliile de propilena au peretii subtiri si transparenti. Aceste caracteristici reprezinta un avantaj in cazul cand se utilizeaza tehnica directa de confectioanare a RPP. in Clinica de Protetica dentara din Timisoara exista o experienta de peste zece ani de confectionare a conformatoarelor din placi de Erkoflex, cu aparatele Erkoform-D si/sau Erkopress, produse ale firmei ERKODENT.

. 13.16. a. Montarea foliei in aparatul de vid; b. Taierea materialului plastic si indepartarea conformatorului de pe model. (59)

Dupa ce conformatoml din material termoplastic se umple cu rasma, se aplica pe dintele preparat si pacientul este invitat sa ocluda. Se asigura astfel pozitionarea corecta a conformatorului pe camp si se reduce timpul necesar retusurilor ocluzale ulterioare.

Conformatoarele din acetat de celuloza

Conformatoarele din acetat de celuloza sunt folosite pentru reconstituiri provizorii din RA sau RDC, utilizand tehnica directa. Adaptarea lor la dimensiunile dintelui preparat se face intr-o maniera asemanatoare celei descrise anterior.

Acetatul de celuloza este un material subtire, transparent, disponibil pentru toate formele de dinti intr-un numar mare de dimensiuni. Odata rasina polimerizata, acetatul de celuloza se desprinde de pe aceasta si se arunca. Pentru stabilirea contactelor proximale,

se utilizeaza o alta rasina autopolimerizabila. Conformatoarele se gauresc cu o sonda dinspre inauntru spre inafara, pentru a nu se crea lipsa de substanta in material.

2. ETAPE IN REALIZAREA RESTAURARILOR PROVIZORII PRIN TEHNICA DIRECTA

Realizarea RPP prin tehnica directa necesita intr-o prima etapa obtinerea unui conformator. In cazul restaurarilor unidentare se poate folosi un conformator din acetat de celuloza, iar pentru restaurarile protetice pluridentare acesta se obtine prin amprentarea campului protetic inainte de prepararea bonturilor (sau a modelului diagnostic), conformatoml fiind reprezentat de amprenta respectiva.

Este indicat ca amprentarea sa se faca cu materiale de consistenta crescuta evitand astfel incidentele ce pot aparea in urma deformarii amprentei. Excesul de material de amprenta este Tndepartat pentm a conferi o mai buna adaptare la repozitionarea amprentei pe campul protetic, iar pentm evitarea defectelor Tn viitoarea restaurare protetica se indeparteaza materialul de amprenta corespunzator spatiilorinterdentare (. 13.18.).

. 13.18. Pregatirea conformatorului-amprenta pentru asigurarea rezistentei restaurarii provizorii. (59)

Pentru o mai buna adaptare a restaurarii provizorii este indicata realizarea unui sant m amprenta pe fetele vestibulare si orale corespunzatoare dintilor ce vor fi protezati. Dupa polimerizare excesul de rasina se va indeparta in etapa de finisare a restaurarii

. 13.19. Conformarea marginilor cervicale ale restaurarii provizorii (59).

Realizarea RPP prin tehnica directa necesita folosirea de rasini care m timpul polimerizarii degaja o cantitate de caldura cat mai redusa si nu prezinta efecte nocive asupra organului pulpar si a tesuturilor moi adiacente (Protemp 11 - ESPE).

In cazul folosirii conformatoarelor dm acetat de celuloza se pot utiliza gratie transparentei acestora si rasini fotopolimerizabile sau rasini dual.

. 13.20. indepartarea, dupa polimerizare, a restaurarii provizorii de pe campul protetic (59).

Polimerizarea rasinii este urmata de conformarea marginilor gingivale ale restaurarii, verificarea adaptarii pe campul protetic, fmisare si fixare provizorie.

2. TEHNICA COMBINATA

Tehnica presupune realizarea unei RPP cu un perete initial foarte subtire (confectionarea RPP in laborator, Tnainte de prepararea dintelui). Se asigura un spatiu corespunzator intre preparatie si fata intema a protezei provizorii. Restaurarea provizorie confectionata clasic pe modelul diagnostic nu are o adaptare perfecta la dintii preparati. Ea va fi captusita ulterior direct in cavitatea bucala cu o raina aditionala.

