Calendarul apicultorului pe fiecare luna a anului

Calendarul apicultorului

Descrierea lucrarilor legate de practicarea apiculturii constituie indicatii si prevederi obligatorii cuprinse in Calendarul apicultorului, pe care trebuie sa te cunoastem si sa le aplicam corect in perioada respectiva. Este adevarat ca in cursul unui an apicol calendaristic, in stupine mai pot sa apara si unele cazuri exceptionale, nementionate uzual in ul obisnuit de aplicare si efectuare a lucrarilor apicole. La aceasta categorie de situatii speciale, interventiile apicultorilor trebuie sa tina seama de cauzele , de specificul cauzelor care au determinat sau determina starea exceptionala. Ma refer, mai ales, la starea fiziologica necorespunzatoare in care familiile de albine au intrat la iernat, de conditiile meteorologice anormale, de accidente etc.

Iulie 2008 Dum Lun Mar Mie Joi Vin Sam

Se stie ca anul apicol nu corespunde cu anul calendaristic obisnuit. Dar pentru usurinta realizarii ului de munca in stupina mentionez faptul ca sezonul apicol activ corespunde totusi unor anumite luni calendaristice, chiar daca in realitate anul nou apicol incepe in lunile septembrie-octombrie si nu la 1 ianuarie cum suntem noi obisnuiti sa aniversam acest eveniment. De aceasta realitate va trebui sa tinem seama, ea avand o importanta deosebita in a aplica cele mai eficiente metode de lucrari in stupina, atat pentru reducerea timpului afectat lucrarilor indicate in calendarele lunare, cat si pentru a contribui , eficient, la asigurarea dezvoltarii stupinei si a rentabilizarii ei. Practicarea apiculturii - fie de catre incepatori, de catre pasionati, amatori sau de catre stupari profesionisti - este legata de cunoasterea unor indicatii, recomandari si prevederi obligatorii sa le aplicam intr-o anumita perioada a anului. Tinand seama de stadiul de dezvoltare normala a coloniilor de albine in raport cu starea si evolutia timpului si a vegetatiei in perioada unui an, stuparii trebuie sa-si organizeze munca in stupina, esalonata pe luni.

Luna ianuarie

Apidiagnoza Ianuarie si februarie sunt in mod frecvent cele mai reci luni ale anului. De cele mai multe ori solul este acoperit cu un strat destul de gros de zapada mai ales in jumatatea de nord a tarii si uneori chiar si in zonele sud si sud-estice.

Apicultorii ca si albinele lor se gasesc in ianuarie in plin sezon rece si trebuie sa subliniez inca o data ca in general se considera ca anul apicol nu coincide cu anul calendaristic. Unii socotesc ca anul apicol se incheie o data cu intrarea albinelor la iernat, fapt care se produce de obicei in octombrie sau cel mai tarziu in noiembrie. Daca sezonul activ incepe in cursul lunii martie sau cel mai tarziu in aprilie - o data ce albinele ies la cules de nectar si polen - se poate aprecia ca in acel moment incepe anul apicol. Daca intervalul de timp este denumit an atunci el urmeaza sa dureze 12 luni adica perioada de timp trebuie sa traverseze cele 12 luni ale anului calendaristic. Important nu mi se pare data inceperii si data incheierii, respectiv a reinceperii anului apicol ci cunoasterea si respectarea curbei biologice anuale a dezvoltarii familiei de albine. Prin cunoastere si mai ales prin respectarea acestei curbe biologice intelegem obligatia apicultorului de a actiona in stupina si in stup numai in conformitate cu manifestarile naturale de comportament ale familiei de albine. Adica a ceea ce de fapt inseamna curba biologica de dezvoltare a familiei de albine exprimata in principal prin cresterea sau scaderea numarului de indivizi respectiv a puterii colectivitatii pe care o denumim familia sau colonia de albine.
In aceasta luna curba biologica de dezvoltare are un sens descendent (coboara) pentru ca numarul de indivizi scade, se micsoreaza consecutiv albinele uzate care mor, deci puterea familiei este in scadere. Acest fenomen biologic nu trebuie sa ingrijoreze pe apicultor decat atunci cand cantitatea de albine moarte gasite la control pe fundul stupilor, respectiv la urdinis sau eventual pe foaia de control asezata pe fund este exagerat de mare (2-3 palme facute caus un faras plin cu albine), in acest caz se va controla atent stupul indreptandu-se situatiile anormale constatate ca atac de soareci sau ciocanitori, lipsa de hrana, umiditate excesiva etc.). Apicultorul trebuie sa controleze si sa previna, ca si in luna anterioara, deranjarea si nelinistirea albinelor provocate de atacul soarecilor, pasarilor si animalelor de curte,dar si cele salbatice(ciocanitori, pitigoi etc.). Aceeasi grija se acorda protejarii suplimentare a stupinei contra vanturilor si curentilor acolo unde s-a impus a fi deosebit de necesar. Se continua supravegherea modului de iernare a familiilor de albine prin controale periodice care acum sunt reclamate mai des si interventia prompta pentru indreptarea starilor anormale. Daca zapada cazuta se acumuleaza in cantitate mare este recomandabil indepartarea fara zgomot a acesteia precum si mai ales a ghetii de pe scandurelele de zbor ale stupilor si eliberarea urdinisurilor de albine moarte.

Ce se intampla in familia de albine?
Familia de albine incepe sa se 'miste'. Se spune ca luna ianuarie este luna in care incepe perioada inlocuirii albinei de iarna. Concret este vorba de aparitia primului puiet in cuib. De obicei ouatul matcii se declanseaza la sfarsitul lunii, mai ales in zonele sudice ale tarii. Aceasta activitate a matcii este declansata in perioade diferite depinzand de zona geografica, mai devreme in zona Banatului si sudul tarii si mai tarziu in zonele inalte si din nordul tarii. O zona privilegiata privind temperaturile ce declanseaza debutul activitatii matcii, este si zona Subcarpatilor Meridionali.
In interiorul ghemului, in zona denumita miezul ghemului de iernare, temperatura se ridica la +34-35C necesara atat inceperii depunerii primelor oua de catre matca cat si dezvoltarii puietului. Matca depune intre 20-l00 oua in 24 h incepand cu portiunile fagurilor din centrul ghemului, activitate care se mentine la acelasi nivel pana in momentul in care in natura apare primul cules si se efectueaza primele zboruri masive de curatire. Se subintelege ca suprafata circulara cu puiet este la inceput foarte mica, pe suprafata unui fagure sau cel mult pe suprafetele a doi faguri alaturati Consumul de hrana se mareste pe masura ce activitatea matcii si ale albinelor doici se intensifica tinand cont ca pe seama hranei glucidice consumate in zona cu puiet temperatura se mentine constanta la nivelul mediu de 34,5-35,5C indiferent de cat de scazute sunt temperaturile exterioare.
Multi apicultori intervin in cursul acestei luni cu hraniri de completare a rezervelor de hrana. Completarea rezervelor de hrana poate fi facuta cu turte (pasta) de zahar pudra si miere, cu serbet din zahar cu miere, cu serbet fiert sau cu placi din zahar candi,cu faguri de miere, fluida sau cristalizata .Pentru a putea aprecia cata hrana trebuie sa administreze, apicultorul trebuie sa stie ca familiile normale consuma in luna ianuarie 1-l,5 kg miere (depinde si de cantitatea de puiet crescut) si circa 2-3 kg in luna februarie.
In mod obisnuit suplimentarea hranei se face in stupina intr-o zi mai calduroasa, atunci cand se administreaza rame cu faguri cu miere si oricand atunci cand se administreaza turte din miere cristalizata sau din pasta - amestec miere si zahar pudra. Se recomanda ca turtele sa aiba in medie 1-l,5 kg, sa fie bine intinse si introduse in pungi de plastic carora li se fac cateva perforatii pentru a facilita patrunderea albinelor. Aplicarea turtelor se face deasupra fagurilor din zona in care se gaseste ghemul de iernare si se acopera bine cu podisorul pentru a nu patrunde frigul. Spre sfarsitul perioadei, in zonele mai calde se poate folosi cu rezultate bune si siropul caldut administrat direct in faguri amplasati imediat langa ghem sau in hranitoare amplasate in acelasi loc.

Cum se prepara pasta de zahar si miere?
Pentru prepararea pastei de zahar se folosesc 4 parti zahar pudra si o parte miere fluida (800 g zahar + 200 g miere). Mierea cristalizata se lichefiaza in baie marina inainte de a se folosi. Amestecul se framanta bine pana se obtine un aluat tare. Se lasa sa se „odihneasca' pana a doua zi. Daca amestecul apare moale - curgator se mai adauga zahar pana capata din nou consistenta tare, dar posibil de intins. (Trebuie avut in vedere ca turta este aplicata peste rame, deasupra ghemului si temperatura ridicata degajata de albine poate determina inmuierea, scurgerea continutului printre rame si naclairea albinelor.) Inaltimea turtelor introduse in pungi de plastic nu trebuie sa depaseasca 1,5 cm pentru a nu impiedica aplicarea corespunzatoare a podisorului.

Cum se prepara un sirop de buna calitate?
In general pentru hranirile timpurii se prepara un sirop de zahar in proportie de 2:1 - doua parti zahar si o parte apa. Siropul se prepara incalzind apa pana ce da in fiert, dupa care se introduce zaharul. Cu o lopatica sau un facalet se amesteca siropul pana se dizolva complet zaharul. Nu se recomanda fierberea lui pentru a evita cristalizarea Pentru a preintampina totusi cristalizarea siropului de zahar se recomanda ca pentru fiecare litru de sirop sa se adauge 1,5 g acid citric (sare de lamaie). La pregatirea siropului pot fi folosite si ceaiurile simple sau combinate (coada soricelului, menta, tei, musetel, galbenele etc.). De asemenea, (daca exista) se recomanda introducerea in sirop a Protofilului sau Fumidilului B conform prospectelor.

Este de retinut ca:
1. Hrana de completare a rezervelor are si un pronuntat caracter de stimulare a ouatului matcii si a activitatilor albinelor doici;
2. In turtele administrate familiilor nu se va introduce polen. Folosirea acestuia se recomanda numai dupa ce albinele au efectuat, eventual in ferestrele iernii un zbor de curatire. Atunci la prepararea turtelor se poate adauga o cantitate mica de polen eventual macinat.

In aceasta luna de iarna ca de fapt in toate lunile de iarna stuparul trebuie sa aiba in vedere urmatoarele

Actiuni specifice:

In stupina:
Vizitarea periodica a stupinei, de doua ori pe saptamana sau cel putin o data;
Controlul auditiv al familiilor , ascultarea stupilor cu ajutorul unui tub subtire din cauciuc sau lipind si apasand urechea pe peretele stupului. De obicei in a doua jumatate a lunii ianuarie, daca apare puietul, zumzetul, sesizat cu ocazia controlului auditiv sporeste la o usoara lovire a peretelui stupului apoi scade; indreptarea starilor anormale ivite.
Cu ocazia controlului, cel putin o data la doua saptamani cu ajutorul unei sarme indoite in forma de L se va indeparta cu grija albina moarta de pe fundul stupului si de la urdinis; lucrarea se poate efectua mai usor daca pe fundul stupului a fost asezata din toamna o foaie (hartie) de control sau un carton. Resturile de pe fund scoase cu sarma sau cu foaia de control vor fi atent observate intrucat ele dau indicatii exacte asupra mersului iernarii;
Curatirea zapezii si ghetii la urdinis;
Ca si in luna trecuta, daca sunt conditii favorabile se vor efectua lucrarile cunoscute care vizeaza inlesnirea zborurilor de curatire in zilele favorabile;
Daca tehnologia de crestere sau nevoia - respectiv situatia concreta din stupi - impun hraniri mai ales din cauza insuficientei, epuizarii sau inaccesibilitatii hranei se vor prepara si administra turtele din zahar si miere, serbetul din zahar sau placile din zahar candi.
Protectia suplimentara a stupinei contra vanturilor;
Prevenirea nelinistirii albinelor provocata de pasari de curte, ciocanitoare, soareci s.a.

In atelierul stupinei
Ca si in decembrie in aceasta luna continua reconditionarea uneltelor si utilajelor apicole stiut fiind ca prin aceasta actiune se mareste considerabil durata de folosinta a lor, se micsoreaza cheltuielile, respectiv pretul de cost al produselor apicole si cresc corespunzator veniturile care definesc profitul in apicultura;
Reformarea fagurilor vechi sau necorespunzatori care sunt destinati obtinerii cerii este o lucrare ce continua ea asigurand in stupina efectuarea a ceea ce se denumeste
Extractia si conditionarea cerii, lucrari in urma carora se obtin calupii de ceara care, comercializati
la schimb, vor asigura echipamentul de faguri artificiali necesari primenirii anuale a cuibului si a setului de faguri de stransura din corpurile sau magazinele menite obtinerii recoltelor de miere in sezonul apicol activ.
Deparazitarea fagurilor de rezerva claditi prin expunere la ger.
Incheierea ramelor, gaurirea apoi insarmarea lor si lipirea fagurilor artificiali sunt lucrari secventionate conform insiruirii de la inceputul frazei, aceasta actiune este de mare importanta in a asigura la timpul potrivit si la nivelul necesarului fagurii in care albinele vor creste puietul si vor strange recoltele de miere si pastura.
Confectionarea de stupi noi;
Curatirea si sortarea semintelor de te melifere.

La masa si in reuniuni publice:
Se intocmeste - daca nu s-a intocmit - bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei pe anul expirat. Analizand atent structura si nivelul cheltuielilor ca si structura si nivelul veniturilor, facand diferenta dintre venituri si cheltuieli vom deduce profitul.
Avand datele de analiza a sezonului apicol activ din anul trecut se va intocmi Planul de activitate al stupinei pe anul 2001, daca el nu a fost intocmit in cursul lunii trecute.
Daca avem deja Plan tehnico-organizatoric, intocmim si Planul de venituri si cheltuieli. Daca ele au fost deja puse pe hartie este bine sa le revedem si sa imaginam, pana la definitivare, variante,, astfel ca sa putem alege solutia cea mai buna in stare sa asigure optimizarea profitului stupinei chiar in conditii meteorologice mai putin favorabile.
Ridicarea nivelului profesional prin studierea literaturii de specialitate, participarea la cursuri de scurta durata si conferinte, schimburi de experienta cu tematici apicole reprezinta un bun castigat tocmai spre a putea sa ne corectam eventualele greseli din timpul sezonului apicol trecut si a fi in stare sa proiectam un Plan realist de activitati tehnico-organizatorice pentru sezonul apicol activ urmator. Se stie ca un bine intocmit este pe jumatate indeplinit.; citind sau recitind literatura de specialitate, pe langa ca ne imbogatim sau reimprospatam cunostintele atat de necesare, scapam si de meteahna proprie acelor apicultori care, suficienti si infumurati, pretind ca le stiu pe toate. Chiar asa?

Este bine sa stim ca
In timpul lunii ianuarie o familie de putere medie consuma circa 1 kg de miere;
Tot o familie de putere medie degaja in timpul iernii o cantitate de umiditate sub forma de vapori de apa ce insumeaza in greutate mai mult de 5 kg.
Prezenta parazitului Varroa poate provoca afanarea excesiva a ghemului de iernare ceea ce are drept urmare instabilitatea temperaturii din ghem si scaderea si moartea albinelor pe fundul stupilor;
Cu cat sunt mai puternice si mai de durata actiunile factorilor neprielnici perturbatori cu atat mai activa este reactia familiilor de albine fata de acestia. Se intelege ca si uzura albinelor este mult mai mare decat in cazul unei iernari linistite deci normale;
Cuibul bine organizat, cu suficiente rezerve de hrana (miere + pastura) de calitate si accesibile ghemului reprezinta garantia unei bune iernari. Si invers.

Nu uitati
Veti contribui la mentinerea puterii familiilor, conditie de baza pentru realizarea productiilor ridicate, prin :
prevenirea nelinistirii albinelor;
adapostirea stupinei contra curentilor;
amplasarea stupinei in plin soare;
stimularea zborurilor de curatire;
Aplicand aceste masuri micsorati uzura albinelor si consumul de hrana, scadeti mortalitatea albinelor si asigurati astfel mentinerea puterii si vigorii familiilor de albine.

