Studiu de caz acupunctura - materiale si metode, rezultate

A.             Materiale si Metode

1.                 Design-ul Studiului

Pentru investigarea gradului de corelare intre factorii traditionali si factorii obiectivi de diagnostic am efectuat un studiu simplu orb, in care fiecare pacient si-a fost propriul martor. Subiectii au fost chemati in doua zile consecutive, in una efectuandu-se protocolul AED real, iar in cealalta un protocol control, in functie de desemnarea initiala a fiecarui subiect in grupa test sau control. Protocolul control a constat din inteparea aceluiasi numar de puncte ca cel folosit in cadrul protocolului AED, dar acestea nefiind puncte reale de acupunctura.

Pentru a selecta non-punctele de acupunctura s-a folosit linia descrisa la modulul privitor protocolului AED, iar punctele s-au ales pe aceasta linie la acelasi nivel cu punctele folosite in protocolul real.

In una din cele doua zile de tratament s-a efectuat protocolul real, in cealalta s-a efectuat protocolul control. Alegerea s-a facut aleatoriu, punandu-se fiecare subiect sa aleaga un numar de la 1 la 10. Numerele impare au corespuns protocolului test, celelalte protocolului control. In ziua a doua s-a efectuat procedura complementara celei folosite conform alocarii din prima zi pe fiecare pacient in parte.

2.                 Protocolul Clinic

Pentru realizarea studiului s-au efectuat montaje de investigare electrofiziologica. Cu ajutorul acestora au fost monitorizate EEG, ECG, EMG (mentonier), pletismografia cutanata si conductanta cutanata.

La nivelul scalpului s-au plasat 7 electrozi, respectand sistemul 10-20, si s-au realizat urmatoarele derivatii: C3-A2, C4-A1, O2-A1, O1-A2, plus un electrod de masa. Electrozii au fost aplicati utilizand o casca EEG standard (Biopac Systems).

ura 43. Montajul Electrozilor pentru EEG

Pe langa EEG s-a urmarit analiza activitatii cardiace prin investigarea ECG (derivatia I) si nivelul de perfuzie capilara cutanata prin pletismografie cutanata. Pentru urmarirea tonusului muscular in cursul experimentului s-au montat doi electrozi EMG la nivelul barbiei.

Un canal de investigatie a conductantei cutanate a fost folosit, pentru ca impreuna cu ceilalti parametri electrofiziologici sa se poata evalua starea emotiva a subiectului si statusul vegetativ.

Colectarea datelor s-a realizat cu ajutorul unui sistem digital de achizitie de date de tip Biopac MP100 (Biopac Systems, Goleta, CA, USA) asistat de aplicatia software AcqKnowledge 3.9.0. Nu s-a efectuat nici o alta procesare post-achizitie sau indepartare automata de artefacte. Datele au fost inmagazinate in format digital pentru revizii si procesare ulterioara.

Procesarea datelor a fost facuta utilizand aplicatia AcqKnowledge 3.9.0 a sistemului de achizitie. Pentru EEG s-a calculat puterea spectrala a undelor, datele obtinute fiind ulterior procesate statistic. Pentru restul datelor achizitionate procesarea statistica s-a facut utilizand testul t Student, considerand limita de validitate statistica p<0.05.

Dupa o perioada de repaus, timp in care li s-a explicat subiectilor inca odata protocolul clinic, le-au fost montati electrozii. Inainte de orice masuratoare s-a facut o inregistrare de calibrare la fiecare subiect, in ambele zile, pentru a se asigura montajul corect al electrozilor.

Inregistrarea datelor a fost facuta intr-o camera separata, in care subiectul era singur si izolat de orice perturbare auditiva sau vizuala. De asemenea subiectii au fost instructati sa mentina ochii deschisi pe intreaga durata a testului pentru a evita aparitia undelor α pe EEG, si astfel sa influenteze rezultatele.