Avantaje:

a) Timp mat redus de lucru m cabinet. Majoritatea manoperelor se completeaza inainte de sosirea pacientului.

b) Mat putina caldura generata m cavitatea bucala, ativ cu tehnica directa, deoarece cantitatea de raina pentru captuire este mai mica.

c) Contactui dintre monomerul rezidual si tesuturile moi este minim.

Tehnica recunoaste ca prima etapa amprentarea intr-o sedinta anterioara celei m care se prepara bonturile campului protetic. Astfel partea extema a RPP este fmalizata in momentui realizarii preparatiilor dentare.

Se indeparteaza materialul de amprenta corespunzator santului gingival, realizand supradimensionarea marginii cervicale a restaurarii, crescand astfel rezistenta si adaptabilitatea acesteia.

Pe suprafata intema a amprentei se aplica monomerul (evitand excesele) in strat subtire, corespunzator dintilor ce vor fi restaurati, cu extindere pe gingia adiacenta.

Cu ajutorul unui pulverizator se poate aplica polimerul pe suprafata amprentei pana la absorbtia in totalitate a monomemlui (. 13.21.).

. 13.21. Pulverizarea polimerului pe suprafa(a amprentei (59).

In urma polimerizarii, se indeparteaza excesul din zona marginala, conformand atat marginea gingivala a restaurarii cat si ambrazurile (. 13.22.). Dupa prepararea bonturilor se verifica adaptarea partii externe a RPP, apoi aceasta este umpluta cu rasina si inserata pe campul protetic.

Se asteapta polimerizarea stratului intern al rasinii, apoi restaurarea se indeparteaza de pe campul protetic, se elimina excesele de la nivel marginal, apoi restaurarea se fixeaza provizoriu.

. 13.22, Conformarea ambrazurilor (59).

, 13,23, Polimerizarea stratului intern al restaurarii si fixarea ei provizorie pe campul protetic (59).

3. TEHNICA INDIRECTA

Aplicand aceasta tehnica, RPP se confectioneaza in afara cavitatii bucale. Se amprenteaza dintii preparati si bresa edentata si se toarna un model din gips pe care se va confecfiona RPP.

Avantaje:

a) Protectia dintilor preparati si a tesuturilor adiacente, intrucat nu exista contact cu monomerul rezidual. Se evita astfel posibilele reactii alergice. Exista studii care arata ca 20% dintre subiecti prezinta sensibilitate la monomer. Riscul sensibilizarii pacientilor care nu sunt alergici la monomer creste direct proportional cu frecventa expunerii. La pacientii alergici, expunerea, chiar la o cantitate mica de monomer, poate genera ulceratii dureroase si stomatite.

b) Protectia dintilor preparati fata de insultele mecanice din cursul polimerizarii acrilatului.

c) Adaptarea marginala a RPP polimerizate m contact cu modelul de gips este

semnificativ mai buna decat in cazul tehnicii directe, cand polimerizarea se face in cavitatea bucala. Pe de o parte, contactul permanent cu modelul limiteaza contractia volumetrica din timpul polimerizarh, iar pe de alta parte este eliminata distorsionarea prin manipularea manuala a restaurarii.

Tehnica indirecta prezinta cele mai putine riscuri pentru pacient.

Faze clinico-tehnice:

in cabinet:

1. Dupa stabilirea culorii si prepararea dintilor, se alege o lingura de amprenta pentru hidrocoloidul ireversibil. Poate fi indicata si o amprenta segmentara, care sa cuprinda si dintii adiacenti, vecini dintilor stalpi.

2. Largirea temporara a santului gingival si evidentierea zonei preparatiei terminale.

3. Realizarea amprentei cu hidrocoloid ireversibil.

4. Tumarea modelului de catre medic sau asistenta. in aceasta perioada, se pot efectua alte faze clinice ale protezarii, cum ar fi amprenta finala in vederea confectionarii protezei fixe de durata.

in laborator:

1. Se toama modelul de gips.

2. Dupa demularea amprentei, se sectioneaza modelul astfel incat sa se potriveasca conformatorul, confectionat anterior din folie transparenta sau prin supraamprentarea modelului diagnostic.