Luna februarie

Apidiagnoza
A doua luna a anului este penultima luna a iernii calendaristice, perioada in care familiile bune si foarte bune matca, in miezul ghemului de iernare, sub influenta conditiilor din interiorul ghemului, incepe ponta (depunerea de oua sau ouatul matcii),daca aceasta manifestare fiziologica nu a inceput de la mijlocul sau sfarsitul lunii trecute. Colonia de albine a dobandit un comportament bine articulat social care-i permite sa supravietuiasca si in cazul temperaturilor extrem de scazute din timpul iernii. Ghemul, pana acum cu o activitate relativ redusa incepe producerea de caldura in vederea asigurarii conditiilor optime pentru cresterea puietului. Prin contractii musculare albinele aglomerate in ghemul de iernare, consumand miere, produc caldura astfel ca ele sunt in stare sa ridice pe termen scurt temperatura in sectorul toracic cu 10C. Aceasta caldura produsa de albinele din miezul (centrul) ghemului de iernare este iradiata treptat la toate albinele compactate in ghem astfel ca pierderile termice in afara ghemului respectiv in spatiul lazii stupului sunt minime. Se intelege ca in jurul miezului ghemului albinele formeaza un strat compact care asigura efectul termoizolator iar grosimea stratului de albine creste o data cu scaderea temperaturii exterioare. Acest mod de comportament trebuie avut in vedere stiut fiind faptul ca ghemul se deplaseaza pe rame in sus o data cu consumarea hranei. Pierderea contactului cu hrana determina moartea coloniei chiar daca pe ramele laturalnice ghemului exista suficiente rezerve de miere. Imposibilitatea deplasarii albinelor in lateral spre ramele ce contin miere face ca hrana sa devina inaccesibila astfel ca, suferind de foame, coloniile pier. Asemenea situatii nedorite se intalnesc mai ales in primaverile timpurii sau in ierni cu perioade mai calde urmate de scaderi bruste de temperatura ce determina strangerea puternica a ghemului care ocupa suprafete de faguri golite de miere unde albinele sunt obligate sa ramana infometate mai multe zile De aici rezulta cat de importanta este supravegherea iernarii si de ce este necesar sa intervenim pentru a indrepta starile anormale.
Sistemul acesta termodinamic are un mare randament in transformarea hranei energetice (mierea) in energie termica numai pentru ghem. Asadar, parerea generala cum ca albinele incalzesc spatiul interior al stupului este gresita. Daca la suprafata ghemului temperatura nu scade niciodata sub 9CC, acum in a doua parte a iernarii in miezul ghemului, o data cu ponta matcii si cresterea puietului, temperatura se mentine constanta la 34-35C.
Mecanismele specifice de producere a caldurii determina variatii mari ale activitatii de termogeneza in interiorul ghemului de iernare. Ca urmare aparenta inactivitate a albinelor in ghem este o falsa impresie, acestea avand o continua miscare din interiorul (miezul) ghemului, unde temperatura este mai ridicata spre 'coaja' ghemului unde aceasta este mai mica. Variatiile externe de temperatura duc la o marire sau micsorare a densitatii albinelor in ghem aceasta ducand la o mai buna reglare a temperaturii ghemului.
O data cu aparitia puietului temperatura ghemului de iernare devine asadar aproximativ +35C, cresterea acesteia fiind realizata cu un aport crescut al consumului de glucide. Aceasta temperatura trebuie mentinuta in limite stranse (34,5-35C) variatiile mai mari de temperatura in minus ducand la o tarare a puietului si apoi a generatiilor urmatoare de albine ce vor fi crescute. Orice curenti reci pot duce la un consum mai mare de glucide sau o concentratie mai mare de CO2 (bioxid de carbon) in stup ca urmare a activitati mai intense a albinelor.
O data cu cresterea temperaturii medii, spre luna martie-aprilie ghemul de iernare incepe sa se desfaca (se afaneaza) iar activitatea albinelor devine din ce in ce mai evidenta. Cresterea puietului se desfasoara acum pe suprafete din ce in ce mai mari iar rezervele de proteine din organismul albinelor se epuizeaza ('foamea de proteina'). Deci fara prezenta pasturii si a rezervelor de miere in cuprinsul ghemului, nu este posibila intensificarea cresterii de puiet.
Acum este momentul cand se accentueaza schimbul intre generatia de albine de iernare si albinele de primavara. Albinele efectueaza zboruri de curatire si aduc uneori primul polen in cuib.
Un fenomen nedorit ce apare in stupi mai ales incepand cu a doua parte a iernarii este umezeala. Umiditatea ridicata are doua cauze principale: ventilatia insuficienta si o izolatie defectuoasa. Pe langa ca umiditatea excesiva mareste consumul de hrana, ea creeaza un mediu propice de dezvoltare a agentilor patogeni cu precadere a ciupercilor, indeobste se cunoaste ca umezeala, respectiv condensul, se formeaza atunci cand aerul cald incarcat cu vapori de apa intra in contact cu suprafete reci - in cazul nostru peretii stupului si cu fagurii neocupati de albine. Am aratat ca o data cu cresterea puietului sporeste temperatura volumului sferei din centrul ghemului. Temperaturile exterioare fiind scazute condensul apare in locurile mai reci, mai ales pe peretele din spatele stupului. Asezarea stupului intr-o pozitie usor inclinata spre urdinis face ca picaturile de condens care se aglomereaza pe pereti sa se scurga pe urdinis.
In calendarele anterioare subliniam importanta asigurarii linistii depline in stupina. Este evident ca, pe langa greselile apicultorului atunci cand a efectuat lucrarile de pregatire a iernarii, deranjarea coloniilor de soarecii patrunsi in stupi, de ciocanitori, pitigoi, animale domestice, de hoti sau alti raufacatori se soldeaza cu neajunsuri si pierderi de efectiv in oricare stupina aflata intr-una din situatiile amintite. Dar, presupunand ca iernarea decurge fara asemenea evenimente perturbatoare, sa vedem care sunt principalele

Actiuni specifice

In stupina :
Continua vizitarea periodica a stupinei si observarea atenta a fiecarui stup.
Un control sumar, prin simpla ridicare a capacului si podisorului duce la cunoasterea starii familiei si interventia acolo unde este cazul pentru indreptarea situatiilor anormale constatate :
Familiile cu lipsa de hrana se observa usor prin faptul ca albinele sunt aglomerate masiv in spatiul dintre leaturile superioare ale ramelor si podisor si au un bazait mai puternic. In cazul in care colonia sufera de foame se va proceda la hranirea acesteia. A lasa familiile infometate este o mare greseala care invariabil se soldeaza cu pieirea acestora. Asigurarea necesarului de hrana este o conditie esentiala a supravietuirii familiilor. Se vor administra turte de serbet (zahar pudra in amestec cu miere 30%) in cantitate de 0,5-0,7 kg asezate deasupra ghemului de iernare, ceea ce asigura necesarul de hrana pe o perioada de 10-l5 zile. In familiile cu rezerve scazute se poate introduce chiar in mijlocul cuibului un fagure cu miere si pastura. Aceasta este posibil numai in zile mai calduroase, cu temperaturi peste 12-l3C si cu soare, atunci cand ghemul este desfacut.
In a doua parte a iernarii se vor completa si rezervele de proteina, prin administrarea de turte de zahar cu miere cu adaos de polen 30%.
Este strict interzisa administrarea de streptomicina in turte, aceasta regasindu-se in mierea de salcam, facand-o improprie pentru valorificarea ca miere marfa.
Familiile care au pierdut matca se pot unifica cu familii mai slabe, procedeul fiind mai complicat, impunand cateva zile calduroase sau o camera incalzita. Familiile se tin cateva ore la caldura pentru a da posibilitatea ghemului sa se desfaca, se introduc apoi in acelasi corp despartite printr-o rama invelita in ziar apoi se scoate stupul afara, si se vor completa rezervele de hrana.
Familiile mai agitate cu consum mai mare de hrana pot sa aiba rozatoare in cuib. Aceasta situatie nedorita se poate constata prin simpla observatie excrementelor de soarece in cuib si jumatatilor de corpuri de albine. Soarecii se prind sau se alunga din stup iar saltelutele se schimba cu altele noi pentru inlaturarea mirosului persistent de soarece.
In toate cartile de apicultura se pomeneste de inlesnirea zborurilor de curatire. Se stie ca daca albinele au fost deranjate,din aceasta cauza, urmare a consumului sporit de hrana, in punga lor rectala s-au aglomerat reziduuri in cantitati mari. in mod natural, iarna, mai ales spre sfarsit,inaintea zborurilor de curatire,depozitul de excremente este uneori atat de mare incat punga rectala ocupa aproape intreaga cavitate abdominala. Deci a favoriza zborurile de curatire in ferestrele iernii, in zile calde si insorite este o actiune benefica;
Grabirea topirii zapezii si evacuarea ei de pe vatra de stupina;
Ridicarea gratiilor contra soarecilor, a reductoarelor de urdinis (largirea urdinisurilor), indepartarea resturilor de pe fundul stupilor (curatarea urdinisului si fundul stupului se poate face cu ajutorul unei sarme indoite la capat), ridicarea capacelor, a materialelor izolatoare de pe podisorul lasat liber in bataia razelor solare(daca temperatura se ridica peste 12-l4C)sunt cateva actiuni ce favorizeaza zborurile de curatire;
Controlul auditiv al stupilor.
Efectuarea observatiilor fenologice cu privire la aparitia polenului si comportarea albinelor.
In zilele cu viscol, acolo unde este cazul, stupii se vor proteja suplimentar.
Deplasarea apicultorilor de doua ori sau cel putin o data pe saptamana confera siguranta ca pe vatra de iernare situatia este sub control.

In atelierul stupinei
Continua actiunea prin care se urmareste curatarea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea uneltelor, utilajelor si dispozitivelor care compun inventarul stupinei;
Controlul fagurilor cu rezerve de hrana si goi .Se finalizeaza pregatirea setului de faguri de cuib si de recolta destinati sezonului apicol activ, stiut fiind ca inlocuirea periodica a echipamentului de faguri este o masura obligatorie in fluxul tehnologic de crestere si exploatare a albinelor;
Topirea fagurilor reformati, obtinerea si conditionarea cerii ramane o actiune la ordinea zilei daca ea nu a fost finalizata pana in aceasta luna.
Incercarea puterii germinative a semintelor de te melifere.

La masa si in reuniuni publice
Se definitiveaza bilantul de venituri si cheltuieli al stupinei pe anul expirat;
Se intocmeste ul de productie pentru sezonul activ armonizand profitabil necesitatile cu posibilitatile. Variantele care sa raspunda unor conditii concrete dintre cele mai diverse sunt binevenite. La momentul respectiv proprietarul stupinei isi va putea adapta manageriatul in functie de factorii favorabili sau mai putini favorabili (meteorologici si economici);
Incheieri de contracte pentru polenizarea culturilor agricole si a lilor sau contracte de livrare a produselor apicole si a materialului biologic (familii de albine,roiuri si matci);
Obtinerea de repartitii de vetre de stupina la masivele melifere vizate;
Procurarea de seminte de te melifere ;
Iarna este momentul lecturarii literaturii de specialitate;
Ca si in lunile anterioare prin participarea la cursurile,conferintele, schimburile de experienta desfasurate sub egida Filialelor judetene ale Asociatiei Crescatorilor de Albine din Romania fiecare apicultor castiga un plus de informatie care in mod cert se va dovedi utila in timpul sezonului urmator.

Este bine sa stim ca ...
..Resturile acumulate pe fundul stupului eventual pe foaia de control ofera informatii cu grad sporit de certitudine asupra mersului iernarii respectiv a starii coloniei. Astfel:
albine si puiet mort sunt un indiciu a scaderii bruste a temperaturii in miezul ghemului;
ouale si larvele moarte sunt un semn ca activitatile de crestere a puietului au inceput devreme;
resturile si albine moarte umede au drept cauza umiditatea excesiva din stupi;
putine albine moarte, putine resturi dispuse in dungi paralele definesc conuratia ghemului si puterea coloniei. O dunga continua de resturi = un interval bine populat cu albine;
resturile in care predomina cristalele de zahar sunt semnul prezentei hranei cristalizate si a lipsei de apa;
multe albine moarte (mai multe sute) sunt un motiv serios de ingrijorare suspicionand imbolnavirea coloniei. Se vor trimite cel putin 50 de albine la Laboratorul de analiza;
daca pe fundul stupului, intre resturi se gasesc trantori morti inseamna ca din colonie lipseste matca deci avem de a face cu o colonie orfana;
resturile patate cu fecale se constituie ca un simptom al diareii si nosemozei (se vor preleva probe pentru a fi analizate in laboratorul de specialitate).
.Prezenta chiciurii pe scandura de zbor este un semn ca familia a iernat bine si matca depune oua.
In mod obisnuit, o colonie de putere medie consuma in luna februarie circa 50 g miere in 24 de ore.
Iernarea pe rezerve de hrana numai din zahar se reflecta negativ asupra traversarii sezonului rece si a dezvoltarii coloniilor la desprimavarare pentru ca din hrana lipsesc micro si macroelementele precum si vitaminele si aminoacizii.

Nu uitati
Prin intensificarea cresterii de puiet in perioada de iernare, contribuiti la scurtarea perioadei de inlocuire a albinelor iernate cu albine tinere. Cu cat se vor creste mai multe albine tinere in timpul iernii, cu atat se va creste puietul in continuare si prin aceasta mai devreme va incepe cresterea puterii familiilor.
Veti contribui la intarirea familiilor prin:
1) pulverizarea cu sirop de zahar a cuibului, deasupra ramelor ocupate de albine, in zilele calduroase si de zbor;
2) hranirea suplimentara cu turte de pasta de zahar si turte de polen sau in amestec cu inlocuitori, mai ales daca rezervele de miere si pastura sunt deficitare. Prin aceste masuri activizati familiile puternice si mijlocii.
Nu neglijati masurile de protectie a stupinii contra curentilor, apararea stupinii avand influenta binefacatoare mai ales asupra familiilor slabe.

Luna martie

Apidiagnoza
A treia luna calendaristica si prima luna a primaverii 'martisorul', luna echinoctiului de primavara - 23 martie, cu adierile vantului primavaratic si prezenta ghioceilor si a viorelelor vesteste sosirea primaverii. Cerul devine schimbator, presiunea atmosferica scade sub 760 mm, iar umiditatea relativa confirma atributul lunii echinoctiului de primavara cand ziua este egala cu noaptea. Aceasta luna poate oferi inca destul de multe surprize neplacute, prin schimbari bruste ale vremii, ingheturi si chiar caderi de lapovita si ninsoare in unele zone ale tarii. De aceea, lucrarile in stupina sunt inca destul de limitate si indreptate indeosebi spre asigurarea hranei necesare - miere si pastura - si a unui regim termic cat mai bun cuiburilor de albine. La inceputul lunii, in majoritatea zonelor, albinele efectueaza zborul general de curatire, moment important in viata familiilor de albine. Urmare eliberarii organismului de excremente si aparitiei primelor generatii de albine tinere, crescute in cursul iernii, se mareste capacitatea de crestere a puietului in familie iar consumul de hrana pe familia de albine creste simtitor ,la 2,0-2,5 kg. In zilele favorabile zborului, albinele aduc in stup polen si nectar.
In aceasta luna, in functie de mersul vremii, in familia de albine activitatile de depunere a pontei de catre matca, cresterea puietului si culesurile de nectar si polen de la flora de primavara cunosc treptat o intensificare ce corespunde curbei biologice de dezvoltare anuala proprie speciei. Ouatul matcilor in familii puternice se ajunge in anii favorabili pana la 1.000 de oua in 24 de ore.
In functie de puterea familiei, a calitatii matcii si a conditiilor de microclimat din cuib puietul poate ocupa suprafete diferite de faguri, insa, indiferent de cantitatea acestuia, albinele sunt obligate sa mentina, mai ales in zona puietului, temperatura necesara de circa +35C, fapt care sporeste consumul de hrana hidrocarbonata (mierea), in acelasi timp crescand si consumul de substante proteice (pastura), necesare cresterii puietului.
Elementele principale care determina amploarea si viteza cu care matca depune ouale si albinele doici ingrijesc puietul sunt urmatoarele: Puterea si starea de sanatate a familiei la iesirea din iarna.
Se intelege ca o familie bolnava (nosemoza, puietul varos, varrooza sunt principalele boli ce pot fi decelate), cu populatie putina formata din albine imbatranite si anemiate se va manifesta ca un organism slabit, ca o unitate biologica incapabila sa desfasoare cu amploare activitatile enuntate. De multe ori familiile cu handicap sunt compromise mai ales daca nu se intervine rapid cu masuri de indreptare a starilor anormale. Oricum familiile slabe sau slabite nu au sanse de a se alinia la startul de la care vor porni la valorificarea culesurilor de productie (salcam, rapita s.a.) familiile puternice. Desigur starea foarte buna, buna, mediocra sau rea a acestora depinde in mod esential de buna pregatire pentru iernare pe care apicultorul a asigurat-o la timp si corect in anul anterior. Mai depinde si de succesul iernarii adica daca familiile nu au fost deranjate in perioadele reci, au avut o iernare linistita cu provizii de hrana suficienta, de calitate si accesibila (miere + pastura) iar protectia termica si aerisirea stupilor au fost la parametrii pe care orice apicultor ii cunoaste.
Starea vremii.
Conditiile de temperatura si precipitatii accelereaza sau franeaza dezvoltarea intelegand prin aceasta ca in conditii de vreme rece cu precipitatii, in absenta zborurilor de curatire si a culesurilor de intretinere ascendenta curbei de dezvoltare va cunoaste un ritm lent si intarziat.
In aceasta perioada albinele care au iernat mor in numar mare si arareori contingentele de albine care se nasc intr-un interval de timp egalizeaza pe cele care dispar. De obicei acest fenomen se petrece in cursul lunii aprilie.
Prezenta si calitatea hranei.
Fara hrana energetica - miere sau sirop din zahar si proteica - pastura si polen ca si fara apa, cresterea puietului ramane un deziderat care nu-si gaseste materializarea in cuibul familiei.
Protectia termica si umiditatea.
Variatiile mari de temperatura de la zi la noapte impun o protectie termica suplimentara pentru pastrarea caldurii mai ales in spatiul ocupat de zona cuibului unde temperatura generata de albine pentru cresterea puietului este de aprox.+34+35C. Umiditatea excesiva este daunatoare determinand sau favorizand aparitia mucegaiului, degradarea pasturii si alte necazuri.
Apicultorii cu experienta stiu sa alterneze largirea cuibului cu stramtorarea lui, utilizand rame bune de ouat concomitent cu o maniera de lucru cu cuibul strans. Aceasta inseamna practic ca largirea periodica nu se face mai mult decat permite o buna acoperire cu albine a tuturor ramelor ce compun cuibul limitat de diafragma.