Dupa inregistrarea de calibrare s-au facut trei inregistrari a cate cinci minute fiecare. Prima inregistrare a fost pentru a inregistra un stadiu bazal al pacientului si al montajului senzorilor. Dupa oprirea primei inregistrari s-a facut consultul clinic al fiecarui subiect conform diagnosticului traditional. Astfel s-au notat:

1.     Pulsul

a.     Calitatea

b.     Frecventa (in cazul in care era anormala)

c.      Imaginea amplitudinilor conform diagnosticului oriental, aceasta constand din notarea amplitudinilor penrtu fiecare din cele 12 meridiane

2.     Culoarea

3.     Vocea

4.     Mirosul

5.     Emotia

6.     Alte Semne[1]

Dupa consult subiectii au fost repartizati grupei test sau celei placebo si li s-a efectuat protocolul AED real sau protocolul control descris mai sus. Dupa insertia acelor s-a efectuat o a doua inregistrare de cate cinci minute. In momentul terminarii inregistrarii acele au fost scoase si subiectii examinati inca odata din punct de vedere al factorilor traditionali de diagnostic, dupa care s-a mai facut o ultima inregistrare de cinci minute inainte de scoaterea electrozilor.

B.             Rezultate

1.                 Prelucrarea Datelor

ezultatele au fost inregistrate in format digital sub forma de coloane de date si apoi prelucrate statistic folosind aplicatia Microsoft Office Excel 2007. Inregistrarile au fost impartite in doua grupe, una corespunzatoare interventiei test, cealalta interventiei control. Fiecare grupa a fost alcatuita din trei coloane: bazal, acupunctura si post-acupunctura, fiecare din aceste coloane continand rapoarte pentru fiecare din cei cinci subiecti. Aceste rapoarte matematice au fost alcatuite raportand fiecare valoare medie la valoarea bazala medie pentru subiectul respectiv: coloana bazal a fost alcatuita din raportul matematic intre valoarea medie bazala[2] din prima zi cu valoarea medie bazala din cea de-a doua zi pentru fiecare subiect in parte. Coloana pentru acupunctura a fost creata din rapoartele matematice intre valoarea medie dintre acupunctura si valoarea medie bazala, iar coloana post-acupunctura a fost alcatuita din raportul intre valorile medii intre post-acupunctura si bazal.

Prelucrarea statistica a fost facuta apoi folosind functia t-test intre coloanele mai sus mentionate, cu care s-a calculat validitatea statisitica a diferentelor intre coloane, utilizandu-se parametrii 1-tailed distribution si Type 1 paired test.

2.                 Electromiograma

Am efectuat functia t-test pentru a vedea daca exista diferente semnificative statistic intre raporturile valorilor medii ale EMG la starea bazala in diferitele faze ale experimentului.

Tabel 2. Electromiograma - Date raportate la valorile bazale

	TEST			CONTROL
	BAZAL	ACU	POST	BAZAL	ACU	POST
Subiect 1	1,01075	1,002608	0,999441	1,01075	0,999834	0,998863
Subiect 2	0,980289	0,996505	1,000902	0,980289	0,99751	1,013992
Subiect 3	1,013774	0,999833	1,007496	1,013774	1,00194	1,002069
Subiect 4	0,982127	0,982234	0,99776	0,982127	1,0059	1,000959
Subiect 5	1,021314	1,001885	0,99909	1,021314	0,985707	0,985981
Average	1,001651	0,996613	1,000938	1,001651	0,998178	1,000373
Standard Deviation	0,019065	0,00838	0,003833	0,019065	0,007624	0,009976
Standard Error	0,008526	0,003747	0,001714	0,008526	0,003409	0,004461

Se observa faptul ca in timpul interventiei fie ea test sau control, tonusul muscular scade, urmand apoi in faza post-acupunctura o usoara revenire, dar ramanand totusi la un nivel inferior celui initial ( ura 48).

ura 48. Variatia Tonusului Muscular

Desi nu exista validare statistica pentru niciun raport prezentat, anumite cifre atrag atentia. Astfel se pare ca faza interventiei test este mai diferita (p=0,14) din punct de vedere al EMG de faza post-interventie decat faza interventiei control de faza post-interventie (p=0,29). De asemenea, diferenta intre starea bazala si faza de interventie test este mai mare (p=0,23) decat diferenta intre starea bazala si interventia control (p=0,38).