3. Se izoleaza modelul.

4. Dupa uscare, se marcheaza zona terminala cu un creion. Uscarea se poate accelera folosind unjet usor de aer.

5. Umplerea conformatorului cu rasina se face sistematic, incepand de la un capat si terminand cu celalalt (. 13.25.). Pentru a evita incluziunile de aer se mentine tot timpul contactul peretilor seringii cu rasina. Conformatorul astfel umplut cu rasina se aplica pe model si se mentine in contact cat mai intim cu

. 13.24, Sectionarea modelului (59).

acesta. Ansamblul, m functie de tipul rasinii utilizate (foto sau autopolimerizabila), se introduce fie m incinta de fotopolimerizare, fie in apa calda (40 C), sub presiune (0.15Mpa), presiunea reducand riscul aparitiei porozitatilor in rasina.

. 13.25. Umplerea conformatorului cu rasina si fixarea modelului in conformator (59).

6. Se separa conformatorul de rasina polimerizata. De obicei, rasina ramane atasata de suprafata modelului. Daca nu se poate indeparta, modelul se poate sectiona cu un disc de carbomnd.

. 13.26. Pozitionarea modelului in conformator: a. pozitionare corecta; b. pozitionarea excentrica duce la obtinerea unei reitaurari ddicitare;c. pozitionare incorecta, prea profunda a modelului (59).

7. Se sectioneaza si se inlatura zona de model corespunzatoare intermediarilor.

8. Excesul de rasina se indeparteaza cu o freza de acrilat si cu un disc de hartie. Pentru o sectionare cat mai exacta se poate trasa in prealabil conturul restaurarii cu un creion.

9. Conformarea zonei intermediarilor se face conform design-ului propriu.

10. Se fmiseaza restaurarea provizorie cu puf, imbibat cu pasta pentru fmisat rasina, se spala si se usuca (. 13.28.).

. 1328. Finisarea si lustruirearestaurarii (59).

in cabinet:

Se verifica RPP m cavitatea bucala. Evaluarea se face urmarind ariile de contact proximal, conturul, defectele de suprafata, adaptarea marginala si ocluzala. Contactele proximale deficitare, imperfectiunile de contur sau defectele de suprafata se pot corecta prin aditie de rasina.

Adaptarea marginala necorespunzatoare poate fi corectata ca si m tehnica combinata direct-indirecta.

. 13.27. Indepartarea restaurarii provizorii de pe model (59).

4. DISPOZITIVE CORONO - RADICULARE PROVIZORII

DCR provizorii se confectioneaza, de obicei, dintr-un miez de sarma acoperit de un polimer, dar exista si DCR-uri provizorii

prefabricate. -m nc-

Tehnica de confectionare:

Se plaseaza un segment de sarma, cu diametrul de 0,8-l,2 mm, in lacasul creat pentru DCR. Acesta nu trebuie fortat in canal, iar pentru conformarea corespunzatoare se poate folosi o piatra montata. Se marcheaza sarma cu un creion la dimensinea corespunzatoare a DCR-ului. Dupa aceea, la capatul ocluzal se face o bucla, cu ajutoml unui cleste. Se vaselineaza dintii si tesuturile din jur. Canalul se poate vaselina sau peretii lui acoperiti cu ulei de parafina cu un con de hartie.

Suprafata extema a sarmei se acopera complet cu rasina (se recomanda polimetil-metacrilat). Cand rasina dobandeste o consistenta corespunzatoare (nu curge) se introduce in canal si se asteapta pana cand incepe sa se intareasca. Se indeparteaza dispozitivul din sarma acoperit cu rasina atunci cand aceasta din urma a dobandit consistenta elastica (dupa aprox. 2-2,5 minute).

Monitorizarea polimerizarii se face bn atentie. Daca rasina ajunge sa fie rigida, se poate bloca in canal, indepartarea ei necesitand pierdere de timp si risc de fractura pentru dinte. De obicei, se indeparteaza din canal inainte de priza definitiva si se introduce in apa calda. In timpul cat se afla in cavitatea bucala se mobilizeaza continuu.