Actiuni specifice:

In stupina
Revizia sumara de primavara
Este o lucrare care se poate efectua in zile calde, calme si insorite in care temperatura se ridica peste 12-l3C. Practic este vorba despre un control oarecum superficial constand uneori numai in observarea de sus a cuibului privind leaturile superioare ale ramelor sau extragand o rama din centru. Daca se constata ca exista puiet capacit de albine lucratoare, oua corect depuse de matca si puiet necapacit de varste diferite este un prim semn care da certitudinea ca activitatea din stup se inscrie in parametrii de normalitate.
Fireste apreciem tot sumar daca exista hrana suficienta, de calitate si accesibila albinelor. In cazul absentei sau insuficientei hranei se intervine cu hraniri sub forma de sirop de zahar 1:1 sau, mai bine, cu faguri cu miere de la rezerva, descapacind periodic cate 1 dm2.
Turtele din miere si polen sunt indeobste recomandate - ca hrana de completare si/sau stimulare ca si siropul - numai daca albinele zboara sau au efectuat anterior cel putin un zbor de curatire.
Fara a se desface cuibul prea mult, pentru a se evita pierderile de caldura, din partea dinspre diafragma se scot fagurii goliti de miere sau cu miere putina si se apropie de zona puietului fagurii mai plini cu miere si pastura de la marginea cuibului, in lipsa acestora, se introduc faguri cu miere din rezerva.
Fagurii goi care se scot din cuib, plini cu albine atat la suprafata cat si in celule nu se scutura, pentru a nu se provoca pierderi de albine si chiar si a matcii in cazul in care aceasta este ascunsa in masa de albine, ci se aseaza cu grija mai spre marginea cuibului, de unde albinele, datorita temperaturii ridicate din cuib, se vor retrage incet spre zona puietului.
In lipsa fagurilor cu hrana in rezerva, se aseaza deasupra zonei cu puiet pungi de plastic cu serbet de zahar sau cu pasta de zahar pudra amestecat cu miere (80/20%).
Pentru completarea rezervelor de pastura, pana la aparitia polenului in natura, e bine sa se administreze turtite de polen amestecat cu putina miere, astfel incat sa faca o masa compacta, cate 100-l50 g; nu se dau cantitati mai mari. pentru a se evita pierderile inutile si alterarea lor, in cazul in care turtitele sunt consumate mai incet, in lipsa polenului se vor folosi inlocuitori de polen, cum sunt laptele praf degresat, drojdia de bere uscata si faina de soia macinata foarte fin. La fel ca si in cazul polenului, acestea se amesteca cu o cantitate mica de miere si se administreaza in turtite de circa 100-l50 g.
Se va evita introducerea in stupi in scopul asigurarii rezervelor de hrana a fagurilor cu miere cristalizata si eventual se vor scoate din stupi fagurii cu asemenea miere, inlocuindu-se cu faguri cu miere lichida, in aceasta perioada albinele dizolva cu greu cristalele de miere, consumand doar mierea lichefiata din jurul lor si aruncand de regula, cristalele de miere pe fundul stupului, in plus. consumul unui asemenea sortiment de miere provoaca de multe ori diaree la albine, mai ales in cazurile in care acestea nu au efectuat un zbor de curatire de mai mult timp
Fagurii cu miere cristalizata pot fi dati in consum mai tarziu, in perioada activa, descapacind-se cate o portiune redusa si udati bine cu apa calduta si pusi dupa diafragma ca hrana stimulenta in perioadele de dezvoltare lipsite de cules din primavara sau din toamna.
Unii autori recomanda in scopul completarii rezervelor de hrana administrarea de sirop de zahar sau chiar de zahar tos umectat. Daca siropul de zahar dat in fagurii amplasati in cuib cat mai aproape de zona puietului, mai poate fi acceptat, desi prin aceasta se mareste gradul de umiditate in stup, cu toate consecintele negative aratate, zaharul tos este total contraindicat din aceleasi motive aratate in cazul folosirii mierii cristalizate, in plus, hrana administrata in aceasta perioada trebuie sa fie in contact direct cu ghemul de albine, albinele iesite in afara acestuia putand amorti pe leaturi, faguri sau hranitoare datorita temperaturii scazute din afara ghemului.
Deosebit de importanta in aceasta perioada este combaterea umezelii si a mucegaiurilor din stupi, acolo unde este cazul. Pentru aceasta, fundurile stupilor se curata, iar acolo unde umezeala este prea mare sau daca fundurile sunt deteriorate acestea se inlocuiesc cu altele uscate si dezinfectate. De asemenea, in caz de mare necesitate se efectueaza transvazarea cuiburilor in corpuri (stupi) noi.
Umiditatea ridicata reduce puternic in aceasta perioada capacitatea albinelor de mentinere a unei temperaturi normale in cuib, influentand negativ ponta matcilor si sporeste gradul de uzura al albinelor si asa slabite in urma trecerii peste perioada de iernare, grabindu-le sfarsitul. Un rol tot atat de nefast il are umiditatea ridicata in cresterea gradului de dezvoltare al bolilor si in special in cel al nosemei care, in cazul familiilor slabe si puternic infestate, poate avea un efect fatal.
Daca materialele care asigura protectia termica (saltelute sau alte materialelor izolatoare) sunt umede se usuca la soare ori vor fi inlocuite cu altele uscate.
Daca exista posibilitatea, fundurile stupilor multietajati vor fi inlocuite sau obligatoriu vor fi curatate de resturile acumulate. Observand atent aceste resturi care in general sunt formate din ramasite de ceara si albine moarte putem deduce daca iernarea a decurs bine sau rau.
Prin cernere se separa din masa de resturi doua componente:
1) albine moarte care se ard si
2) ceara care se topeste.

Revizia generala sau de fond
Numai in zile insorite cu temperaturi de peste + 14C se poate efectua acest control notand in carnetul de stupina constatari legate de: puterea familiei exprimata in numar de rame bine ocupate cu albine; cantitatea de hrana in kg miere si/sau pastura; rame partial ocupate cu puiet de diferite varste; prezenta matcii, starea de sanatate.
In functie de constatarile ocazionate de acest control - de care nu trebuie sa scape nici o familie - se vor institui diferentiat lucrarile obligatorii in conformitate cu realitatea vazuta si notata. De exemplu: familiile orfane vor primi o matca de la rezerva ori se vor unifica cu alte familii, familiile excesiv de slabite vor fi unificate, cele lipsite de hrana, cu hrana insuficienta sau de calitate necorespunzatoare vor fi ajutate de urgenta procedand la asa-numitele hraniri de necesitate. Ce dam albinelor infometate sau in pericol de infometare? Simplu; faguri cu miere descapacita sau sirop de zahar 1:1, rame cu pastura sau chiar turte din miere, zahar si polen.
In cuib se lasa doar fagurii cu hrana si puiet bine acoperiti de albine, astfel incat acesta sa fie cat mai bine stramtorat cu putinta. Trebuie avut in vedere ca in aceasta perioada desi a inceput aparitia albinelor tinere, schimbul de generatii se face inca destul de incet, mortalitatea albinelor de iarna prevaland aparitia albinelor tinere; si deci puterea familiei fiind inca in descrestere.
Daca apicultorul debutant sau incepator nu stie cum sa procedeze in cazul unor situatii anormale el poate consulta orice manual de apicultura, colectia revistelor de specialitate sau poate apela la un apicultor consacrat, cu experienta care, fara indoiala ii va da indrumarile concrete pentru fiecare situatie in parte.
 Marirea vitezei de ouat a matcilor si stimularea cresterii puietului se face imediat ce timpul se incalzeste prin hraniri de stimulare cu sirop de zahar in proportie de 1/1 (1 parte zahar la 1 parte apa) administrat caldut in portii mici,la inceput in portii mici de 150 - 250ml si pe masura ce timpul se incalzeste si in functie de puterea familiilor, in portii mai mari de 300-500ml periodic si succesiv la 1 sau 2 zile in functie de rapiditatea cu care albinele il prelucreaza si hranitorul se goleste. Acesta este procedeul cel mai simplu. Un procedeu mai complex si mai complet este cel prin care la hranirile de stimulare albinele se furajeaza cu turte din miere, zahar si polen asezate pe leaturile superioare ale ramelor, deasupra cuibului.
 Se instaleaza cantarul de control pe care se aseaza cea mai puternica familie de albine din stupina si se incepe inregistrarea in carnetul de stupina a observatiilor meteorologice, fenologice, precum si a evolutiei cantarului de control. Aceste observatii si inregistrari se executa pe intreaga perioada a sezonului apicol activ,pentru a cunoaste potentialul melifer al zonei in care se practica stuparitul.
Pentru ajutorarea cresterii de puiet si evitarea pierderii albinelor zburatoare care asigura apa necesara cresterii puietului, in perioadele cu temperatura mai ridicata se asigura albinelor apa necesara, prin montarea de adapatoare in locurile insorite din stupina in care se pun apa calduta cu sare (5 g/l). Este o masura binevenita menita a satisface necesarul de apa consumata pentru cresterea puietului. Nu e rau sa se puna in adapatoare, pentru dezinfectie, si apa in care s-a dizolvat 0,5-l% hipermanganat de potasiu sau albastru de metil.
 Se continua stimularea si supravegherea zborului general de curatire;
Toti apicultorii stiu ca stimularea si supravegherea zborului de curatire este o lucrare usoara, chiar placuta (doar nu degeaba se spune: 'ochiul stapanului ingrasa vita') cu efect benefic in familiile care efectueaza aceste zboruri. Un zbor vioi, intens si de durata in atmosfera incalzita de razele soarelui este o imagine reconfortanta pentru oricare privitor.
 Se va avea grija sa se asigure stupului o inclinare spre inainte de 6-8 (daca nu s-a procedat astfel in toamna, la pregatirea familiilor pentru iernat). In felul acesta albinele indeparteaza mai usor cadavrele albinelor moarte si alte gunoaie care apar in aceasta perioada pe fundul stupilor. De altfel, s-a considerat in mod experimental (Escov) ca la stupii astfel inclinati are loc o mai buna aerare (ventilatie) a cuibului, familiile respective iernand in conditii mai bune.
 Nu e rau ca tot acum sa se refaca, sa se curete, asa-numita „oglinda a stupului' in fata acestuia, in acest mod putandu-se urmari mai usor gunoaiele (resturile) aruncate afara de albine si dandu-se in acelasi timp un aspect mai curat si placut stupinei.
De asemenea, se indeparteaza din cuiburi fagurii puternic murdariti de pete de diaree, chiar daca sunt ocupati cu cantitati mici de puiet. In cazul in care pe asemenea faguri sunt cantitati mai mari de puiet, se curata petele de diaree prin razuire urmand ca, mai tarziu, dupa iesirea puietului, fagurii respectivi sa fie scosi si dati la topit.
 In functie de evolutia vremii e de preferat sa se mentina gratiile impotriva soarecilor la urdinisuri, tocmai pentru ca in aceasta perioada soarecii devin mai activi, isi cauta locuri izolate si calduroase pentru a-si face cuiburile in care sa nasca puii. Cu toate ca albinele nu mai au ghemurile atat de compacte ca in timpul iernii, soarecii circula nestingheriti prin partile laterale ale cuibului si mai ales in spatiul din spatele diafragmei si deasupra podisorului, unde-si fac de regula cuiburile, deranjand albinele prin foiala lor si mai ales prin mirosul pe care-l degaja ei si excrementele lor.
 In cazul familiilor orfane, care in timpul iernii si-au pierdut matcile dintr-o cauza oarecare, acestora li se da o matca din nucleele de rezerva, iar in lipsa, se unesc cu alte familii mai slabe din stupina. Unificarea se face prin simpla transvazare a cuibului familiei orfane langa cuibul familiei cu matca. Izolarea matcii nu este obligatorie, in aceasta perioada matcile fiind acceptate usor de albinele straine. Pericolul apare doar in cazul in care in familia orfana au aparut albine ouatoare. situatie care se recunoaste prin prezenta de puiet bombat sau de oua depuse neregulat pe peretii celulelor sau mai multe oua intr-o celula, in asemenea cazuri izolarea matcii fiind obligatorie.
 Formarea familiilor temporare sau ajutatoare cu matcile de rezerva iernate in afara ghemului, in camere.
 Aprecierea rezistentei la iernare a grupei familiilor de prasila . Cele mai rezistente familii, cu consum de hrana si mortalitate mica sunt selectionate.
 Diagnostic si tratament in caz de boala in stupina.
La aparitia semnelor certe sau suspiciunilor de boala se va solicita medicului veterinar de teren sau de laborator diagnosticarea bolii sau bolilor. Acesta va indica tratamentul care trebuie obligatoriu urmat intocmai altfel boala sau bolile se vor acutiza si extinde determinand ube in efectiv de cele mai multe ori irecuperabile. Principala boala de primavara este nosemoza. Netratata duce la depopularea, la slabirea familiilor de albine. Tratamentul se face in principal cu Fumidil-B conform prospectului.
Pentru combaterea nosemei, in afara masurilor de reducere a gradului de umiditate in stupi, e bine ca hrana (serbetul sau siropul) dat sa se prepare pe baza de ceaiuri cu efect antinosematos - preparate din sunatoare, galbenele, izma, musetel, coada soricelului si sa se administreze dozele necesare de medicament.
Deosebit de eficient in combaterea nosemozei este extractul de ceapa. Sucul de ceapa se adauga in siropurile preparate pe baza de ceaiuri. Este o metoda ecologica de prevenire/tratare a nosemozei.
Administrarea streptomicinei pentru o asa-zisa stimulare sau in tratamente este cu desavarsire interzisa.
In general, se foloseste orice moment prielnic oferit de vreme pentru efectuarea lucrarilor amintite, in asa fel incat familiile de albine sa se dezvolte normal si sa iasa fara pierderi din iarna.

In atelierul stupinei
Curatirea, dezinfectia, repararea, reconditionarea,vopsirea utilajelor de care va fi nevoie in sezonul activ care se apropie (centrifuge, bidoane, tavi de descapacit, stupi, elemente de stupi s.a.). Dezinfectarea stupilor si a materialelor ce urmeaza a fi folosite in continuare este obligatorie macar prin curatarea (racairea) crescaturilor de ceara, a depunerilor de propolis, a petelor de diaree, mucegaiului etc. cu ajutorul daltii apicole sau a unui spaclu, urmata de spalarea in apa fierbinte cu soda si sapun de rufe, dupa care materialele se limpezesc in apa curata si se usuca bine. Si mai bine este daca aceasta lucrare este urmata de o flambare atenta cu lampa de benzina sau cu un arzator de aragaz. O metoda eficienta de dezinfectie este si pulverizarea cu spirt a stupului, in strat subtire,dupa ce acesta a fost in prealabil curatat de ceara si propolis, si aprinderea spirtului. Spirtul va arde, fara a lasa cenusa ori mirosuri neplacute si va dezinfecta eficient suprafata de lemn a stupului. Pentru a stinge focul e necesar doar sa se inchida capacul stupului. Spirtul este extrem de inflamabil. Deci, atentie la normele de protectie a muncii si de prevenire a incendiilor!
Incheierea, insarmarea si lipirea foilor de faguri artificiali care vor intregi echipamentul de faguri noi destinat inlocuirii anuale a cel putin 1/3 (o treime) din totalitatea zestrei de faguri a stupinei.
Se verifica si se pun la punct materialele si utilajele folosite la cresterea matcilor, colectarea de polen, de venin, producerea de miere in sectiuni etc.

Organizatorice:
Procurarea de material saditor si tarea de arbori si arbusti nectaro-poliniferi, insamantari de amestecuri furajero-melifere (facelia cu borceag si altele).
Asigurarea mijloacelor de transport pentru deplasarea la pastoral.
Controlul rezultatelor iernarii; analiza situatiei stupinei, a modului in care au iernat familiile de albine cu scopul de a cunoaste eventualele cauze ce au determinat o iernare necorespunzatoare si luarea de masuri pentru eliminarea in viitor a deficientelor constatate.

Speciile nectaro-polenifere care infloresc in luna martie:
Alunul (Corylus avellana), Aninul negru (Alnus glutinosa). Artarul american (Acer negundo). Banutei (Bellis perennis), Cais (Armeniaca vulgaris), Ghiocel (Galanthus nivalis). Mierea ursului (Pulmonaria officinalis). Piersic (Piersica vulgaris), Rachita (Salix viminalis), Salcie alba (Salix alba), Salcie capreasca (Salix caprea), Ulm (Ulmus campestris). Zambila (Hyacinthus orientalis). Viorea (Scilla bifolia), Zalog (Salix cinereea).

Nu uitati
Contribuiti la mentinerea puterii familiilor si la intarirea rapida a lor prin :
1.impachetarea suplimentara a cuibului;
2.hranirea suplimentara a familiilor lipsite de rezerve de pastura, cu turte de polen ;
3.hranirea stimulenta cu turte de pasta de zahar. In stupinele mari, spre sfarsitul lunii hranirea suplimentara se face cu zahar tos, administrat odata la 10 zile in hranitoarea - rama, asezate langa ultimul fagure ocupat cu albine.
Asigurati accesul razelor solare pe vatra stupinii in tot cursul zilei. Prin aceasta masura activizati familiile de albine si micsorati din consumul de hrana destinat producerii de caldura in cuib.

Ce minunat ar fi pentru albine si pentru apicultor daca stupina lui s-ar gasi inconjurata in martie de toate tele enumerate mai sus! De aceea, in manualele de apicultura, se recomanda ca vatra de iernare sa fie situata intr-o zona care, primavara devreme, vegetatia sa ofere surse de nectar si polen ce asigura o accelerare a dezvoltarii familiilor de albine. Cine poate sa isi transporte stupii intr-un areal in care cel putin o parte dintre aceste specii ocupa un segment important din suprafata cercului cu o raza de 3-3,5 km (raza economica de zbor a albinelor) este un om fericit in martie si mai apoi. Cine nu, va trebui sa respecte cat mai indeaproape recomandarile efectuand toate lucrarile enumerate sub titlul Actiuni specifice. Sa asteptam cu speranta si incredere primavara! Sa ne bucuram de venirea ei!