3.                 Conductanta Cutanata

Datele de conductanta cutanata obtinute in urma calcularii raporturilor fata de faza bazala sunt afisate in Tabelul 3. Putem observa din ura 49 faptul ca atat in timpul interventiei cu acupunctura cat si post-interventie conductanta cutanata scade, scaderea fiind mai marcata in timpul interventiei. Prelucrarea statistica a datelor referitoare la conductanta cutanata a scos in evidenta mai multe rapoarte statistic semnificative. Datele obtinute arata ca apare o diferenta semnificativa in nivelul conductantei cutanate in momentul in care se introduc acele in piele, indiferent de natura interventiei.

Tabel 3. Date Conductanta Cutanata

	TEST			CONTROL
	BAZAL	ACU	POST	BAZAL	ACU	POST
Subiect 1	1,0048168	1,0019298	1,0003447	1,0048168	1,0013125	0,998752
Subiect 2	1,0016695	1,001013	0,9994059	1,0016695	0,9956412	0,9988266
Subiect 3	1,0009719	1,0009667	0,9998944	1,0009719	0,9964288	1,0016939
Subiect 4	1,0027806	0,9981363	0,9997686	1,0027806	1,0017551	0,9993892
Subiect 5	1,0015326	0,9980548	1,0005618	1,0015326	0,9993754	0,9912768
Average	1,0023543	1,0000201	0,9999951	1,0023543	0,9989026	0,9979877
Standard Deviation	0,0015249	0,0017986	0,0004615	0,0015249	0,0027805	0,0039377
Standard Error	0,0006819	0,0008044	0,0002064	0,0006819	0,0012435	0,001761

ura 49. Variatia Conductantei Cutanate

In cazul interventiei test apare o diferenta intre faza bazala si cea a interventiei (p=0,03), diferenta care creste si in faza post-acupunctura test fata de starea bazala si devine si mai semnificativa (p=0,01).

In cazul interventiei control, avem o diferenta si mai semnificativa intre starea bazala si cea a interventiei (p=0,01), dar spre deosebire de interventia test unde conductanta cutanata continua sa scada, aici conductanta se mentine practic neschimbata ca valoare absoluta.

Conductanta din faza post-acupunctura control continua sa ramana semnificativa fata de cea din faza bazala (p=0,04). Diferenta dintre conductantele cutanate post-interventie nu este valida statistic (p=0,18). Tendintele de modificare ale conductantei cutanate din faza de interventie spre cea de post-interventie nu sunt nici ele valide statistic (p=0,49 real respectiv p=0,36 placebo).

4.                 Pletismografie

Putem urmari in Tabelul 4 datele obtinute in urma calcularii raporturilor fata de stadiul bazal. In cazul protocolului test unda pletismografica creste atat in faza de interventie cat si in cea post-interventie ( ura 500), dar in amandoua nesemnificativ. In cazul protocolului control cresterea undei este semnificativa in timpul interventiei, dupa care urmeaza o scadere usoara si nesemnificativa.

ura 50. Variatia Pletismografiei Cutanate

Astfel in cazul protocolului control s-a inregistrat o diferenta semnificativa intre stadiul bazal si cel de interventie control (p=0,02), diferenta care a scazut in faza post-interventie fata de stadiul bazal (p=0,08). In cazul interventiei test diferenta intre stadiul bazal si cel de interventie cu protocolul AED nu a fost semnificativa (p=0,31) si a ramas nesemnificativa si post-interventie fata de bazal (p=0,25). Diferenta intre fazele de interventie cu procedura test si placebo este semnificativa (p=0,05).

