(lat. - gr. aroma = miros; therapeia = a vindeca) Metoda terapeutica, tot mai cautata astazi, care recomanda, in ameliorarea unor boli, uleiurile volatile (esente), obtinute prin distilarea in vapori de apa, a anumitor parti ale telor. in prezent, se cunosc aproximativ 150 de esente diferite, inzestrate cu calitati antiinfectioase, antiinflamatoare, a-nalgezice, calmante, expectorante, stimulante, relaxante, diuretice, digesti etc. Mai des folosit pentru afectiunile cardiovasculare este uleiul de Salvia officinalis; pentru afectiunile digesti este uleiul de menta; pentru afectiunile genito-urinare este uleiul de musetel; pentru afectiunile respiratorii este uleiul de eucalipt iar pentru afectiunile sistemului nervos este uleiul de levantica si de busuioc.
Esentele respecti pot ajunge in corpul omului, de regula, prin inhalatii sau pe cale transcutanata (masaje, comprese, bai etc).