Luna aprilie

Apidiagnoza
Desi temperatura creste, in decursul lunii aprilie pot surveni perioade reci, cu ploi sau chiar cu fulguieli scurte de zapada in unele zone ale tarii. Odata cu marirea zilei, temperatura creste si apar primele flori. Familiile de albine isi incep activitatea din afara stupului. Pentru ele, incepe un nou sezon, de formare a rezervelor de hrana, de inmultire.
Cresterea duratei zilei-lumina, inflorirea masiva si continua a pomilor fructiferi, a telor de padure, a salciilor, zalogului etc. precum si a unor culturi agricole ca mustarul si rapita de toamna, creeaza albinelor conditii optime de activitate si de dezvoltare a puterii familiilor. Acum are loc inlocuirea totala a albinei de iarna cu albine tinere, crescute in cantitati din ce in ce mai mari. Tocmai in acest scop, pe tot decursul lunii aprilie lucrarile vor fi indreptate spre asigurarea in principal a spatiului necesar cresterii de noi generatii de albine, a completarii cantitatilor de hrana si a izolarii termice in conditii optime a cuibului.
Inca din ianuarie-februarie, matca a declansat ouatul, la inceput pe suprafete ale fagurelui din centrul ghemului de iernare mici de 0-2 dm2, apoi din ce in ce mai mult, pe portiuni mai mari. Noile albine eclozionate vor ingriji generatiile urmatoare. Sunt albine doici diferite de cele de iernare, fara rezerve in corpul gras. in familie raportul dintre albinele de iernare si cele nou aparute, se va schimba in fiecare zi, in favoarea albinelor tinere. Este momentul cand albinele imbatranite, de iarna, datorita uzurii, vor muri, lasand locul noii generatii. Acesta este momentul cel mai dificil in familia de albine, fenomen observat de obicei in a doua jumatate a lunii.
Factorii care influenteaza depasirea cu succes a pragului, sunt in principal:
cantitatea si calitatea hranei din stup (miere, pastura)
Influenteaza in primul rand calitatea albinelor de iernare ca si a celor de primavara mai ales prin dezvoltarea glandelor hipofaringiene ale acestora, glande cu rol foarte important in producerea laptisorului de matca. Aceste albine au un dublu rol: acela de alimentare a matcii cu hrana de calitate, pentru fortarea pontei (accelerarea depunerii de oua) precum si luarea in crestere a oualor depuse de matci.
Albinele prost hranite sau cu hrana de slaba calitate nu vor lua in crestere larvele determinand scaderea proportiei de albine tinere fata de cele batrane sau imbatranite.
existenta unor culesuri slabe, sau practicarea hranirilor stimulative.
calitatea matcii (matca tanara si prolifica sau matca batrana, epuizata, cu defecte fizice).
Influenteaza de asemenea ritmul ouatului. Schimbarea la doi ani a matcilor poate reduce mult, 'caderea' matcilor in primavara atunci cand familia are mare nevoie de o matca buna.
pastrarea caldurii necesare in cuib.
Ramane, ca si iarna, o grija principala a apicultorului. In primavara, in plina perioada de dezvoltare a familiilor de albine, cand in stup exista rezerve de hrana, matca isi intensifica in fiecare zi ponta. Spatiul existent este mare acum (celule golite de miere, rame in excedent). Ca urmare familia se extinde pe toate ramele, nereusind sa incalzeasca tot puietul existent. Aparitia unor zile capricioase, cu temperaturi scazute, in unele zone chiar lapovita, poate duce la reformarea ghemului si parasirea puietului ceea ce determina compromiterea lui. De aceea ca lucrare principala apicultorul trebuie sa lucreze 'cu un cuib strans' adica eliminand ramele excedentare, astfel incat albinele sa acopere bine fagurii ramasi in stup. Procedand astfel caldura va fi asigurata la un nivel corespunzator.
Semnul egal intre albinele batrane, epuizate si care si-au incheiat menirea si cele tinere se inregistreaza mai devreme sau mai tarziu in functie de cativa factori frenatori sau propulsatori cum sunt:
mersul (sau starea) vremii (conditii meteo);
surse de cules de la vegetatia nectaro-polenifera;
puterea familiei la intrarea si iesirea din iarna;
starea de sanatate;
valoarea - respectiv prolificitatea -matcii;
hranirile anterioare de completare a rezervelor de hrana si mai ales cele actuale de stimulare a dezvoltarii, protectia termica a stupilor (mai sunt zile si mai ales nopti reci).
Armonizarea acestor factori intr-o stupina este un caz fericit care se poate intampla sau nu. De aceea grija principala a apicultorului este sa indeplineasca la timp, corect si cu profesionalism toate actiunile menite imputernicirii rapide a fiecarei familii de albine. De ce este nevoie de cresterea puternica si rapida a numarului de albine in fiecare familie? Foarte simplu: pentru ca la primul mare cules de productie caracterizat prin intensitate si scurtime in timp (10-l2 zile la salcam), numarul mare de albine culegatoare va asigura, asa cum se zicea si inca se mai zice: ' Valorificarea superioara a culesului '. Mai corect ar fi sa spunem: optimizarea culesului intelegand prin aceasta realizarea unui optim economic. Acest optim defineste capacitatea fiecarei unitati biologice de productie - stupul cu albine si in final stupina - de a aduna o cantitate de miere, respectiv recolta a carei valoare sa acopere si sa depaseasca cat mai mult cheltuielile ocazionate de cresterea, intretinerea albinelor (biostimulatori, rame, faguri artificiali, medicamente, amortizari de utilaje), costurile transportului in pastoral ca si a fortei de munca, taxele si alte plati efective facute de proprietarul stupinei. Oricine se ocupa de albine constata ca apicultura costa si costurile cresc pe zi ce trece datorita inflatiei.
Toti autorii de manuale apicole ca si apicultorii profesionisti recomanda hranirile de stimulare in primavara tocmai in ideea optimizarii culesului care in ultima instanta nu inseamna altceva decat o recolta mare = profit mare. Apicultorii stiu ca mierea de salcam este o miere superioara, mult apreciata la consumul intern si mai ales la export, deci bine platita. De multe ori livrarea de catre producator a unei cantitati de miere superioara de salcam este conditionata de achizitia de catre cumparator si a altor sorturi de miere, mai putin solicitata, in cadrul a ceea ce numim vanzarea 'in paleta' a unor cantitati mai mari de miere variata sortimental.
Daca din punct de vedere biologic, fiziologic si economic suntem lamuriti sa vedem care sunt

Actiunile specifice

In stupina
Revizia sumara de primavara, revizia generala sau de fond, diagnosticul si tratamentul in caz de boala in stupina sunt lucrari insirate si descrise intr-o derulare logica si necesara.
Nici un apicultor nu trebuie sa uite ca daca in luna trecuta (martie) nu a efectuat lucrarile obligatorii din cauza vremii nefavorabile in cel mai fericit caz sau din nestiinta, neglijenta sau nepasare - in cel mai nefericit caz - acum este momentul sa lucreze bine si repede in stupina.
Pentru aceasta, odata cu cresterea temperaturii peste 15-l6C, va executa revizia de fond a familiilor de albine cu care ocazie se stabileste puterea familiei - in intervale sau cantitativ (un interval de albine egal 200 g albina pe rama ME sau 300 g pe rama Dadant), cantitatea si calitatea puietului (in rame ocupate de puiet) si cantitatea de hrana ramasa in cuib dupa terminarea perioadei de iernare.
Cantitatea puietului si modul (aspectul) sau de amplasare determina calitatea lui. Depunerea compacta si in cantitate mare (2-3 faguri de puiet la 5-6 intervale albina) indica o matca de calitate, prolifica, sanatoasa. Puietul putin, imprastiat, cu celule goale in cuprinsul lui, arata o matca uzata, cu defecte, care va trebui sa fie inlocuita. Cu aceasta ocazie se scot, sau se trec dupa diafragma fagurii goi, cei cu defecte, cu multe celule de trantori, precum si fagurii albi care, in perioada de primavara, sunt acceptati mai greu de matci pentru cresterea puietului si care, in acelasi timp, mentin in cuib o zona care se incalzeste mai greu din cauza coeficientului termic mai redus.
Pentru marirea suprafetei de puiet fagurii cu resturi de miere asezati dupa diafragma si chiar cei ramasi in cuib se descapacesc.
Cat priveste cresterea puietului, la inceput, pana ce puietul ocupa bine 3-4 faguri in centrul cuibului, acesta se mentine cat mai strans, astfel incat puietul sa fie depus cat mai compact, albina ocupand complet intervalele dintre faguri. Cuibul se mentine in acest mod pana ce puietul se extinde pana la fagurii laterali, iar albina trece ziua si pe fagurii de dupa diafragma. Din acest moment, o data la 6-7 zile se introduce la marginea puietului cate un fagure bun de ouat, mai inchis la culoare (lucrarea se numeste largirea cuibului), iar dupa ce puietul se extinde pe 5-6 faguri, fagurele respectiv se poate introduce intre ultimii doi faguri cu puiet, din partea dinspre diafragma, care de obicei este indreptata spre sud (lucrare denumita spargerea cuibului). Fagurele nou introdus, poate fi uscat sau putin stropit cu apa calduta sau cu sirop slab de zahar, in ultimul caz trebuiesc luate masuri atente de prevenire a furtisagului. Se lucreaza repede si precis, nu se tine cuibul deschis timp indelungat, nu se lasa fagurii cu miere sau cu sirop intre stupi. La aparitia furtisagului se intrerupe imediat administrarea de sirop si se inchide stupul, se reduce deschiderea urdinisului, si eventual se umezesc stupii cu petrol, motorina etc. pentru alungarea albinelor hoate, se pun tavi cu materiale fumigene in fata urdinisurilor.
Aceasta schema de dezvoltare a cuibului se foloseste indiferent de tipul stupului, chiar si la cei multietajati, in cazul in care au iesit din iarna cu mai putin de 6-7 intervale de albine, in plus, acestia pot fi lasati pentru prima perioada doar pe un corp, sau in cazul in care au iernat pe doua corpuri, intre acestea sa se introduca o folie din plastic sau din carton asfaltat, cu o fanta de 1/20 cm inspre peretele din fata, pentru trecerea albinelor, in acest mod stramtorarea este mai puternica si pastrarea regimului termic mai sigura.
Daca stupii ME au iernat doar pe un corp, sau li s-a redus un corp in primavara pentru a se realiza un regim termic mai bun in cuib (la familiile slabe), si a fost lasat doar corpul in care se afla cuibul familiei de albine, in momentul in care albina ocupa bine 8-9 intervale si exista 6-7 faguri cu puiet, se monteaza (ataseaza) si cel de al doilea corp. Acesta se aseaza pentru inceput, sub corpul ocupat de cuib, unde se mentine pana cand in corpul de sus puietul va ocupa 8 faguri, fapt care va obliga matca sa coboare in corpul de jos unde va incepe sa depuna oua pe 2-3 faguri centrali iar intervalele corpului respectiv vor fi ocupate macar pe jumatate de albine. In acel moment se face inversarea corpurilor, in continuare lucrandu-se nu cu rama, ci doar cu corpul.
Pentru o mai buna amorsare a cresterii de puiet in corpul pus deasupra, in acesta se poate introduce un fagure cu puiet necapacit scos din primul corp, in locul lui introducandu-se un fagure bun de ouat sau o rama cu fagure artificial, puietul introducandu-se intre fagurii in care matca a depus deja oua. In corpul asezat deasupra, daca in natura exista un oarecare cules de intretinere, se mai pot introduce in locul fagurilor goi, 1-2 rame cu faguri artificiali,, cu care se incadreaza (intercaleaza) fagurii cu oua sau cu puiet. In perioadele cu cules abundent si mai ales daca albinele beneficiaza de cules de la vreun masiv melifer (rapita, mustar, catina etc.) se pot introduce la cladit rame cu faguri artificiali, amplasati la marginea cuibului langa ultima rama de puiet. Acesti faguri pot fi lasati in locul respectiv pana ce sunt claditi complet sau pot fi inlocuiti cu alti faguri artificiali doar dupa ce celulele au fost trase numai pe jumatate din inaltime, fagurii urmand a fi terminati de crescut la culesul urmator, mai intens (salcam). Cea de a doua varianta este de preferat, in acest mod putem realiza inceperea cladirii la mai multi faguri, si nu vom tine ocupat locul respectiv cu un fagure alb in care, de regula, in aceasta perioada, albinele nu depun nimic, in plus iI pot strica cladind in unele cazuri celule de trantor.
In situatia in care se observa tendinta depunerii de puiet de trantor, mai ales la familiile cu matci mai batrane, se va introduce la marginea cuibului o rama goala, eventual insarmata (rama claditoare) in care albinele vor trage faguri naturali cu celule de trantori, faguri care pot fi recoltati periodic, pe masura ce sunt terminati de crescut, uneori in celule existand chiar si oua sau puiet tanar de trantori.
In general, in aceasta perioada exista un cules de intretinere, uneori chiar mai intens, de nectar, cat si un aport destul de mare de polen care, in unele cazuri, poate bloca fagurii destinati cresterii de puiet. In acest caz fagurii destinati cresterii puietului , blocati cu pastura, trebuie sa fie scosi din cuib si inlocuiti cu alti faguri goi, buni de ouat, de preferat cu coroane de 0,4-0,5 kg miere. Pot apare insa si perioade lipsite de cules, care influenteaza negativ desfasurarea normala a cresterii puietului. Pentru remedierea acestei situatii, in vederea asigurarii hranei hidrocarbonate necesare (miere) se vor face hraniri stimulente. Furajarea albinelor in scop de stimulare, amplificare si accelerare a dezvoltarii este esentiala.
Hranirile stimulative de primavara se fac cu sirop de zahar sau miere (apa + zahar = 1:1 - 1 parte apa la 1 parte zahar -) in cantitati mici, administrate periodic si repetat la un interval de 3-4 zile, in functie de puterea familiilor si de capacitatea lor de prelucrare a siropului.
Administrarea in hranitoare a portiilor mici de sirop din zahar caldut creeaza o senzatie de cules care, bazata pe instinctul de acumulare, induce un plus de activitati:
- la matca: marirea numarului de oua depuse intr-un interval de timp;
- la albinele doici: contingente mai mari vor lua in crestere puiet mai mult, albinele care efectueaza alte munci in stup, in faguri si chiar in afara stupului vor fi mai zorite.
O metoda eficienta si cu un volum necesar mai mic de munca, este administrarea in hranitoare de zahar tos putin umectat. Astfel administrat, folosirea zaharului este permanenta, creand senzatia de cules, si de lunga durata si, in plus, nu provoaca furtisag. Poate fi folosit insa doar atunci cand temperatura exterioara a atins cel putin 16-l8C.

Intrucat primavara se pot manifesta semnele clinice ale nosemozei (pete de diaree, albine bolnave) impotriva acestei boli preparatul FUMIDIL B administrat conform prospectului, sau ceaiuri preparate din mai multe te medicinale: sunatoare (Hypericum perforatum), flori de coada soricelului (Achilia millefolium), frunze de menta (Mentha p/per/ta), flori de musetel (Matricaria chamomilla), frunze si flori de busuioc (Ocimum basilicum).
Infuzia se prepara astfel: cantitatea de te uscate trebuie sa fie de 20 g la un litru de apa (in total, nu de fiecare ta). Infuzia la nevoie se poate face din una, doua, trei sau toate tele indicate, luate in parti egale. Plantele maruntite se pun intr-un vas emailat peste care se toarna o cantitate mica de apa rece ca sa se imbibe, in alt vas se fierbe apa care se toarna fierbinte peste tele din vasul in care s-au imbibat cu apa rece. Vasul cu te si apa fierbinte se lasa 5 minute la foc mic, fara sa fiarba. Dupa ce se stinge focul se acopera vasul si se lasa timp de 30 de minute pentru a se produce extractia principiilor active. Se strecoara si cu aceasta infuzie (ceai) se prepara siropul. La 1 litru ceai se adauga 1 kg zahar si zeama stoarsa de la o jumatate de lamaie. Se administreaza portii de cate 250-500 ml (0,25-0,5 l) in functie de puterea familiei, de patru ori la interval de 5 zile.
In cazul afectarii stupinei de nosemoza - diagnosticata pe baza semnelor clinice (pete de diaree, albine cu abdomenul destins, flasc, ce se deplaseaza greu si sunt incapabile de zbor) corelate obligatoriu cu examenele de laborator - stupina va fi igienizata prin indepartarea fagurilor vechi sau cu pete de diaree. Familiile de albine vor fi mutate in stupi dezinfectati prin spalare cu apa si soda de rufe (carbonat de sodiu) 50 g la litru de apa calda.
In nici un caz acum in siropuri sau mai devreme in paste, serbet ori zahar candi nu se vor introduce in compozitie streptomicina ori alte antibiotice. Utilizarea streptomicinei in tratamente cu scop preventiv sau curativ este cu desavarsire interzisa. Mierea cu urme de streptomicina este refuzata la cumparare.
In cazul aparitiei de larve bolnave de puiet varos sau loca se iau imediat masuri de tratament. Cand infectarea cu loca cuprinde mai multe celule pe acelasi fagure, e de preferat ca fagurele respectiv sa fie scos la reforma si topit, indiferent de cantitatea de puiet si de miere pe care o contine.
De asemenea, se aplica tratamentul contra varroozei.
Este bine ca tot acum sa se treaca (transvazeze) familiile de albine in stupi curati, fara defecte si dezinfectati, transvazarea facandu-se mai usor dat fiind puterea redusa a familiilor de albine, cu aceeasi ocazie rezolvandu-se si pregatirile stupilor in vederea unor eventuale deplasari ulterioare in stuparit pastoral.
Tot in aceasta perioada, este bine sa se monteze colectoarele de polen, atat pentru evitarea blocarii cuibului cu polen cat si in vederea asigurarii unor rezerve de polen necesare in perioadele lipsite de polen sau pur si simplu in scopuri comerciale.
Se executa de asemenea intarirea familiilor foarte slabe prin introducerea de puiet capacit cat mai aproape de eclozionare, luat de la familiile puternice si introdus in familiile foarte slabe, cu sanse putine de supravietuire prin forte proprii. De remarcat ca merita a fi intarite doar acele familii care au matci tinere valoroase - de regula roi formati in anul anterior si care, din anumite motive au iesit din iarna foarte slabite. Cele cu matci batrane, defecte, sau afectate de diferite boli, mai bine se reformeaza si se refac in decursul sezonului activ. La introducerea puietului se va avea grija ca acesta sa fie bine acoperit de albina familiei ajutate, altfel puietul neacoperit de albine poate raci si se pierde fara folos De aceea in asemenea familii se introduc fagurii cu puiet pe suprafete mai mici, scotandu-se toti fagurii de prisos si izolandu-se cuibul cat mai bine din punct de vedere termic.
In vederea valorificarii optime a culesului de la salcam poate fi executata asa-numita uniformizare a puterii familiilor, scop in care se scot faguri cu puiet capacit de la familiile foarte puternice (6-7 faguri cu puiet) si se introduc in familiile de putere medie (4-5 faguri cu puiet). In acest fel, familiile de putere medie ating mai repede o putere mai mare, stupina ajungand la perioada de cules cu un efectiv mai mare de familii puternice, iar pe de alta parte se poate evita intrarea prematura a familiilor foarte puternice in frigurile roitului. In locul cedarii puietului capacit se poate practica schimbul de faguri cu puiet, in locul fagurilor cu puiet capacit din familiile foarte puternice introducandu-se faguri cu oua si larve tinere scoase din familiile de putere medie, care primesc puietul capacit.
Acest mod de unificare (intarire) nu are rost sa se aplice la familiile mai slabe (2-3 rame cu puiet), care oricum nu se vor intari prea mult pana la inflorirea salcamului, urmand a se dezvolta in timpul acestuia si dupa.
In aceasta perioada albinele au tendinta de a strange cantitati mai mari de propolis cu care astupa eventualele crapaturi sau spatii goale dintre piesele stupului (rame. podisor, urdinis etc.), in scopul mentinerii microclimatului optim cresterii puietului. Aceasta situatie trebuie folosita cat mai intens cu ocazia reviziilor periodice a starii familiilor, in vederea realizarii unor cantitati cat mai mari de propolis proaspat, de cea mai buna calitate atat prin razuirea directa cu ajutorul daltii apicole a pieselor stupului, cat si prin folosirea unor colectoare speciale de propolis (panze, plase, grile etc.,).
Se fac lucrari pregatitoare pentru cresterea de matci si producerea de roi. Se introduc faguri cu celule de trantori in familiile selectionate, se pregatesc letisoarele cu botci, custile de eclozionare, nucleele de imperechere etc.