Se marcheaza marginea cu un creion si se indeparteaza surplusul cu ajutorul unui disc. Se verifica adaptarea in cavitatea bucala. Se finiseaza si se fixeaza provizoriu.

5. RESTAURARI PROVIZORII CU SCHELET METALIC DIN ALIAJE NENOBILE

Restaurarile provizorii de lunga durata pot fi confectionate si cu schelet metalic, folosind aliaje de Cr-Co de genul Remanium CD, Dentaumm, Rexillium etc.

Etape de lucrupentru confectionarea unei RPP de lunga durata cu schelet metalic din aliaj nenobil

I. Prepararea bonturilor in cavitatea bucala.

II. Amprenta de arcada a campului protetic. Amprenta cu alginat a antagonistilor.

III. Confectionarea modelului:

1. Tumarea modelului cu bont mobil din ghips tip IV (Fujirock , GC Dental Intemational, D-Hofheim), montarea in articulator, modelarea machetei din ceara, confectionarea unei chei siliconice peste macheta.

Daca in cursul tratamentului preprotetic nu au survenit modificari semnificative ale tesuturilor dentare si parodontale, o cheie din silicon poate fi utilizata pentru a transfera pe modelul cu bont mobil macheta din ceara modelata in faza diagnostica. in cazul unor schimbari importante ale raportului dinte - tesuturi gingivale, macheta din ceara va fi adaptata noii situatii. Ideala este aplicarea de ceara pe scheletul metalic si confectionarea unei chei din silicon peste acesta.

Macheta din ceara va fi reprodusa din RA cu ajutorul cheii (negativul formei).

Se realizeaza doua chei din silicon:

a) o cheie redusa pentru conformarea scheletului;

b) o cheie completa, sprijinita pe gingie si pe dintii restanti pentru conformarea materialului de placare.

Modelul cu bont mobil nu este necesar m cazul RP unitare si al protezelor partiale fixe de intindere mare. Este suficienta tumarea unor bonturi preparate inainte de tumarea celui de-al doilea model complet.

2. Tumarea celui de-al doilea model din ghips dur (tip III).

3. Tumarea modelului dintilor antagonisti din ghips extradur (tip IV). IV. Modelarea si turnarea capelor si a scheletului metalic:

- La restaurarile unitare si la protezele partiale fixe cu doi dinti stalpi confectionarea scheletului presupune indepartarea machetei de pe model si ambalarea sa.

- in cazul protezelor partiale fixe cu patru sau mai multi dinti stalpi, confectionarea scheletului implica, de obicei, realizarea unui model duplicat. Confectionarea capelor:

- Pe bont se aplica circa trei straturi de lac, care mentin un anumit spatiu. Grosimea totala a straturilor este de 30 yim. Lacul nu acopera 1,5 mm spre coronar de zona terminala a bontului.

- Grosimea minima a capelor din ceara va fi de 0,3-0,4

- Grosimea capelor din ceara se verifica cu atentie cu un micrometru. Straturi de ceara prea subtiri, care rezulta prin incalzirea exagerata a cerii de imersie, nu pot fi tumate cu precizie. Ele se ingroasa la nevoie. in schimb, tumaturile prea groase, care rezulta atunci cand ceara de imersie a fost prea rece, vor fi prelucrate ulterior cu mare dificultate.

- in cazul RP de lunga durata, capa din ceara nu va ajunge si nu va acoperi pragul sau chanfreinul. Adaptarea marginala finala a restaurarii va fi realizata din.acrilat si nu din metal(. 13.30.).

Modelarea scheletului:

- Spre deosebire de restaurarile metaloceramice, scheletul incorporat in RPP nu are decat rolul de consolidare a restaurarii pentru evitarea fracturilor (. 13.31.).

- Elementele de agregare sunt unite printr-un canal de tumare cu diametrul de 2 mm. Metalul nu va fi vizibil pe suprafata mucozala a intermediarilor restaurarii provizorii cu schelet metalic daca inchiderea marginala a elementelor de agregare se realizeaza in acrilat.