Tabel 4. Date Pletismografie

	TEST			CONTROL
	BAZAL	ACU	POST	BAZAL	ACU	POST
Subiect 1	0,996064	0,983246	0,989106	0,996064	1,010099	1,011987
Subiect 2	1,001773	1,004278	0,999454	1,001773	1,008594	1,012510
Subiect 3	0,995501	0,997731	1,002113	0,995501	0,998950	0,992673
Subiect 4	0,986011	0,992827	0,988769	0,986011	1,014682	0,983838
Subiect 5	0,987797	1,000200	1,000727	0,987797	1,000965	1,001217
Average	0,993429	0,995656	0,996034	0,993429	1,006658	1,000445
Standard Deviation	0,006472	0,008082	0,006547	0,006472	0,006554	0,012405
Standard Error	0,002895	0,003615	0,002928	0,002895	0,002931	0,005548

5.                 Frecventa Cardiaca

Tabelul de date ale frecventei cardiace ( Tabel 5) contine raporturile frecventelor medii la o frecventa bazala pentru fiecare subiect in parte. In ura 51 putem observa faptul ca in ambele tipuri de interventie frecventa cardiaca creste usor si se mentine post-interventie la un nivel foarte apropiat de cel din timpul interventiei.

ura 51. Variatia Frecventei Cardiace

Analiza statistica insa a evidentiat absenta oricaror diferente semnificative intre test si control (lucru vizibil si pe grafic). Diferenta frecventelor cardiace dintre faza bazala si faza interventiei test, care aici este cel mai vizibil diferita nu a fost validata statistic (p=0,18).

Tabel 5. Raporturi Frecventa Cardiaca

	TEST			CONTROL
	BAZAL	ACU	POST	BAZAL	ACU	POST
Subiect 1	0,949413	1,068119	1,081726	0,949413	1,019123	0,960057
Subiect 2	1,057300	1,001018	0,949515	1,057300	0,955737	0,990734
Subiect 3	1,036239	1,000320	0,994784	1,036239	0,961076	0,970155
Subiect 4	0,843184	1,030367	1,075020	0,843184	1,186183	1,198985
Subiect 5	0,988657	1,010764	1,035782	0,988657	1,013392	1,007381
Average	0,974959	1,022118	1,027365	0,974959	1,027102	1,025463
Standard Deviation	0,084765	0,028431	0,055721	0,084765	0,093556	0,098717
Standard Error	0,037908	0,012715	0,024919	0,037908	0,041839	0,044147

6.                 Electroencefalograma

In vederea procesarii EEG-ului am facut o analiza spectrala cercetand puterea spectrala a undelor α, β, δ si θ si semnificatia statistica a modificarilor incidentelor acestor unde in fazele bazal, acupunctura si post-interventie.

a)               Undele δ

Analiza spectrala arata faptul ca orice fel de interventie cu acupunctura are un efect de micsorare a puterii spectrale a undelor δ. Dintre control si test, interventia test are un efect mult mai puternic asupra undelor delta.

Puterea spectrala a undelor δ este mai mare la bazal si scade la acupunctura reala (p<0,0004). Si la interventia placebo scade puterea spectrala a undelor δ, dar fara semnificatie statistica (p<0,08).

ura 52. Variatia Undelor Delta

In faza post-interventie diferentele devin si mai semnificative cu p<0,0000005 pentru interventia cu protocolul AED fata de interventia placebo cu p=0,026 chiar daca si aceasta din urma devine semnificativa in faza post-interventie.

Datele ne permit sa afirmam ca interventia reala scade semnificativ mai mult puterea spectrala a undelor δ decat cea placebo (p<0,002).

b)               Undele θ

Si undele θ scad ca putere spectrala in urma acupuncturii, dar aici fata de undele δ, scaderea este mai accentuata la control decat la test. Puterea spectrala a undelor θ scade la acupunctura test fata de nivelul bazal (p<0,003). Totusi la control puterea spectrala scade mai mult (p=1,78E^-07) si putem afirma ca scaderea e mai puternica la control decat la test (p=0,015).

ura 53. Puterea Spectrala a Undelor Teta

Dupa efectuarea interventiei test puterea spectrala a undelor θ ramane in continuare semnificativ scazuta (p=0,02) fata de nivelul bazal.

Aceeasi relatie este mult mai puternica pentru interventia placebo in stadiul post-interventie (p<8,5E^-l5).

c)                Undele α

Puterea spectrala a undelor alfa creste atat in cazul protocolului test cat si in cazul celui control in faza de interventie, dar in faza post-interventie ea scade pentru test, in timp ce pentru control continua sa creasca.