In atelierul stupinei
Se topesc fagurii reformati, fagurii necorespunzatori din cuib, crescaturile si resturile de ceara.
Se trateaza fagurii depozitati, de rezerva, contra moliei cerii.
Se conditioneaza polenul recoltat prin triere si uscare dupa care se conserva prin tratare cu tetraclorura de carbon sau prin mentinerea in congelator.
Se insarmeaza rame si se fixeaza fagurii artificiali.
Plantarea arborilor si arbustilor meliferi si insamantari de te melifere;

Organizatorice
In cazul in care urmeaza ca stupina sa se deplaseze in pastoral se pregatesc materialele necesare impachetarii si transportarii stupilor, se intocmesc si se obtin vizele pe actele necesare efectuarii acestei lucrari.
Planul deplasarii in pastoral trebuia definitivat inca din timpul iernii. Daca nu s-a facut atunci nu-i tarziu nici acum. Trebuie stabilit precis: cati stupi vor fi transportati, in ce loc si pe ce vatra temporara vor fi raspanditi.
Pentru aceasta este nevoie de doua documente obligatorii:
1) Repartitia de stuparit pastoral vizata de organele locale Romsilva si
2) Certificatul sanitar-veterinar eliberat de medicul veterinar de la circumscriptia veterinara de care apartine localitatea de unde se transporta stupii, document prin care se atesta starea de sanatate a efectivului stupinei.
Fireste ca nu vom deplasa la salcam (l, II si chiar III) decat familiile de albine puternice si sanatoase adapostite in stupi integri (fara crapaturi sau dezmembrari). Tijele si fluturasii de rigidizare (la stupii ME), sitele de ventilatie, manerele, inchizatoarele de urdinis - adica accesoriile cu care sunt dotate tipurile de stup indeobste folosite - vor fi toate functionale.
Corpurile de recolta (magazine sau caturi) echipate cu ramele cu faguri noi sau deschisi la culoare, folositi la o singura recolta sau recent construiti vor fi asigurati in totalitate. Se stie ca fagurii vechi, maronii altereaza culoarea mierii de salcam la care indicele colorimetric constituie o restrictie importanta si definitorie pentru calitate respectiv pentru pretul de vanzare. Unii autori atrag atentia ca volumul de faguri scontati ca faguri de recolta trebuie sa fie de 2-3 ori mai mare decat cei ocupati efectiv de mierea capacita care va reprezenta recolta propriu-zisa. De ce? Pentru ca prelucrarea nectarului in timpul unui cules de mare intensitate si de scurta durata necesita un spatiu mare in care sa-si gaseasca loc abundenta de nectar reprezentata de picaturile care aduse si regurgitate de albine se preling pe peretii celulelor. Astfel nectarul pierde mai repede surplusul de apa ajungand sa contina pana la 18-20% cat trebuie sa aiba mierea maturata (de la 30-40% cat contine initial nectarul florii de salcam).
Mierea in faguri (sectiuni) este un sortiment foarte apreciat si bine platit. Pentru obtinerea ei vom asigura stupina cu stocul de rame echipate cu sectiuni.
In mijlocul de transport cu care se efectueaza deplasarea nu vom uita sa punem cantarul de control.
Transportul stupilor pe drumurile publice in mijloace de transport obisnuite (camioane, remorci sau platforme) ca si cu ajutorul unor mijloace de transport specializate este reglementat de acte normative care trebuiesc cunoscute si respectate. Altfel cei abilitati pot aplica amenzi, lucru pe care nu-l dorim nimanui.
Recunoasterea vetrelor temporare in masivele de salcam trebuie efectuata din timp iar transportul propriu-zis este recomandat a se face in timpul noptii. Deplasarea trebuie astfel organizata incat ea sa decurga in siguranta, fara incidente. Aici este obligatoriu sa avem in vedere rigidizarea stupilor intelegand ca intreaga unitate de incarcatura a mijlocului de transport este asigurata prin legarea corecta cu franghii, echiparea platformei cu obloane sau inaltatoare,mijloace de franare si semnalizare care sa functioneze ireprosabil.
Asigurarea bratelor de munca suplimentare;
Asigurarea polenizarii lilor de pomi roditori si a culturilor de rapita de toamna prin incheierea contractelor de polenizare cu proprietarii de li.

Speciile nectaro-polenifere care infloresc in aprilie:
In aprilie incepe sau continua inflorirea urmatoarelor specii melifere: Artarul american (Acer negundo)*, Artarul tataresc, (Acer tataricum)**, Banutei (Bellis perennis), Caisul (Armeniaca vulgaris)**, Capsunul (Fragaria moschata)*, Catina alba (Mippophae rhamnoides)', Ciresul (Cerassus avium)', Corcodusul (Prunus cerasifera)**, Cornul (Cornus mas)**, Jugastrul (Acer campestre)*', Mahonia (Mahonia aquifolium)*, Macesul (Rosa canina)', Marul (Malus domestica)', Mesteacanul (Betula alba)*, Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Paltinul de camp (Acer platanoides)', Paltinul de munte (Acer pseudoplatanus)', Papadia (Taraxacum officinale)', Parul (Pirus sativa)', Prunul (Prunus domestica)', Rapita de toamna (Brassica napus var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa)', Rachita (Sa//x viminalis)', Salcia alba (Safe alba)*', Salcia capreasca (Salix caprea)'*, Ulmul (Ulmus campestris)', Vioreaua (Scilla bifolia)*, Visinul (Cerasus vulgaris)'. Zambila (Hyacinthus orientalis)*, Zalogul (Salix cinerea)**.
Aproape toate tele enumerate ofera albinelor un cules de nectar si polen, unele ca de exemplu artarul tataresc, jugastrul, cele doua specii de paltin ofera si culesuri de mana sau de la salcia alba si cea capreasca albinele aduna pe langa polen, nectar, mana si propolis. Unele specii ca de pilda mesteacanul si ulmul intereseaza albinele numai pentru polen si mana. Dupa denumirea populara (comuna) si cea stiintifica am indicat ponderea (importanta) apicola prin asterisc astfel: **** (4 asteriscuri) inseamna pondere apicola foate mare, *** (3 asteriscuri) inseamna pondere apicola mare, ** (doua) = pondere apicola mijlocie si in sfarsit * (un asterisc) = pondere apicola mica.
In aceasta luna culesurile sunt in general definite drept culesuri de intretinere dar de la speciile care intra in categoria ce are pondere apicola mare sau mijlocie se pot inregistra uneori chiar culesuri de productie ca de pilda in lile de pomi fructiferi sau in vecinatatea lanurilor de rapita cultivata.
Oricum este important sa cunoastem si mai ales sa valorificam culesurile de nectar, polen, mana si propolis oferite de aceste specii spre binele albinelor si spre binele si profitul apicultorului. Aceasta o doresc tuturor stupinelor si proprietarilor lor. Sper intr-un aprilie senin, calduros cu albine sanatoase, mereu mai multe, mai harnice si bine pregatite pentru marele cules care vine: cel de la salcam. Acesta este de patru stele (asteriscuri) adica are o pondere apicola Foarte mare si, luna viitoare, va fi marcat astfel:***.

Nu uitati
In luna aprilie, obiectivul principal il constituie intensificarea la maximum a cresterii de puiet, intarirea familiilor in vederea folosirii culesurilor timpurii (salcam). Asigurati spatiul necesar pentru ouatul matcilor, cresterii de puiet si depozitarii nectarului si polenului adus in stup. Se va acorda o deosebita atentie intaririi familiilor ramase in urma, cu puiet luat din familiile foarte puternice. Se ia cel mult un fagure cu puiet capacit la interval de 10 zile. Prin fagurii introdusi in schimbul fagurilor cu puiet capacit se ofera familiilor puternice spatiul necesar pentru cresterea in continuare a puietului si astfel se previne aparitia prematura a frigurilor roitului la familii puternice si se intaresc totodata familiile slabe. Familiile slabe se intaresc cu 2-3 faguri cu puiet dati odata.
Masurile aratate se aplica numai in cazul familiilor sanatoase si sunt contraindicate in cazul stupinelor infectate cu boli.
La aparitia perioadelor lipsite de cules se recurge imediat la hranirea suplimentara a familiilor - mijloc de mentinere a puterii familiilor si intarirea continua a lor.

In concluzie:
Luna aprilie este o perioada de activitate deosebit de intensa de care depinde dezvoltarea normala a familiilor de albine si rezultatele economice ale sezonului activ ce urmeaza.
Neefectuarea la timp a lucrarilor, executarea lor cu rabat la calitate in mod sigur se va reflecta negativ asupra recoltei stupinei, in special la culesul de la salcam ca si la celelalte culesuri de vara.
Desi culesul de la salcam se declanseaza abia luna viitoare, toate masurile pregatitoare, legate de tehnologia intretinerii familiilor ca si actiunile organizatorice trebuie gandite si infaptuite din timp. Un realist, bine intocmit care armonizeaza necesitatile cu posibilitatile garanteaza din start actiunii de stuparit pastoral sansele cele mai bune de reusita. Sa asteptam cu incredere culesul de la salcam si sa fim bine pregatiti pentru a-l valorifica la modul optim,deci profitabil!

Luna mai

Apidiagnoza
A cincia luna calendaristica 'florar' se caracterizeaza printru-un climat schimbator, dar si prin cresterea temperaturii care trezeste la viata intreaga natura ce apare decorata in zeci de culori.
Pe seama albinelor tinere crescute in lunile martie, aprilie si inceputul lunii mai, familiile de albine s-au dezvoltat si dispun de intregul potential productiv pentru valorificarea culesurilor din aceasta perioada.
In luna mai, la inceputul ei sau ceva mai tarziu, in toata tara infloresc padurile si tatiile de salcami care asigura familiilor de albine un bun cules de nectar si ca urmare realizarea unor importante productii de miere marfa de cea mai buna calitate.
Spre sfarsitul lunii, in a treia decada, si in cele doua luni urmatoare, la un moment dat dezvoltarea familiilor de albine se apropie foarte mult de punctul de dezvoltare maxim si uneori chiar atinge apogeul, dupa primul mare cules al anului, cel de salcam; unele din ele, daca nu se iau masuri de prevenire, intra chiar si in frigurile roitului.
Principalele munci efectuate de albine: cresterea puietului, secretia de ceara si cladirea fagurilor, culesul de nectar si polen, prelucrarea nectarului, depozitarea mierii si pasturii se petrec simultan si cu intensitate parca mereu sporita. De aceasta realitate se poate convinge oricine - chiar fara a fi apicultor - privind acel permanent du-te-vino de la urdinisul stupului intr-o zi calda si senina.
In majoritatea zonelor intensitatea cresterii de puiet atinge nivelul maxim. Fireste ca si matca depune oua cu viteza accelerata. Matcile prolifice depun peste 2.000 oua in timp de 24 de ore. Capacitatea matcii de a depune oua trebuie sa fie secondata de capacitatea albinelor de a creste un numar atat de mare de oua.Matca tanara, de buna calitate poate ajunge la asemenea performante, dar o matca imbatranita, cu defecte (aripi sau picioare rupte) nu poate asigura dezvoltarea necesara acestei perioade. De aceea in familiile cu matci de acest fel se pot observa botei de salvare sau de schimbare linistita.
Odata depuse ouale, albinele tinere (doici) vor trece la cresterea puietului, prin depunerea langa oua a unei mici cantitati de laptisor de matca amestecata cu miere. Pe zi ce trece aceasta cantitate va fi din ce in ce mai mare, proportia intre elementele care constituie hrana larvei fiind schimbata aproape in fiecare zi. O hrana de buna calitate, cu un aport mare de proteine va fi garantia unei generatii de puiet de buna calitate si in final asigura albine rezistente la uzura specifica cresterii puietului si culesurilor de nectar.
Pe langa hrana necesara, asigurarea temperaturii in cuib ramane un factor important de care depinde cresterea unor generatii de albine de buna calitate.
Deschizand stupul, scotand si privind o rama miscarile albinelor pot parea haotice si de neexplicat pentru un necunoscator.Dar un apicultor stie ca in acel superorganism care este familia de albine totul este programat conform unei legi de fier ce defineste acel determinism care guverneaza comportamentul individual respectiv biologia si fiziologia fiecarei albine, a matcii, a trantorilor si totodata a intregii colectivitati. Este de fapt vorba despre o minunata coeziune a unitatii biologice care se comporta ca un organism viu, eficient ca structura functionala, atingand randamente de productivitate pe care inteligenta manageriala a omului nu a reusit sa o proiecteze, sa o articuleze si mai ales sa o faca sa functioneze intr-o structura vie.
Am conturat acest tablou pe care poate unii il vor considera pe nedrept idilic intrebandu-se: la ce serveste imaginea evocata mai inainte? Ei bine, ideea de la care am pornit vizeaza acum tocmai locul si rolul apicultorului in fenomenul apicol complex care este relatia om-albina-natura. Locul apicultorului in aceasta luna este in stupina, rolul lui este ca prin tot ceea ce face corect si la timp sa asigure desfasurarea nestanjenita a tuturor activitatilor din stupi, ba chiar - mai mult sa amplifice si sa accelereze ritmul desfasurarilor din stup. Numai astfel finalul anuntat si asteptat: miere multa si de calitate se va infaptui. Deci, care sunt