Exceptie: Modelarea scheletului metalic m cazul dintilor premolarizati sau cu amputatii radiculare presupune realizarea unei colerete metalice late de 2 mm. Zona terminala a bonturilor va fi preparata tangential. in treimea cervicala a scheletului se conformeaza 3-4 caneluri verticale lungi de 3-4 mm. Acestea faciliteaza indepartarea restaurarii provizorii cu ajutorul unei pense hemostatice, fara prejudicierea materialului de placare. Scheletul intermediarilor va avea suprafata mucozala convexa si ambrazuri cervicale suficient de largi pentru a permite accesul periutelor de igienizare a spatiilor interdentare. oiuecr

V. Aplicarea canalelor de turnare, ambalarea si turnarea din aliaje nenobile:

- Capele unitare vor fi prevazute cu un canal de tumare aplicat pe suprafata ocluzala (cu diametrul de 3-4 mm; fixat direct);

- Marginea capelor va fi orientata in directia zonelor preferate;

- Directia de centrifugare se marcheaza pe conul de tumare;

- Se vor folosi numai inele (mufe) de marimea 3 sau mai mari;

- Ambalarea se realizeaza cu o masa de ambalat corespunzatoare pentru tehnica de tumare a aliajelor nenobile. Aceasta trebuie sa prezinte o expansiune suficienta, pentru a compensa contractia aliajului utilizat;

- Timpii de preincalzire sunt foarte importanti: cate o ora la 280 si la 580.

- Tumarea se realizeaza dupa indicatiile fabricantului, de preferat intr-un aparat de tumare prin inductie.

VI. Adaptarea scheletului presupune manopere obisnuite:

1. Eliminarea surplusurilor (perlelor) din cursul tumarii (cu o freza globulara, sub lupa);

2. Adaptarea de finete cu ajutorul unor indicatori colorati (de exemplu, Okkluspray sau Hager&Werken);

3. Zonele de interferenta se elimina punctat cu o freza globulara extradura. Important la proba scheletului: Se va evita ruperea bonturilor de pe modelul de lucru, fapt ce se petrece atat de des in laboratoarele noastre.

Scheletele fara margini metalice se insera corect pana la nivelul pragului (.13.32.).

VII. Modelarea materialului de placare se realizeaza cu ajutorul cheii siliconice (la fel ca RPP fara schelet, confectionate m laborator).

- Umezirea si izolarea modelului;

- Cheia din silicon luata dupa macheta din ceara se aplica pe modelul din ghips dur. Pozitionarea corecta a cheii este necesara atunci cand pe model este inserat si scheletul metalic.

VIII. Legatura placaj acrilic-schelet:

- Pentru a obtine o legatura putemica intre schelet si materialul de placare se foloseste un sistem de silanizare (de exemplu Rocatec, Espe, D-Seefeld ). in caz contrar se impune modelarea unor retentii mecanice la nivelul scheletului metalic;

-          Se aplica un opaker de culoare corespunzatoare;

- Scheletul se fixeaza pe modelul din ghips dur izolat (de exemplu cu un adeziv pe baza de ciano-acrilat).

- Finisarea acrilatului se realizeaza ca la RPP de lunga durata fara schelet metalic confectionate in laborator.

Confectionarea scheletului pe model duplicat:

- in cazul RPP fixe cu mai mult de patru dinti stalpi, confectionarea scheletului presupune ambalarea pe un model din masa de ambalat. Se confectioneaza trei modele (prin tumari succesive ale amprentelor):

- model cu bonturi mobile (modelul 1);

- model de lucru cu bonturi fixe (pentru a fi montat in articulator);

- model duplicat (din masa de ambalat). Duplicarea modelului de lucru se face dupa aplicarea a trei

straturi de lac pe bonturi. Amprenta de duplicare se umple cu masa de ambalat

adecvata aliajului de tumare.

- Capele se confectioneaza prin imersie in ceara pe bonturile mobile (modelul 1). Ele se transfera pe modelul din masa de ambalat. in zona cervicala a capelor se aplica ceara. Se realizeaza modelarea unui schelet subtire al intermediarilor. Se reduce astfel la minimum contractia metalului la racirea topiturii si consecutiv deformarile.