Fata de stadiul bazal, dupa interventia reala puterea spectrala a undelor α creste (p=0,035). Acelasi lucru se intampla si in cazul interventiei control, doar ca aici relatia este mai puternica (p<0,0002). In faza de interventie nu exista o diferenta semnificativa intre efectul procedurii test si cel al procedurii control (p>0,26).

ura 54. Puterea Spectrala a Undelor Alfa

In faza post-interventie la protocolul test undele α incep sa scada fata de stadiul bazal (p=0,014), iar in faza post-interventie la protocolul control incep sa creasca (p<0,00005).

d)               Undele β

Undele β scad semnificativ in urma procedurii test de acupunctura (p=0,03). In atie cu stadiul bazal, interventia control are ca efect o crestere semnificativa a puterii spectrale a undelor β (p=0,016).

In stadiul de interventie cu metoda de control gasim de asemenea o putere spectrala mai mare a undelor β fata de interventia cu metoda de test (p<0,0007).

Comparand valorile din faza de post-interventie cu cele bazale gasim ca diferentele nu sunt semnificative statistic (p=0,14 pentru diferenta intre post-interventie test si bazal si respectiv p=0,13 pentru diferenta intre post-interventie control si bazal).

ura 55. Puterea Spectrala a Undelor Beta

7.                 Factorii Traditionali de Diagnostic

Trebuie mentionat modul in care sunt luati in calcul factorii de diagnostic tradtitionali si ce reprezinta o schimbare pozitiva in diagnosticul traditional. Practicantul tine cont atat de valoarea absoluta a indicilor pentru a intelege diagnosticul acelei persoane in parte, si a ii intelege evolutia sub tratament pe termen lung, dar in cadrul aceleiasi sedinte de tratament cel mai important aspect este gradul si natura schimbarilor provocate de acupunctura in factorii de diagnostic traditionali.

Vom trece acum in revista prezentarea si evolutia fiecarui pacient pentru a putea ajunge la o concluzie din punctul de vedere al medicinii alternative asupra raspunsului la tratament al subiectilor per ansamblu.

Termenii folositi in continuare precum miros ars, lipsa de rosu, etc. pot fi specifici jargonului din acupunctura si trebuiesc interpretati in acest context.

a)               Subiectul 1

Subiectul 1 a prezentat la sedinta test o imagine de puls initiala cu pulsuri slabe moderat spre sever, o voce normala, o usoara lipsa de rosu pe tample si un miros usor ars. Emotional nu a schitat nici o emotie specifica, parand total neutru. Ca semne diverse a prezentat maini foarte calde. Urmand acupuncturii, pulsurile au slabit si mai mult in amplitudine, dar variabilitatea amplitudinilor de la o pozitie la alta a scazut[3]. Culoarea la nivelul tamplelor s-a accentuat si lipsa de rosu a devenit mai puternica[4]. Mirosul corporal s-a modificat usor si a capatat o tenta mai dulceaga. Emotional subiectul a devenit clar mai linistit. Alte semne precum relaxarea si cascatul repetat au confirmat schimbarea energetica.

La sedinta placebo, subiectul a prezentat o stare initiala foarte asemanatoare cu cea initiala dinaintea sedintei reale, cu exceptia unui miros corporal mai putin ars si o culoare mai putin pronuntata decat sedinta test. Marea majoritate a pulsurilor au fost prea slabe pentru a putea fi interpretate coerent. Dupa tratamentul control subiectul a prezentat o usoara armonizare a pulsurilor, dar aceeasi amplitudine foarte scazuta ce a continuat sa faca pulsul aproape imposibili de interpretat. Ceilalti indicatori diagnostici au ramas cvasi-identici cu starea initiala. Mainile au ramas la fel de fierbinti, dar subiectul a raportat o moleseala usor mai crescuta decat la sedinta test.