Actiunile specifice

In stupina
Avand in vedere ca in luna mai apare culesul principal la salcam unde familiile trebuie sa ajunga la o dezvoltare maxima este necesar ca in stupina sa se acorde o mare atentie lucrarilor de stimulare a dezvoltarii acestora. Inceputul lunii mai trebuie sa gaseasca familiile de albine in plina dezvoltare. Largirea cuibului este o actiune care se desfasoara periodic la cateva zile. Largirea periodica a cuibului la inceput cu faguri crescuti, buni pentru ouat este o operatiune care a fost declansata poate chiar din luna martie. Oricum, in aprilie a fost pe agenda de lucru ca urgenta nr. 1. Asigurarea spatiului de ouat se face prin spargerea cuibului adica introducerea periodica a ramelor in mijlocul ramelor cu puiet. Pe masura ce aceste rame sunt umplute cu oua se vor introduce alte rame. De preferinta ramele trebuie sa fie de culoare mai inchisa, din care au mai eclozionat si alte generatii de puiet. Daca initial largirea s-a facut lateral sau bilateral fata de centrul cuibului de acum se sparge cuibul, la mijloc, cu unul sau doi faguri introdusi separat intre doua rame cu puiet. Acolo unde puterea familiilor permite si in functie de evolutia culesului de nectar si polen se pot introduce rame cu faguri artificiali la cladit, tot prin spargerea cuibului sau lateral de cuib. Fagurii artificiali utilizati la largirea cuibului se recomanda a fi dati la crescut o data cu inflorirea pomilor fructiferi (de obicei la data infloririi ciresului). Nu este indicat a se introduce mai multe rame o data.
Familiile slabe care, asa cum am mai spus-o, sunt un balast pentru stupina pot fi ajutate cu faguri cu puiet capacit, gata de eclozionare ridicati din familiile foarte puternice sau puternice. Prin aceasta se previne la familiile donatoare intrarea in frigurile roitului. De asemenea familiile slabe se pot unifica.
Este important sa utilizam la nivel optim potentialul natural al albinelor de secretie a cerii - potential puternic manifestat in aceasta luna - pentru a asigura zestrea de faguri ai stupinei. Inlocuirea anuala a 2/3 sau chiar 1/2 din totalul fagurilor este o maniera de lucru foarte buna prin care se evita perpetuarea unor agenti patogeni. Folosirea ramelor claditoare pe langa ca aduce un plus de ceara ajuta la combaterea parazitului Varroa jobsconi prin recoltarea fagurilor din aceste rame, cu puiet de trantor capacit.
Echiparea cu magazine de recolta a stupilor verticali cu magazin sau cu corpuri a stupilor multietajati este o operatiune pregatitoare inainte de cules repetata daca este nevoie in timpul culesului. La stupii orizontali se adauga fagurii de stransura sau, daca exista, magazinul, in toate cazurile fagurii destinati prelucrarii nectarului si depozitarii mierii vor fi deschisi la culoare pentru a nu altera culoarea produsului.
Pregatirea si derularea actiunilor de stuparit pastoral vizeaza cu precadere marele cules de la salcam. Operatiunile pregatitoare au fost descrise in calendarul pe aprilie. Ar mai fi de amintit ca imediat dupa identificarea vetrei temporare, transportul stupilor si raspandirea lor pe noul amplasament se va proceda la anuntarea primariei din localitatea pe raza carora se afla stupina sau stupinele.
Numai astfel, luate in evidenta, familiile vor putea fi protejate in cazul aplicarii unor tratamente fitosanitare cu substante toxice pentru albine. Numai astfel eventualele pierderi consecutiv nerespectarii normelor de combatere a daunatorilor din agricultura sau silvicultura vor putea fi revendicate in fata organelor abilitate sa vegheze la respectarea prevederilor care reglementeaza activitatea de stuparit pastoral.
Pentru stimularea pontei, cat si cladirea ramelor se vor face hraniri stimulative cu sirop de zahar in proportie de zahar:apa -l:1. In nici un caz in sirop nu se va introduce streptomicina sau alte antibiotice. Orice fel de hraniri a familiilor de albine vor fi sistate cu cel putin 10 zile inainte de declansarea culesului.
In cursul acestei luni, in masivele de salcam din sudul tarii (asa-numitul salcam 1) se produce infloritul. Este unul dintre cele mai importante momente ale anului apicol. Dintre stupii raspanditi pe vatra - cu 1-2 zile inainte de declansarea infloritului - se alege unul de putere medie si se aseaza pe cantarul de control. Acesta va indica prin diferentele zilnice de greutate cat nectar aduc albinele in stup, mersul culesului care, ca orice fenomen natural are un inceput, un maxim, un declin si un sfarsit. Multi apicultori practica pastoralul la salcam 1, 2 si chiar 3 ceea ce confera sanse sporite de realizarea unor productii mari de miere superioara. Desigur deplasarea succesiva a stupilor la masivele care infloresc decalat in timp trebuie bine pregatita, respectand intocmai tot ce s-a facut la deplasarea initiala (salcamul 1).
Pentru prevenirea intoxicarii albinelor primariile trebuie anuntate asupra locurilor unde sunt amplasate stupinele, in vederea respectarii prevederilor legale privind protectia albinelor.
Intensificarea ventilatiei cuibului in timpul culesului de salcam si imediat dupa acest cules;
Inceperea cresterii primei serii de matci pentru formarea roiurilor, inlocuirea matcilor necorespunzatoare din stupina sau vanzare si totodata inceperea producerii laptisorului de matca, pentru apicultorii interesati de valorificarea acestui produs;
Recoltarea fagurilor, extractia, conditionarea si depozitarea mierii. Sunt actiuni care trebuie sa se desfasoare in conditii de igiena perfecta, in cazul in care culesul este intens se vor recolta succesiv doar acei faguri cu miere ce a fost capacita pe cel putin 1/3 din suprafata ramei. Descapacirea si centrifugarea fagurilor, strecurarea, spumuirea si depozitarea mierii se vor face in spatii (camere) curate avand grija sa nu depreciem calitatea produsului. Vasele si uneltele cu care se lucreaza (corpuri de stupi, cutite sau furculite de descapacit, tavi, site, centrifuga, bidoanele, alte vase vor fi atent curatate si dezinfectate inainte de utilizare si bine spalate dupa fiecare actiune). Depozitarea mierii pana la vanzarea ei se va face in camere curate si uscate.
Asigurarea rezervelor de polen prin folosirea colectoarelor de polen.
Actiuni sanitar-veterinare. In mai se pot manifesta unele boli ale albinelor. De aceea supravegherea starii de sanatate este la ordinea zilei. In cazul familiilor bolnave se aplica tratamentul pentru combaterea nosemozei, puietului varos si a locei europene si americane sau a celorlalte boli constatate.
Trebuie retinut ca albinele bolnave nu aduc profit in stupina ci din contra produc pierderi iar masurile de prevenire a bolilor se cer infaptuite acum ca si pe tot parcursul sezonului activ conform zicalei: 'este mai usor si mai ieftin sa previi decat sa combati'.

In atelierul stupinei:

Dezinfectia localului.
Uscarea polenului.
Insamantarile de te melifere.
Intretinerea semanaturilor.
Prevenirea intoxicatiilor.

Organizatorice:
Pregatirea vetrelor la masivele melifere.
Organizarea transporturilor la masive melifere si polenizarea culturilor.
PProcurarea de bidoane/butoaie necesare conservarii si livrarii mierii.

Specii nectaro-polenifere care infloresc in luna mai:
In mai infloresc sau continua sa infloreasca speciile melifere (in ordine alfabetica): Artar tatarasc (Acer tataricum)***, Banutei (Bellis perennis)*, Brad (Abies alba)'*, Caprifoi (Lonicera tatarica)*. Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignonioides)*, Catina alba (Mippophae rhamnoides)**, Cires (Cerasum avium)**, Dracila (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***, Frasin (Fraxinus excelsior)*, Gutui (Cydonia oblonga)**, Jales de camp (Salvia nemorosa)*, Jugastrii (Acer campestre)***, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de camp (Papaver dubium)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mar (Malus domestica)**, Mesteacan (Betula alba)*. Mierea ursului (Pulmonaria officinalis)*, Mojdrean (Fraxinus ormus)**, Molid (P/cea excelsa)***, Mustar de camp (Sinapis arvensis)**, Paltin de camp (Acer platanoides)**, Paltin de munte (Acer pseudoplatanus)**, Paducel (Crataegus monogyna)**, Papadie (Taraxacum officinalis)**, Par (Pinus sativa)**. Pin (Pinus sp.)**, Rapita de toamna (Brassica napus var oleifera)***, Rapita de primavara (Brassica rapa var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa)**, SALCAM (Robinia pseudacacia)****, Salcam mic (Amfora fruticosa)**, Salvia de camp (Salvia protensis)**, Sanger (Cornus sanguinea)**, Trifoi alb (Trifolium repens)***, Visin (Cerasus vulgaris)**, Vita de vie (Vitis vinifera)***.

Legenda - Pondere apicola: Foarte mare =****, Mare = ***, Mijlocie = **, Mica = *.

Nu uitati
Daca in primele doua decade ale lunii, obiectivul principal il constituie intarirea continua a familiilor de albine si folosirea culesului de la salcam, in ultima decada se va da o deosebita atentie mentinerii puterii familiilor, prevenirii roirii naturale si preintampinarii iesirii roilor. Faramitarea excesiva prin roire naturala sau artificiala slabeste familiile.
Nu degeaba denumirea populara a lunii mai este Florar. In aceasta luna o abundenta floristica de interes melifer ofera albinelor culesuri de nectar, polen, mana si propolis.
Cum salcamul este specia cea mai importanta, doresc tuturor stuparilor ca stupii lor sa fie in masivele de salcam cu flori multe, bogate in nectar iar vremea sa fie calda si insorita adica favorabila culesului

Luna iunie

Apidiagnoza
Familiile de albine se afla acum, in luna solstitiului de vara - ciresar, in apogeul sau aproape de apogeul puterii lor, ceea ce inseamna ca stupii sunt puternici datorita numarului mare de albine care ii populeaza. Activitatea de depunere a oualor de catre matca atinge sau ar trebui sa atinga viteza si intensitatea maxima. Flora spontana si cultivata ofera culesuri abundente de nectar si polen bineinteles daca speciile respective vegeteaza in perimetrul razei economice de zbor (circa 3,5 km) a albinelor cercetase si culegatoare. Regasirea unor te cu importanta melifera mare si foarte mare pe suprafata de aproximativ 3,8 ha cat cuprinde un cerc cu raza de 3-3,5 km care are in centrul sau stupina este un caz fericit in care amplasarea vetrei corespunde cerintelor acestui optim economic despre care am mai vorbit. Se intelege de la sine ca si conditiile meteorologice trebuie sa fie favorabile adica timp calduros, cu cer senin, atmosfera fara vanturi puternice.
In cazul in care in familii exista un mare numar de albine doici tinere, cuibul este blocat astfel ca se restrang treptat fagurii cu suprafete cu celule cu puiet necapacit, spatiul din stup devine insuficient, inceteaza brusc un cules de nectar se pot declansa frigurile roitului.
Roirea trebuie privita si ca un determinism biologie obiectiv, ca o tendinta fireasca a familiilor de albine de perpetuare a speciei. Fenomenul roirii este favorizat sau declansat de: inghesuiala, ventilatie ingreunata a cuibului, lipsa de spatiu pentru cladirea fagurilor si depozitarea nectarului prin blocarea fagurilor noi claditi cu provizii, avand ca urmare franarea sau chiar intreruperea ouatului matcii (restrangerea ouatului matcilor din lipsa de spatiu) ceea ce determina aglomerarea in cuib a albinelor tinere, lipsa activitatii la aceste albine tinere care, nemaiavand larve de hranit ingurgiteaza laptisorul de matca ceea ce cauzeaza dezechilibru hormonal si aparitia frigurilor roitului, expunerea familiilor in plin soare ceea ce conduce la o caldura excesiva in cuib - dezechilibrul biologic si termic cauzat de lipsa tot mai accentuata a resurselor nectarifere- , timpul nefavorabil zborului albinelor, aparitia primelor botci naturale, amplasarea stupinei in plin soare sau caracterul de familie roitoare, comportament ce se poate manifesta repetat la acelasi stup cu albine, si alti factori.
In zona de ses din sudul tarii, incepe culesul la floarea-soarelui si tei, iar in zona de deal si munte infloresc salcamul, fanetele si zmeura. Teiul, coriandrul si floarea-soarelui din zona sudica de campie sunt principalele te de interes apicol care infloresc in aceasta perioada. Rezulta ca valorificarea acestor culesuri confera un grad sporit de siguranta atingerii optimului economic la stupinele transportate in perimetrele in care exista aceste specii.
Dupa descrierea acestei panorame de manifestari sa vedem care sunt:

Actiunile specifice

In stupina:
De la inceput trebuie precizat ca este necesar ca stuparul sa aiba o conduita conforma cu manifestarile biologice, fiziologice si de comportament ale albinelor in corelatie cu starea timpului si a fazelor de inflorire a telor nectaro-polenifere.
Aceasta inseamna:
1. In conditii de cules asigurarea spatiului pentru prelucrarea nectarului si depozitarea mierii.In timpul cercetarii cuiburilor, familiile se aprovizioneaza cu faguri claditi si artificiali. Fagurii cu miere, in afara de cei cu puiet, se trec la extractor (atunci cand nu exista alta posibilitate pentru crearea de spatii suficiente pentru prelucrarea nectarului si depozitarea mierii proaspete).
Experienta a dovedit cu prisosinta ca una dintre metodele de baza pentru cresterea randamentului culesului cu 40 pana la 50% consta in introducerea in stupi la timpul oportun a fagurilor suplimentari sau a corpurilor cu faguri de stransura. Ca o regula generala in timpul culesurilor abundente controlul stupilor se reduce la minimum pentru a nu deranja inutil albinele. Mersul culesului se urmareste zilnic prin diferentele de greutate inregistrate la cantarul de control.
2. Pentru a evita roirea naturala necontrolata exista mai multe procedee de roire artificiala descrise in toate cartile si revistele de apicultura. Una dintre ele numita roire artificiala prin divizare consta in transvazarea intr-un stup gol a 4 faguri bine populati cu albine si puiet ridicati dintr-o familie puternica avand cel putin 9-l0 faguri cu puiet si 16-l8 intervale cu albine.
Practic se procedeaza la despartirea familiei in doua jumatati. Albinele batrane se vor intoarce la stupul de baza iar in stupul in care se formeaza noua familie se va introduce o matca fecundata sau o botca gata de eclozionare.
3. In aceasta luna este in plina desfasurare cresterea matcilor in pepiniere specializate conform unui flux tehnologic riguros sau in stupinele apicultorilor care stiu sa creasca matci dupa o metoda gospodareasca sau in mod profesional.

Principalele criterii de selectie urmarite in cresterea matcilor sunt:
instinctul de acumulare (relativ la cantitatea de miere si pastura din faguri);
prolificitate mare (numarul de oua depuse in 24 de ore);
cantitatea si aspectul puietului;
rezistenta sporita la iernare;
dezvoltare accelerata devreme in primavara;
rezistenta a boli;
blandete (comportament linistit pe faguri);
tendinta scazuta la roire.
cladirea fagurilor;

Daca unele matci prezinta defecte (epuizare, defecte fizice, prolificitate necorespunzatoare desi nu sunt varstnice), se recurge la inlocuirea lor pe loc sau in viitorul cat mai apropiat cu matci de la rezerva stupinei sau achizitionate anume in acest scop.
Aceasta lucrare este hotaratoare pentru dezvoltarea si productivitatea ulterioara a familiilor de albine respective si in primul rand pentru performantele productive din anul urmator. Matcile de calitate vor asigura in stupina familii de albine cu capacitati productive deosebite ceea ce ridica gradul de favorabilitate indeplinirii optimului economic adica realizarea acelor productii care stau la baza profitului exploatatiei apicole.
In aceasta perioada se pot forma nuclee pentru matcile de rezerva necesare in sezon, avand de o parte si de alta cate un fagure cu provizii. Un mijloc eficient pentru dezvoltarea nucleelor consta in transportarea lor pe o alta vatra la extremitatea aceleiasi localitati sau in alta localitate (in afara razei economice de zbor a albinelor din stupina).
4. In timpul recoltarii fagurilor si extractiei mierii respectarea conditiilor igienico-sanitare este obligatorie. Ceea ce trebuie insa subliniat este ca maniera de lucru ramane aceeasi la fiecare recoltare si extractie a mierii, atatea cate vor fi pe parcursul sezonului activ.
5. Pe toata durata culesurilor se asigura o bogata ventilatie a cuiburilor. Altfel un mare numar de albine, care ar putea participa direct sau indirect la adunarea si transformarea nectarului in miere, raman pe la urdinisuri ca sa asigure aerisirea cuiburilor. Pentru aceasta urdinisurile se tin larg deschise, iar pe timpul caldurilor mari ventilatia se asigura prin folosirea orificiilor din podisoare sau a scandurelelor de podisor prevazute cu tesatura de sarma. In zilele caniculare, daca stupina nu este asezata intr-o zona umbrita, se asigura pe cat este posibil umbrirea individuala a stupilor.
6. Bolile albinelor, diagnosticul si tratamentul in vederea combaterii lor. Dupa fiecare recoltare a mierii se poate efectua un tratament cu Varachet conform indicatiilor din prospect. Alte boli care pot aparea in aceasta luna, cum se diagnosticheaza si trateaza aceste boli (ascosferoza-puietul varos; aspergiloza-puietul pietrificat s.a.) exista indicatii in prospectele medicamentelor specifice: Micocidin , Codratin sau Locamicin.
Un roi aflat in zbor' poate fi oprit nu numai stropindu-l cu apa ci mai bine cu o raza de lumina captata de la soare cu ajutorul unei oglinzi. Proiectand pe roi acest spot luminos albinele pierd simtul orientarii si, asemenea unui avion in deriva, aterizeaza fortat pe sol sau pe cel mai apropiat suport.
Un roi strans in ghem agatat de o creanga, de o streasina, sau de o grinda a unei constructii isi pastreaza caldura si integritatea in noptile reci si chiar ploioase.
Matca iesita din botca trebuie atent verificata inainte de a fi folosita. Se vor observa in amanunt: antenele, ultimul segment al abdomenului, aspectul exterior in general si dezvoltarea fizica. Aceste date sunt luate ca baza de acceptare sau rebutare.

In atelierul stupinei:
conditionarea mierii;
tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei;
executarea lucrarilor de intretinere a culturilor de te melifere sau furajero-melifere;
recoltarea polenului de porumb.

Organizatorice:
pregatirea vetrelor de stupina la masivele melifere;
asigurarea la timp a stupinelor cu mijloace de transport;
procurarea de material lemnos necesar reparatiilor si confectionarii de stupi, rame, adaposturi demontabile pentru stuparit pastoral si alte accesorii;
asigurarea bratelor suplimentare de munca pentru lucrari in stupina si transporturi;
livrarea mierii.

Speciile nectaro-polenifere care infloresc in iunie:
Abundenta floristica caracterizeaza aceasta luna in care incepe sau continua inflorirea urmatoarelor specii (in ordine alfabetica): Albastrita (Centaurea cyanus)*, Banutei (Bellis perennis)*, Brad (Albies alba)***, Busuioc lanos (Stachys lanata)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castan (Aesculus hippocastanum)**, Catalpa (Catalpa bignoides)*, Capsun (Fragaria moschata)*, Catina alba (Hippophae rhamnoides)**, Ceapa seminceri (Allium cepa)**, Coriandru (Coriandrum sativum)***, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Dracila (Berberis vulgaris)*, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***, Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Gladita (Glenitschia triacanthos)**, Gutui (Cydonia oblonga)**, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hrisca (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)**, Iarba sarpelui (Echium vulgare)**, Jales de camp (Salvia nemorosa)*, Lemn cainesc (Ligustrum vulgare)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mustar alb (Sinapis alba)***, Mustar de camp (Sinapis arvensis)**, Paducel (Crataegus monogymna)**, Palamida (Cirsium arvense)**, Papadie (Taraxscum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Pin (Pinnus sp.)**, Rapita de primavara (Brassica rapa var oleifera)***, Rapita salbatica (Brassica rapa) **, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Roinita (Melissa officinalis)**, Salcam (Robinia pseudoacacia)***, Salcam roz (Robinia neomexicana)***, Salcam mic (Amorpha fruticosa)**, Salvia de camp (Salvia pratensis)**, Salcioara mirositoare (Eleaagnus angustifolia)*, Sanger (Cornus sanguinea)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sparceta (Qnobrychis vicifolia)*, Talpa gastei (Leonorus cardiaca)**, Teiul argintiu (Tilia argentea)****, Tei cu frunza mica (Tilia cordata)***, Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi rosu (Trifolium pratense)**, Vita de vie (Vitis vinifera)***, Zamosita (Hibiscus syriacus)*, Zmeur (Rubus idaeus)****.
Legenda - Pondere apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.