- Canalele de tumare se unesc intr-un con de tumare (. 13.33.)

- Preincalzirea, tumarea si adaptarea se realizeaza ca la restaurarile unitare si la RPF cu doua elemente. Verificarea adaptarii RPF m cele trei sfere se face pe modelul de lucru cu bonturi fixe.

6. PROTEZE PARTIALE MOBILIZABILE PROVIZORII

Daca pana la inserarea unei restaurari fixe noi se impune realizarea uneia provizorii, in conditiile existentei unei restaurari hibride, compozite (fixa-mobilizabila), exista diferite posibilitati, in functie de cazul clinic:

Daca rezorbtia crestei alveolare s-a iinalizat:

- se indica captusirea protezelor vechi existente m regiunea crestelor alveolare reziduale

La scurtarea dintilor pentru o proteza hibrida:

^- dintii stalpi vor fi protejati cu ajutoml unei RPP de substitutie din RA sau RDC;

- dupa amprentarea dintilor stalpi se confectioneaza pe model o restaurare provizorie de substitutie din aliaj metalic nenobil;

-          seile protezelor partiale mobilizabile se completeaza m regiunea m care s-au scurtat dintii;

- atunci cand nu exista proteza mobilizabila, modelele de studiu se monteaza in articulator, se sectioneaza dintii respectivi de pe model si se confectioneaza o proteza imediata. Dupa extractia dintilor: .

- captusirea provizorie pentm readaptarea restaurarii existerife (sei din RA, respectiv ditfti artificiali) (tabelul 13.8. si 13.9.);

- adaugarea unor crosete din sarma la restaurarea veche existenta;

- m cazul unei PPM ancorate cu coroane telescopate: umplerea componentelor externe de agregare cu acrilat corespunzator dintilor extrasi;

- confectionarea unei proteze de tranzitie.

Proteza de tranzitie este reprezentata de RPM clasica atunci cand se extrag mai multi dinti. Aceste proteze provizorii pot fi confectionate inainte sau dupa extractia dintilor (pre- sau postchirurgical) si vor fi purtate pana la inserarea protezei definitive. In cazul unei realizari preextractionale se poate vorbi si despre o proteza imediata.

Tabelul 13.8.

Captusirea (optimizarea) directa a unei proteze existente

Clinic	Laborator
Marginea si suprafata mucozala a protezei se asperizeaza. Zonele retentive se elimina prin slefuire. Amprenta pentru captusire (de exemplu, margini din Kerr si pasta de ZOE sau siliconi).
	Ambalarea protezei m chiuveta cu manseta de silicon. Indepartarea masei de ambalat, indepartarea unui strat din acrilatul vechi din zona care va fi captusita. Inchiderea chiuvetei. Polimerizarea in vasul cu presiune (15 minute la 2 bari). 7-Dezambalare. Prelucrarea si lustruirea protezei.
Inserarea in cavitatea bucala a protezei optimizate.

Tabelul 13.9.

Completarea protezei existente

Clinic	Laborator
Amprentarea campului protetic cu proteza pe el, cu o portamprenta si alginat.
	Turnarea modelului din ghips dur. Montarea dintilor in ceara (machetarea). Confectionarea unei chei de gips. indepartarea cheii si a dintilor, indepartarea cerii, aplicarea dintilor in cheia de gips (se fixeaza cu ceara de lipit)
	La protezele scheletate: . Sudarea retentiilor la schelet
	Fixarea cheii de gips pe model cu ceara de lipit Introducerea de rasina acrilica autopolimerizabila intre cheia de gips si proteza . Priza in vasul cu presiune (15 minute la 2 bari) indepartarea cheii de gips, prelucrarea si lustruirea protezei.
Inserarea in cavitatea bucala a protezei optimizate.

Tabelull3.10.