Interpretare

Interpretarea reactiilor acestui subiect in urma tratamentului nu este usoara. Este usor de concluzionat faptul ca sedinta test a avut un efect pozitiv asupra lui. Efectele sedintei control sunt greu de cuantificat datorita imaginii de pe puls care a fost aproape de neinterpretat datorita amplitudinii scazute. De mentionat aici ca pulsul este principalul factor de feed-back cand vine vorba de aceasta metoda.

b)               Subiectul 2

Subiectul 2 s-a prezentat la prima sedinta (test) cu o imagine pe pulsuri foarte nearmonioasa, ci o relativa inegalitate a amplitudinilor. Vocea a prezentat o usoara lipsa de Foc, Culoarea a fost normala, si Mirosul usor aromat (probabil urme de gel de dus) deci prea slab pentru a putea fi specific. Emotional a prezentat o usoara tensiune. Nu au fost observati alti factori de diagnostic. E de mentionat ca la introducerea acelor s-a produs un eritem local care a disparut treptat. Eritemul nu a fost egal, ceea ce este un argument in plus pentru sustinerea diagnosticului de Agressive Energy pentru care este indicat protocolul AED.

Dupa tratament imaginea pulsurilor a fost una marcant diferita, cu o armonie semnificativ crescuta si fara zgomot de fond. De asemenea amplitudinile pulsurilor s-au egalizat. Vocea a prezentat si ea schimbari semnificative a devenit mult mai deprimata si mai putin animata, cu o lipsa marcata de Foc. Culoarea a prezentat o foarte usoara tenta de lipsa de rosu. Mirosul s-a schimbat usor in ars. Subiectul a marturisit o schimbare emotionala, fiind mai trist.

La sedinta urmatoare factorii traditionali de diagnostic au fost asemanatori cu cei din prima sedinta, mai putin pulsul care a fost mai armonios si nu a avut o calitate patologica. Dupa sedinta control nu s-au inregistrat nici un fel de schimbari pe subiectul acesta pe nici unul din factorii de diagnostic mentionati.

Interpretare

Reactia la tratament a acestui subiect este foarte puternica si foarte elocventa. Diferenta importanta dintre starea dinainte si dupa acupunctura cat si absenta oricarei diferente observabile intre acupunctura test si cea control subliniaza un raspuns clasic la acupunctura. Inrautatirea simptomelor este explicabila prin aducerea la suprafata a acestor simptome care spune teoria existau si inainte iar acum doar sunt lasate sa se manifeste. Inrautatirea temporara a unor simptome este interpretata ca un semn benefic in corelarea cu imbunatatiri pe ceilalti factorii clinici din care pulsul este cel mai important. Trebuie de asemenea subliniat ca niciunuia din acesti subiecti nu i s-a efectuat un tratament complet si individualizat la data experimentului, ceea ce poate explica anumite reactii imediate potential neplacute.

c)                Subiectul 3

Subiectul 3 a fost tratat in prima sedinta cu acupunctura Control. La prezentare el avea o imagine de pulsuri relativ normala cu o calitate medie. Vocea era usor tensionata, culoarea cu o usoara tenta de alb iar mirosul nu putea fi distins din cauza unei usoare arome de parfum. Nu prezenta inafara de aceste semne si alte semne semnificative. Dupa interventia control pulsul a ramas neschimbat, vocea a crescut usor in iritare, iritare pe care el a atribuit-o pozitiei incomode din timpul experimentului. Culoarea si mirosul au ramas neschimbate.

In momentul celei de-a doua sedinta sedinta de acupunctura reala, prezenta aproape exact aceleasi caracteristici ca la prima sedinta, cu exceptia pulsului care de data asta era mai slab dar uniform pe toate pozitiile. In urma interventiei test pulsurile au capatat o calitate usor mai buna, dar doar marginal. Mirosul si culoarea nu s-au schimbat, dar vocea lui era clar schimbata, fiind mai molcoma si mai relaxata. In plus a raportat ca se simte altfel si ca simtea ca i s-a incalzit spatele. In plus mainile i s-au incalzit puternic.