Etapele clinico-tehnice la confectionarea unei proteze de tranzitie

Clinic	Laborator
Amprenta cu alginat (cu antagonisti) Alegerea culorii dintilor artificiali, eventual determinarea relatiilor intermaxilare. Alegerea dintilor pe care se vor aplica crosete
	Confectionarea modelului, montarea modelelor in articulator (semiadaptabil), eventual ocluzor. (in cazul unei proteze imediate se sectioneaza de pe model dintii care vor fi extrasi). Depistarea si folierea zonelor retentive (paralelometru) ; indoirea si fixarea crosetelor. Confectionarea machetei cu dinti. Transpunerea in ceara prin tehnica chiuvetei sau a cheii de gips, dezambalarea, prelucrarea si lustruirea protezei imediate.
Extractia dintilor afectati, inserarea protezei imediate, controale periodice, eventual reoptimizari.

Protezele mobilizabile de tranzitie se ancoreaza la dintii restanti cu crosete din sarma confectionate manual (otel dur V2A de 0,8mm diametm). Se pot utiliza si elemente prefabricate de tipul crosetelor in cruce sau in I. in cazul crostelor din sarma exista mai multe forme pe sectiune (. 13.34.), carora le revin anumite functii (tabelul 13.11.). Pentru a preveni infundarea unei proteze de tranzitie, crosetele din sarma pot fi prevazute cu un pinten ocluzal care se sprijina pe dinte.

Crosetele din sarma pentru protezele de tranzitie pot fi impartite astfel:

Crosete fara pinten ocluzal = crosete de retentie

1. Care actioneaza pe o singura fata a dintelui (de exemplu pe cea vestibulara). Exemple:

- croset cu un singur brat (croset m C sau m L);

- croset cu arc dublu (unilateral);

- crosete cervicale (crosetul in I).

Crosetele care actioneaza pe o singura fata a dintelui trebuie sa posede un element opozant, care m general este baza protezei. Proteza de tranzitie trebuie decupata in regiunea marginii gingivale, pentru a evita traumatizarea acesteia.

2. Care actioneaza pe doua suprafete ale dintelui

- croset dublu (croset m C);

- croset cu arc dublu (bilateral) == croset cu brat m extensie.

- Crosete cu pinten ocluzal = crosete de retentie si de sprijin. ; Exemple:

- crosetul in E (croset cu brat dublu si cu localizare in apropierea seii = croset cu trei brate);

- croset in G (croset cu brat dublu si cu localizare la distanta de sa);

- crosetul Jackson (crosetul in 0); - >

- crosetul cu buton (ancora in forma de buton).

Tabeliill3.ll. Componentele unui croset din sarma confectionat manual, localizarea lor pe dinte si functia pe care o indeplinesc.

Componenta crosetului	Localizare pe dinte	Functie
Pinten	Orizontal pe suprafata ocluzala	Sprijin parodontal (se opune fortelor de presiune-infundare)
Corp (umar)	La ecuatorul protetic	Mentinere si stabilitate (se opune fortelor orizontale)
Brat superior	Intersecteaza ecuatorul protetic	Mentinere si stabilitate (se opune fortelor orizontale)
Brat inferior	In zona retentiva, la cel putin Imm de marginea gingivala	Functie de retentie (se opune fortelor de tractiune-desprindere)
Prelungirea crosetului	Pe mijlocul crestei alveolare ! reziduale, la o distanta de cel putin Immdemucoasa	Fixeaza crosetul in acrilatul protezei (rezistenta)

. Avantajele crosetelor din sarma:

- pret de cost redus;

- usor de confectionat si adaptat;

- contactul punctiform sau liniar al crosetului din sarma cu dintele stalp are un risc mai redus de aparitie a cariei decat contactul m suprafata al crosetelor tumate;

- ofera un aspect estetic mai bun decat crosetele turnate. Dezavantajele crosetelor din sarma:

- se deformeaza (sunt foarte elastice) repede si nu au stabilitate (in special la solicitarile orizontale);

- adaptare insuficienta;

- incercuire insuficienta a dintelui;

- m timp, traumatizeaza parodontiul marginal prin infundarea protezei;

- prin activarea' incorecta a bratelelor crosetului se exercita forte necontrolabile asupra dintelui.

Dezavantajele amintite trebuie luate m considerare. La o utilizare medie de 6-9 luni a protezei de tranzitie si la sedinte de control lunare, de obicei nu se depisteaza afectarea grava a dintilor, parodontiului sau a crestei alveolare reziduale.