Interpretare

Aceste semne in contrast cu relativa absenta a oricarei reactii de la sedinta placebo au subliniat diferenta clara dintre interventia test si cea control in ceea ce priveste factorii traditionali de diagnostic.

d)               Subiectul 4

Pulsul initial al subiectului 4 la prima sedinta (test) a dat o imagine de armonie, prezentand aceeasi amplitudine la toate pozitiile precum si o calitate foarte buna. Vocea era usor cantatoare, culoarea greu de descifrat din cauza bronzului subiectului, iar mirosul nu a putut fi perceput. In rest nu au existat nici un fel de indicii initiale date de alti factori de diagnostic.

Singura schimbare perceptibila si clara in urma interventiei test a fost o inrautatire clara a calitatii pulsurilor[5], cu aparitia unor discrepante in amplitudinile de la nivelul tuturor pozitiilor. Niciun alt factor de diagnostic nu a aratat vreo schimbare.

La sedinta urmatoare (control) subiectul s-a prezentat cu niste pulsuri usor mai slabe ca si calitate si usoare diferente de amplitudine intre pozitii. Vocea era mai hotarata, mai intermitenta si usor abrupta. Culoarea de data asta a putut fi perceputa in ciuda bronzului, si s-a dovedit a fi o usoara lipsa de rosu. Mirosul era usor aromat/intepator, iar mainile erau foarte calde, mult mai calde decat in ziua anterioara.

In urma interventiei control nu s-a inregistrat nici un fel de schimbare pe niciunul din factorii de diagnostic traditionali.

Interpretare

Reactia subiectului 4 este una din reactiile clasice la acupunctura, tipica pentru ceea ce se poate descrie ca pulsuri sociale ( nota de subsol). E de remarcat lipsa de exprimare a aproape totala a oricaror factori de diagnostic, mimand o armonie cvasi-totala. Interesant este ca desi initial s-a modificat in rau doar pulsul, a doua zi, inainte de sedinta placebo factorii de diagnostic prezentau o imagine puternic diferita de cea din prima zi.

Aceasta schimbare poate fi interpretata ca apartinand aceleiasi categorii de schimbari ca si inrautatirea pulsurilor, si este reprezentativa pentru gradul de schimbare produs, exprimat la nivelul intregului sistem energetic al subiectului. Dintre toti factorii de diagnostic, pulsul a fost primul care sa se manifeste observat imediat post-tratament, urmand ca pana a doua zi sa se manifeste si ceilalti factori de diagnostic revelandu-si adevarata lor valoare.

Tot acest complex de manifestari precum si circumstantele aparitiei lor sunt specifice pentru un raspuns pozitiv si clar diferit la acupunctura test fata de acupunctura control.

e)               Subiectul 5

Imaginea de pe pulsurile subiectului 5 a fost una de armonie in ceea ce priveste amplitudinile. Calitatea a fost medie. Culoarea din jurul tamplelor a fost o lipsa de rosu cu o tenta de negru, dar relativ usoara ca intensitate si destul de interpretabila avand in vedere bronzul subiectului. Mirosul a fost imperceptibil dincolo de o usoara tenta de parfum de gel de dus. Vocea subiectului a fost usor ragusita si monotona.

In prima zi s-a efectuat subiectului 5 interventia control. Nu s-au inregistrat nici un fel de schimbari la nivelul factorilor de diagnostic observabili sau palpabili, si subiectul a negat orice perceptia oricarei schimbari.

A doua zi subiectul a prezentat aceleasi semne ca cele din prima zi. Dupa interventia test s-a observat o schimbare semnificativa a calitatii pulsurilor, fara a se observa schimbari majore de amplitudine la nivelul pozitiilor individuale. Vocea i s-a modificat usor prezentand mai mult dinamism, si emotional subiectul a parut mai animat si mai dinamic, fapt confirmat si de el. Culoarea nu s-a modificat deloc, si nici mirosul.

Interpretare

Modificarea semnificativa a calitatii pulsurilor ativ cu absenta oricarei modificari in sedinta control ar putea fi de ajuns pentru a evalua aceasta modificare ca fiind semnificativa. La asta se adauga si schimbarea in vocea si tonusul subiectului, semne ale unei schimbari energetice semnificative.