Nu uitati
Un mijloc de baza pentru intarirea familiilor de albine il constituie folosirea familiilor ajutatoare. Acum este cea mai favorabila perioada pentru formarea familiilor ajutatoare, fara ca prin aceasta sa pericliteze folosirea culesurilor urmatoare. Prin unirea in toamna a familiilor ajutatoare cu familii de baza din care au fost formate,se mareste cu 50% puterea familiilor si se previne totodata roirea naturala.

Luna iulie

Apidiagnoza
Familia de albine - acest superorganism - cu un comportament riguros programat genetic traverseaza de obicei in aceasta luna ultima parte a varfului de sarcina despre care am mai vorbit, intra in ultima parte a ciclului ei biologic.. O reprezentare grafica a puterii (numarului de indivizi) si activitatilor din stup indica pe verticala un traseu descendent al curbei desfasurate in timp, pe orizontala. Desigur, activitatea principala din familie vizeaza cu precadere acumularea rezervelor de hrana pentru iernare. Se considera drept principala cauza a acestui comportament instinctul de acumulare care primeaza in detrimentul instinctului de inmultire. Aceasta inseamna ca un numar mai mare de albine participa la culesul, prelucrarea nectarului si depozitarea mierii in celule si mai putine albine sunt prezente in activitatile de crestere a puietului.
Un observator atent al fenomenelor ce se petrec pe ramele stupului poate vedea chiar un fel de lupta, un fel de concurenta intre matca si albinele culegatoare. Acestea din urma, fireste in conditii de cules, umplu un numar mereu mai mare de celule cu nectar si polen astfel ca suprafetele cu celule de faguri pentru ouat devin din ce in ce mai reduse. Fenomenul denumit 'blocarea cuibului' apare evident la culesul de la floarea-soarelui, un cules abundent si intens care actualmente nu mai are ca in trecut caracterul de scurta durata. Aceasta din cauza insamantarii tei la date diferite si, ca urmare, prelungirii in timp a fazelor de inflorire a lanurilor din acelasi areal. De cele mai multe ori, din diverse cauze la acest cules se produce o uzura accelerata a albinelor, o scadere numerica a populatiei stupului ceea ce face ca familia de albine sa devina vulnerabila la expansiunea, specifica in aceasta perioada a acarianului Varroa jacobsoni.
Mai ales la matcile batrane se inregistreaza o scadere a numarului de oua depuse in 24 de ore sau intr-o anumita perioada de timp.
Se continua culesurile la tei, la finete de deal iar in zona de munte, de zburatoare.
Cresterea traitorilor este ingradita, iar uneori incepe gonirea lor.
Pe agenda de lucru a stuparului - o agenda incarcata ca si in lunile precedente, sunt inscrise urmatoarele:

Actiuni specifice

In stupina
Recoltarea fagurilor cu miere, extractia (centrifugarea), transportul si depozitarea corespunzatoare a acestui produs care reprezinta plata eforturilor atat a albinelor cat si a proprietarului stupinei. Recoltarea fagurilor si extractia mierii se vor face cu cea mai mare grija. Chiar daca dupa incheierea culesului de la tei stupina va fi deplasata in pastoral, la un alt cules, este indicat ca in fiecare familie sa se lase 5-6 kg de miere ca rezerva de hrana. Apicultorul prevazator va opri in depozit de la fiecare cules - deci si de la cel de salcam cate 1-2 faguri cu miere capacita pentru fiecare familie.
Intarirea familiilor de albine noi, formate in lunile precedente prin adaugarea de faguri cu puiet, miere si polen ridicati din familiile foarte puternice care constituie nucleul de baza al stupinei. Imediat dupa culesul de salcam sau tei se pot forma roii artificiali cai ora trebuie sa li se acorde toata atentia astfel ca printr-o dezvoltare corespunzatoare, pana la intrarea in iarna, sa atinga nivelurile de putere si rezerve de hrana proprii unei familii puternice. Lucrarile efectuate trebuie sa asigure toate conditiile necesare pentru o valorificare in cele mai bune conditii a culesurilor urmatoare in paralel cu actiunile de polenizare a culturilor agricole entomofile.
Lucrarile de crestere a matcilor continua si in aceasta luna in conformitate cu secventele tehnologiilor aplicate in sistem gospodaresc sau intensiv.
Inlocuirea matcilor batrane, uzate sau necorespunzatoare cu matci tinere (din acest an) selectionate si verificate.
Ventilatia suplimentara a stupilor este o masura binevenita mai ales in perioadele cu calduri excesive intelegand ca protejarea stupilor de razele puternice ale soarelui prin umbrire va sta in atentia stuparului. Astfel, in zilele toride, albinele care asigura termoreglarea cuibului (prin aducerea apei si ventilatie) vor fi mult mai putine ele putand participa la alte activitati (cresterea puietului, recoltarea si prelucrarea nectarului).
Controlul starii sanitar-veterinare a familiilor se poate face o data cu ridicarea fagurilor de recolta. La aparitia primelor semne de boala, de infestare cu acarieni se vor lua de indata masurile care se impun.
Prevenirea si combaterea furtisagului vor sta in atentia stuparului care, la fiecare interventie in stupi va respecta masurile de prevenire a acestui fenomen nedorit, in caz ca se observa tendinte de furtisag sau acesta s-a declansat se vor lua imediat masurile de combatere.
Stuparitul pastoral - daca nu s-a incheiat - se va derula, actiune cu actiune, avand in vedere toate regulile si reglementarile obligatorii. Este de mare importanta recunoasterea si amenajarea judicioasa a vetrelor din masivele melifere cuprinse in ul de stuparit pastoral. Pentru buna reusita a actiunilor de stuparit pastoral vor fi asigurate din vreme mijloacele de transport si forta de munca suplimentara necesara manipularii stupilor. Se intelege ca este obligatoriu ca stupii sa fie pregatiti corespunzator fiecarei familii fiindu-i asigurat corpul sau corpurile suplimentare sau magazinele cu echipament de faguri destinat prelucrarii nectarului si depozitarii mierii. Dupa efectuarea transportului si amplasarea stupilor pe noua vatra se va proceda la anuntarea in scris a organelor locale a unitatilor agricole si silvice din zona asupra locului precis al amplasarii stupinei si dupa caz a adresei stuparului.
Folosirea ramelor claditoare pentru producerea de ceara;
Controlul familiilor dupa ultimul cules de vara si hranirea suplimentara a familiilor in cazul lipsei de cules in natura (completarea rezervelor de hrana).

In atelierul stupinei:
conditionarea mierii;
tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei;
insamantari de te melifere in miriste ;
colectarea polenului de porumb;
recoltarea semintelor de te melifere.

Organizatorice:
organizarea transporturilor de stupi ;
stabilirea ului de reparatii ;
organizarea de vetre la masivele melifere de lunca si Delta Dunarii.

Este bine sa stim ca
Matcile obtinute prin incrucisari consangvine (matci imperecheate cu trantori frati) dau in descendenta puiet putin iar uneori din ouale depuse jumatate dispar dupa 6 ore.
Lipsa puietului necapacit din familie este un semn aproape sigur al orfanizarii.
Ouale depuse neregulat, pe peretii celulelor, 2 sau 3 in aceeasi celula, bazaitul gator al albinelor este un semn cert nu numai al faptului ca familia este orfana (nu mai are matca) ci si ca avem de a face cu o familie bezmetica.
Daca, pentru a o imputernici, introducem intr-o familie un fagure cu puiet tanar necapacit si a doua zi albinele trag (construiesc) botci de salvare trebuie sa verificam ca nu cumva familia sa fi ramas fara matca.

Specii nectaro-polenifere care infloresc in luna iulie:
Iulie este o luna in care incep sa infloreasca sau isi continua inflorirea urmatoarele specii spontane sau cultivate de interes apicol (in ordine alfabetica): Albastrita (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara
scolymus)*, Bumbac (Gossypium hirsutum)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys palustris)**, Busuioc lanos (Stachys lanata)**, Busuioc de miriste (Stachys anaua)***, Butoias (Oenanthe aquatica)**, Caprifoi (Lonicera tatarica)*, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceapa seminceri (Allium cepa)**, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuser (Ailanthus glandulosa)', Cicoare (Cichorium intybus)*, Coriandru (Coriandrum sativum) ***, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***,Floarea-soarelui (Helianthus annuus)****, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hrisca (Polygonum fagopyrum)**, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)**, Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)**, Iarba sarpelui (Echium vulgare)**, Izma buna (Mentha piperita) *, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jales de camp (Salvia nemorosa)*, Lemn cainesc (Ligustrum vulgare)**, Lavanda (Lavandula vera)**, Limba mielului (Borago officinalis)*, Lucerna (Medicago saliva)**, Mac de camp (Papaver dubium)*, Mac de gradina (Papaver somniferum) *, Mac oriental (Papaver orientale)*, Mac rosu (Papaver rhoeas)**, Mataciune (Dracocephalum moldavica)**, Mustar alb (Sinapis alba)***, Mustar de camp (S/nap/s arvensis)**, Palamida (Cirsium arvense)**, Papadia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)**, Rapita salbatica (Brassica rapa)**, Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Roinita (Melissa officinalis)**. Salcam roz (Robinia neomexicana)***, Salcam japonez (Sophora japonica)**, Salvia de camp (Salvia pratensis)**, Soc (Sambucus nigra)*, Sulfina alba (Melilotus allbus)**, Sulfina galbena (Melilotus officinalis)**, Talpa gastei (Leonurus cardiaca)**. Teiul argintiu(Tilia argentea)****, Tei cu frunza mica (Tilia cordata)***. Tei cu frunza mare (Tilia platyphyllos)***, Trifoi alb (Trifolium repens)**, Trifoi rosu (Trifolium pratense)**, Zamosita (Hibiscus syriacus)*, Zburatoare (Chamaenehon angustifolium)*** Zmeur (Rubus idaeus)****.
Legenda - Ponderea apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta enumerare rezulta ca speciile cu pondere apicola Foarte mare si Mare sunt: Floarea-soarelui, Mustarul alb, Sulfina galbena, Teiul argintiu, cel cu frunza mica, cu frunza mare, Trifoiul alb, Zburatoarea si Zmeurul. In pepinierele in care vegeteaza aceste specii este locul albinelor care vor culege pentru ele si pentru stupar miere multa si de calitate. De aceea actiunile de stuparit pastoral sunt la ordinea zilei.

Nu uitati
Scaderea ouatului matcilor si a cresterii de puiet este un fenomen natural, imprimat de ritmul caracteristic de viata al albinelor. Scaderea cresterii de puiet poate fi accentuata de lipsa totala de cules si de vremea exceptional de calduroasa, care contribuie la diminuarea ouatului matcilor sub limita normala, fapt care contribuie la slabirea exagerata a familiilor de albine. Odata slabite familiile de albine, ele nu mai pot fi redresate pana la sfarsitul sezonului. In vederea mentinerii puterii familiilor, este necesar ca, din ziua recoltarii mierii dupa inceperea culesului mare, in familii sa se opreasca suficiente rezerve de miere, iar in cazul extractiei totale sa inceapa imediat hranirea in vederea completarii rezervelor de hrana necesare iernarii. Totodata, daca lipsa de cules continua, in tot timpul familiile vor fi hranite suplimentar (zahar tos administrat saptamanal). Paralel se asigura umbrirea familiilor in cele mai calduroase ore ale zilei.
Luand aceste masuri, familiile se mentin in stare activa, cresterea puietului se desfasoara la un nivel corespunzator si astfel familiile nu slabesc. Cea mai mare eroare, ireparabila de altfel, se face daca dupa recoltarea mierii (tei, floarea-soarelui) familiile sunt lasate la voia intamplarii.

Luna august

Apidiagnoza
Pentru apicultor, august este o luna foarte importanta pentru ca acum - in cuib - se declanseaza cresterea albinelor care vor traversa perioada de iernare sau altfel spus in stupi incepe formarea generatiei care va ierna. Esential pentru fiecare stupar este sa cunoasca si sa asigure toate verigile fluxului tehnologic prin care familiile de albine sunt mentinute la o putere cat mai mare (numar de albine) stiut fiind ca puterea familiei sta in multimea de albine care populeaza stupul. In urma culesului de mare intensitate de la floarea-soarelui, familiile de albine ajung slabite atat din punct de vedere al cantitatii de albine cat si al calitatii matcii. Daca in luna precedenta cresterea puietului a inregistrat o diminuare, in cursul lunii august apare de obicei un nou impuls de crestere fara insa a atinge nivelul de intensitate de la inceputul verii, incepe perioada cresterii albinelor de iarna, in stupi apar semnele pregatirii pentru iernare, aceste semne fiind evidente tot mai pregnant pe masura trecerii timpului. Astfel scaderea temperaturilor atmosferice nocturne determina ca albinutele s-a paraseasca fagurii periferici ai stupului si sa se aglomereze in zona centrala a cuibului adica in zona fagurilor cu puiet.
Rezervele de hrana, respectiv mierea si pastura sunt concentrate in jurul puietului dispus in centrul cuibului. Apicultorii cu experienta cunosc fenomenul de blocaj al cuibului manifestat prin depozitarea masiva de miere in fagurii din cuib. Acest blocaj apare ca urmare a manifestarii pronuntate a instinctului de acumulare al familiilor, datorita apropierii sezonului rece, cand albinele sunt grabite sa-si formeze rezervele de hrana. Ca urmare a acestui blocaj, apare concurenta intre instinctul de acumulare si instinctul de inmultire, balanta inclinandu-se in favoarea acumularii. Aceasta are ca rezultat o diminuare a spatiului de ouat al matcii, iar albinele afectate cresterii puietului vor fi din ce in ce mai putine. Astfel puterea familiei scade, rezultand mai putine albine cu corp gras format (albine de iernare), dar si mai putin pregatite din punct de vedere fiziologic pentru traversarea iernii.
Albinele nu mai cresc faguri si nici puiet de trantori ( desi se poate ca in zonele cu culesul de intretinere, familiile sa se activizeze, sa creasca inca trantori si deseori sa schimbe linistit matcile) in schimb propolizeaza intens mai ales crapaturile stupilor si spatiile pe care se sprijina extremitatile leaturilor superioare ale ramelor si cateodata chiar urdinisul. Calitatea matcilor este foarte importanta in aceasta perioada, o matca uzata neputand face fata concurentei cu albinele culegatoare. Acest fenomen este usor de observat la astfel de familii care mai cresc trantori pentru a asigura fecundarea matcilor tinere, eclozionate in aceasta perioada.
Uneori, cu precadere in zilele lipsite de cules natural, se acutizeaza tendintele de agresivitate si de furtisag. Firesc este ca apicultorul, care a inteles diagnoza, sa actioneze in directia manifestarilor fiziologice, biologice si de comportament ale familiei de albine inlesnind acesteia desfasurarile dictate in principal de instinctul de conservare a speciei. Principalele secvente ale fluxului tehnologic care defineste in aceasta luna maniera de lucru in stupina sunt prezentate sintetic in continuare cu subtitlul:

Actiuni specifice

In stupina
Se va incepe actiunea de revizie generala a familiilor pentru aprecierea rezervelor din cuib precum si a calitatii matcilor. De rezultatele acestui control depinde cum se vor desfasura viitoarele actiuni.
Se urmareste optimul in:
Calitatea matcilor (reginelor)
S-a dovedit cu prisosinta ca matcile tinere depun mai multe oua la sfarsitul verii si chiar toamna decat cele varstnice mai ales in cazul absentei unor culesuri de intretinere. Tehnologiile moderne de crestere si exploatare a albinelor prevad inlocuirea anuala a jumatate din toate matcile stupinei stiut fiind ca prolificitatea scade iar o matca de 3 ani nu mai poseda o viteza de ouat multumitoare.
Perioada sfarsitului verii si inceputul toamnei este intervalul de timp in care acceptarea matcilor in unitatile biologice destinate schimbarii se petrece cel mai usor adica fara sau cu putine manifestari de respingere. Calitatea nu este data doar de varsta ci si de provenienta matcilor. Se recomanda matcile selectionate si verificate obtinute prin metode gospodaresti din familiile recordiste ale stupinei sau mai bine cele achizitionate de la producatorii consacrati de matci ori din pepinierele de crestere specializate. Introducerea matcilor in familii este o operatie care - indiferent de metoda folosita - presupune pricepere si respectarea obligatorie a unor reguli indeobste cunoscute de stuparii cu experienta, incepatorii sau cei care nu au indemanarea si cunostintele necesare vor trebui sa apeleze la ajutorul unui apicultor avansat, inlocuirea matcilor batrane cu botci capacite sau chiar cu matei ce urmeaza a se imperechea dupa introducerea lor in familii, nu se recomanda. Aceasta pentru ca familia va ramane fara puiet timp de 10-l5 zile sau chiar mai mult iar unele familii pot ramane uneori fara matci din cauza pierderii lor la zborul de imperechere.
Calitatea fagurilor respectiv al cuibului.
La fel ca in primavara, in intervalul de timp la care ne referim ca si in cel urmator, matcile evita sa depuna oua in fagurii noi care pastreaza mai greu caldura. De aceea, cu ocazia lucrarilor prilejuite de ultima extractie a mierii, in zona cuibului la stupii orizontali sau in corpul corespunzator la stupii verticali din cele doua corpuri destinate pentru iernare se vor asigura faguri claditi in anul precedent in care au fost crescute mai multe generatii de puiet. Acesti faguri trebuie sa fie lipsiti de defecte si, pe cat posibil, fara celule deformate sau de trantori.
Deblocarea cuiburilor.
Existenta unor bune culesuri tarzii de intretinere poate determina blocarea cuiburilor prin depozitarea rezervelor de hrana in zona cresterii puietului. Restrangerea spatiului de ouat determina ca familii foarte bune in timpul sezonului activ sa slabeasca excesiv si sa ajunga cu o populatie insuficienta pentru traversarea in bune conditii a perioadei de iarna. Concret, deblocarea cuiburilor se face prin introducerea in mijlocul cuibului a unui fagure cladit cu celule de albine lucratoare. Daca fagurele a fost complet insamantat cu oua, operatia se poate repeta la intervale de 5-7 zile sau chiar mai repede, in cazul unor familii puternice ce ocupa doua corpuri in stupi multietajati se practica procedeul inversarii corpurilor. Trebuie insa avut in vedere distribuirea ramelor cu rezerve de hrana la marginile fiecarui corp organizandu-se cuiburile in zona din mijloc.
Dupa terminarea culesurilor tarzii, se vor ridica magazinele si corpurile de recolta (caturile, magazinele) cu miere la stupii verticali precum si ramele de recolta la stupii orizontali.
Identificarea manei in rezervele de hrana, extragerea acestei mieri (nu este recomandata lasarea mierii de mana in cuiburile de iernare deoarece, prin bogatia mineralelor continute incarca intestinul albinelor, provocand diaree. E o „miere grea”.) si inlocuirea ei cu miere, preferabil de salcam sau sirop de zahar concentrat. Completarea rezervelor de hrana pentru iarna;
Asigurarea caldurii in cuib.
Mai ales in timpul noptii temperaturile scazute determina o incetinire a ouatului matcii. Pentru a elimina acest neajuns se procedeaza la reducerea cuibului care va fi format numai din rame bine acoperite cu albine Fagurii cu puiet gata de eclozionare si cei cu miere putina vor fi asezati la margine sau, dupa descapacirea mierii, se vor dispune dupa diafragma de unde mierea va fi transportata de albine in cuib. Dupa restrangerea cuibului cu ajutorul diafragmei despartitoare se procedeaza la impachetarea cuibului cu pernite laterale iar deasupra podisorului se pune o salteluta mai groasa.
Activarea intensitatii si prelungirea perioadei de crestere a puietului.
Este bine ca in aceasta perioada, daca se poate, familiile sa fie deplasate la culesuri tarzii din pasunile si fanetele situate in luncile apelor curgatoare sau in zone inundabile pentru a-si forma rezervele de hrana naturala care, se stie, este cea mai buna. De asemenea, culturile furajere din miristi ofera un bun cules de intretinere.
Daca nu exista asemenea culesuri in zona de amplasare a stupinei sau lipseste posibilitatea deplasarii stupinelor in asemenea perimetre se recomanda efectuarea unor hraniri stimulente. Se va folosi siropul de zahar in proportie 1:1 (1 parte zahar la o parte apa) administrate in hranitor in portii mai mari sau mai mici, la intervale scurte in functie de ritmul consumului. In zonele unde polenul din natura este insuficient se vor introduce rame cu pastura sau, in lipsa turte cu polen sau inlocuitori (turte cu polen 30%).
Se va acorda o atentie sporita familiilor ajutatoare, formate in cursul lunii iunie, urmarindu-se o dezvoltare corespunzatoare a lor prin hraniri stimulative.
Tratamentele de baza pentru diagnosticul si combaterea varroozei se fac la inceput cu medicamentul Varachet, apoi cu Mavrirol produse de Institutul de Cercetare si Dezvoltare pentru Apicultura. Se vor respecta intocmai indicatiile cuprinse in prospectele acestor medicamente de mare eficacitate si care se gasesc de vanzare in magazinele Apicola si in farmaciile veterinare din intreaga tara.

In atelierul stupinei:
conditionarea mierii :
tratarea fagurilor din depozit contra gaselnitei.
recoltarea semintelor de te melifere.

Organizatorice:
Intocmirea ului de aprovizionare cu utilaje si materiale, pentru anul urmator;
Organizarea transporturilor la masivele melifere cu inflorire tarzie;
Controlul situatiei stupinei.

Specii nectaro-polenifere care infloresc in luna august
August este luna in care mai multe specii de interes apicol se afla in diferite fenofaze de inflorire (inceput, maxim, sfarsit).Acestea sunt:
Anghinarea (Cynara scolymus)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys palustris) *, Busuioc lanos (Stachys lanata) *, Busuioc de miriste (Stachys annua) ***, Butoias (Oenanthe aquatica) *, Castravete (Cucumis sativum) *, Ceara albinei (Asclepias syriaca)*, Cenuser (Ailanthus glandulosa)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp,)**, Evodia, arborele de miere (Evodia hupensis)** Facelia (Phacelia tanacetifolia)**, Fluturei (Gaillardia picta)*, Hrisca (Polygonum fagopyrum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)*, Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)*, Iarba sarpelui (Echium vulgare)*, Izma buna (Mentha piperita)*, Isop (Hyssopus officinalis)*, Jales de camp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)*, Lucerna (Medicago saliva)*, Mac de gradina (Papaver somniferum)*, Mataciune (Dracocephalum moldavica)*, Mustar de camp (S/nap/s arvensis)*, Palamida (Cirsium arvense)*, Papadia (Taraxacum officinale)*, Pepene galben (Cucumis mello)*, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*, Rapita salbatica (Brassica rapa)*, Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Roinita (Melissa officinalis)*, Salcam roz (Robinia neomexicana)**, Salcam japonez (Sophora japonica)*, Steluta vanata (Aster amellus)*, Sulfina alba (Melilotus allbus)*, Sulfina galbena (Melilotus officinalis)***, Topinambur (Helianthus tuberosus)*, Trifoi alb (Trifolium repens)*, Trifoi rosu (Trifolium pratense)*, Zburatoare (Chamaenerion angustifolium)**.
Legenda - Pondere apicola: **** = Foarte mare; *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.

Este bine sa stim ca
Sezonul apicol nu se incheie o data cu terminarea unui mare cules, in august se afla pe primul pregatirile pentru sezonul apicol activ al anului urmator.
Toate lucrarile fluxului tehnologic trebuiesc acum efectuate la timp, cu pricepere si exigenta maxima, aceasta garantand o buna traversare (fara pierderi) a sezonului rece si un inceput bun in primavara urmatoare.
Furtisagul in stupina reprezinta una dintre cele mai primejdioase stari in existenta oricarei familii de albine putand determina diminuarea ei, a mai multor stupi sau a intregului efectiv. Deci se cere o maxima atentie la prevenirea furtisagului sau, daca fenomenul a aparut, el trebuie rapid si energic combatut.
Pentru umplerea cu miere a unei singure celule albina trebuie sa aduca de 17 ori nectarul in acea celula.

Nu uitati
Masurile de mentinere a puterii familiilor de albine, luate in luna precedenta, vor fi completate prin crearea conditiilor optime in cuib pentru cresterea intensa de puiet. Se impune reducerea volumului cuibului, impachetarea acestuia si introducerea in mijlocul acestuia a fagurilor goi, in care au crescut mai multe generatii de puiet. In cazul lipsei de polen in cuib si in natura, se introduc l—2 faguri cu pastura, asigurati in lunile precedente, iar in lipsa acestora Se administreaza turte de polen sau inlocuitori. Paralel cu aceasta vor fi inlocuite matcile care nu oua normal, prin unire cu nuclee cu matci de rezerva. Un mijloc eficient de intarire a familiilor in vederea iernarii il constituie folosirea familiilor ajutatoare, formate in cursul lunii iunie, carora pana la unirea cu familiile de baza li se vor asigura conditii pentru crestere intensa de puiet.

Luna septembrie

Apidiagnoza
Odata cu venirea toamnei familiile de albine isi incep pregatirea pentru iernare. Aceasta perioada se caracterizeaza prin aceea ca numarul de albine, intensitatea cresterii puietului si activitatea de zbor se diminueaza.
Luna echinoctiului de toamna - calendarul marcand in 23 septembrie - data la care ziua este egala cu noaptea, se caracterizeaza ca o perioada cand la albinele de iernare se apropie de sfarsit acumularea in organism a unor importante cantitati de glucide, protide si lipide care alcatuiesc asa-numitul 'corp gras' situat in partea dorsala ca o captuseala sub invelisul chitinos, deasupra diafragmei. Glucidele sunt indispensabile functionarii muschilor, lipidele compun rezervele necesare metabolismului iar proteinele vor intra in hrana larvelor si a matcilor in perioada rece cand albinele nu culeg polen din natura. Albinele crescute in aceasta perioada sunt diferite de cele eclozionate in timpul verii, prin faptul ca acestea pot trai 7-8 luni spre deosebire de cele de vara la care durata medie de viata este de 35-45 zile. Aceasta se datoreaza modificarilor in structura biologica si fiziologica a albinelor de iarna, la care se dezvolta acest organ specializat in acumularea de rezerve de proteine si grasimi, pe seama consumului de pastura. Corpul gras se dezvolta numai la albinele de iarna. Supravietuirea acestor albine se datoreaza si faptului ca ele participa mai putin la cresterea de puiet si la activitatea de cules de nectar.
Noptile reci fac ca albinele sa se stranga pe fagurii de puiet din mijlocul cuiburilor. In aceasta perioada, matcile depun din ce in ce mai putine oua, iar in conditiile de lipsa de cules ponta poate inceta. Cantitatea de larve din cuib este din ce in ce mai mica si uneori spre sfarsitul lunii in stup nu mai exista puiet.
Aparitia unor culesuri de nectar si polen poate spori activitatea familiei dar nu la intensitatea de la inceputul verii. Desigur, un cules de intretinere ar fi binevenit dar vegetatia de interes apicol se diminueaza pe zi ce trece exceptie facand zonele inundabile din luncile apelor curgatoare sau din Delta Dunarii unde se mai gasesc specii vegetale de interes apicol aflate in diferite fenofaze de inflorire (inceput, maxim sau sfarsit) dupa cum evolueaza in arealul respectiv conditiile meteorologice (temperatura aerului si precipitatiile).Valorificarea unor surse tarzii de cules asigura un plus de miere si pastura in rezervele de hrana pentru iernare si determina evitarea furtisagului in cazul administrarii siropului de zahar menit completarii rezervelor.
Inca o manifestare caracteristica acestei perioade consta in izgonirea trantorilor din stup. De asemenea se intensifica propolizarea cuiburilor.
Revizia amanuntita a starii flecarei familii de albine din stupina, chiar de la inceputul lunii, ofera stuparului acele constatari ce ii vor directiona toate actiunile ce vizeaza iernarea fara pierderi si mentinerea capacitatilor productive ale familiilor de albine in viitorul sezon apicol activ.
Cele mai mari pierderi de familii de albine se produc in stupina in timpul sezonului rece. Este deci de maxima importanta ca toate pregatirile de iernare sa se faca prin interventii corecte, executate in timp util. Apicultorii incepatori sau debutanti trebuie sa apeleze la cate un coleg cu experienta, fiecare trebuie sa apeleze la un stupar care are deja consacrare in profesie, acestia din urma dand nu numai sfaturi ci oranduind practic pentru iarna in tandem cu incepatorul cuibul catorva dintre familiile stupinei. Desigur, conduita apicultorului in fata diverselor situatii va fi diversa in functie de cele observate, constatate si corect interpretate. Amanunte despre pregatirea iernarii sunt redate pe larg in modulul 'Pregatirea familiilor de albine pentru iernat' din 'Iernarea familiilor de albine'. Pentru a reaminti inca o data lucrarile principale din aceasta luna care trebuiesc executate in stupina enumer pe scurt

Actiunile specifice:

In stupina
Stramtorarea drastica a cuibului - cu ajutorul diafragmei la nivelul numarului de rame ocupate compact de albine;
Echilibrarea rezervelor de hrana intre familiile stupinei cu observatia ca pe durata sezonului rece cantitatea de miere necesara unei singure familii ca rezerve de hrana este de minimum 18-20 kg;
Asigurarea rezervelor de hrana pana la nivelul necesarului obliga uneori pe apicultor sa intervina cu hraniri de completare. Hranirile se fac in portii mai mari sau mai mici - in functie de viteza cu care albinele prelucreaza si depoziteaza hrana - administrand in hranitor siropul de zahar 2:1 avand grija ca la administrare sa nu declansam furtisagul;
Legat de cantitatea si calitatea rezervelor energetice (miere + sirop din zahar) apicultorii sunt de acord ca necesarul pentru iernare trebuie asigurat conform a trei principii si anume:
1. Pentru 1 kg de albine sunt necesare minimum 10 kg rezerve glucidice;
2. Din totalul rezervelor cel putin 50% trebuie sa o reprezinte mierea, restul fiind formate din sirop de zahar prelucrat de albine si depozitat in faguri;
3. In nici un caz nu se va lasa in stup miere de mana pentru ca aceasta favorizeaza aparitia diareii la albine. Tot legat de calitatea mierii care compune pachetul de faguri cu rezerve se recomanda ca mierea din stup sa fie pe cat posibil de salcam, capacita si provenita numai din familii de albine sanatoase;
Administrarea de stimulente nutritive este necesara mai ales in zonele de deal si munte, unde culesurile tarzii sunt de mica intensitate sau lipsesc. Stimularea se va face cu sirop de zahar in raport de zahar:apa = 1:1 sau 2.1. Stimularea se poate face si prin introducerea de rame cu miere si pastura.
In conditiile in care matca depune intre 600-800 de oua pe zi, este necesara intensificarea pontei prin crearea de spatiu necesar ouatului. Se vor scoate din cuib ramele cu miere si polen si se vor introduce dupa diafragma. Acolo unde este necesar se vor introduce 1-2 faguri goi inchisi la culoare. Astfel matca va oua in acestia stimulandu-se astfel cresterea puietului.
Inlocuirea matcilor defecte sau epuizate, este o actiune deosebit de importanta cu atat mai mult cu cat se realizeaza mai usor decat vara. Se va urmari ca materialul introdus sa fie de calitate superioara, crescut din suse valoroase. Se va evita introducerea botcilor de roire sau botcilor de salvare. In stupinele unde exista posibilitati este necesara o reforma (inlocuire) de 25-50% a matcilor cunoscand ca o matca poate fi exploatata in conditii optime 2 sau cel mult 3 sezoane apicole.
Tratamentele de toamna pentru diagnosticul si combaterea varroozei pot incepe si ele se vor efectua conform indicatiilor din prospectul medicamentului Varachet (tratamentele se repeta de trei ori la interval de 7 zile, cand temperatura mediului este peste 14 grade, in zile cu soare);
Cu ocazia pregatirilor pentru iernat,echipamentul de faguri al stupinei va fi verificat si sortat, procedandu-se la reformarea si topirea fagurilor vechi sau necorespunzatori (rupti,cu defecte, dezmembrati sau mucegaiti);
Familiile slabe a caror buna iernare este pusa sub semnul intrebarii vor fi unificate cu alte familii slabe sau fagurii cu albine lucratoare proveniti de la familiile desfiintate se vor utiliza la imputernicirea unor familii de putere medie;
Se triaza si organizeaza grupa familiilor de prasila;
Este bine ca in noptile mai reci cuibul sa fie protejat impotriva frigului.
Corpurile stupilor, capacele, fundurile, podisoarele si suportii pe care stau stupii se verifica si, acolo unde este cazul, se fac reparatiile, reconditionarile, etanseizarile si vopsirile respective.

In atelierul stupinei:
Dezinfectarea stocului de faguri din depozit contra gaselnitei.
Repararea, reconditionarea, dezinfectarea si vopsirea echipamentului vechi.
Construirea si asamblarea echipamentului nou (rame, stupi, accesorii).

Organizatorice:
Organizarea reparatiilor;
Intocmirea situatiei pregatirii familiilor in vederea iernarii;
Stabilirea productiei globale si productiei marfa la miere, ceara si alte produse.

Specii nectaro-polenifere care infloresc in septembrie:
In septembrie numarul acestora este diminuat fata de lunile anterioare, in functie de conditiile meteorologice si de zona geografica in aceasta luna, in zborurile lor, albinele mai pot intalni in diferite faze de inflorire urmatoarele specii (enumerate in ordine alfabetica): Albastrita (Centaurea cyanus)*, Anghinarea (Cynara scolymus)*, Banutei (Bellis perennis)*, Busuioc de balta, tepuh (Stachys palustris)**, Busuioc lanos (Stachys lanata)**, Busuioc de miriste (Stachys annua)***, Castravete (Cucumis sativum)*, Cicoare (Cichorium intybus)*, Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia)***. Haina miresei (Polygonum baldschuanicum)*, Hurmuz alb (Symphoricarpus albus)**, Hurmuz rosu (Symphoricarpus orbiculatus)**, Jales de camp (Salvia nemorosa)*, Lavanda (Lavandula vera)**, Lucerna (Medicago saliva)**, Mustar de camp (Sinapis arvensis)**, Nalba (Malva silvestris)*, Nalba de gradina (Althaea rosea)*, Papadia (Taraxacum officinale)**, Pepene galben (Cucumis mello)**, Pepene verde (Citrullus vulgaris)*', Rapita salbatica Brassica rapa)**, Rachitan (Lythrum salicaria)**, Ridiche salbatica (Raphanus raphanistrum)*, Steluta vanata (Aster amellus)*, Sulfina alba (Melilotus allbus) *, Sulfina galbena (Melilotus officinalis)**, Topinambur (Helianthus tuberosus)', Trifoi alb (Trifolium repens) **, Trifoi rosu (Trifolium pratense)**, Zamosita (Hibiscus syriacus)*.
Legenda - Pondere apicola: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta insiruire rezulta ca pondere apicola mare au numai: Busuiocul de miriste, Facelia, Sulfina galbena si Trifoiul alb. Este de retinut ca alte specii perene care vegeteaza in suprafetele de miristi sau pe terenurile necultivate, lasate in acest an sau chiar de mai multi ani in parloaga se pot intalni asociatii de te cu pondere apicola mijlocie si mica dar care s-au extins mult ca suprafata si au o frecventa numerica mare in compozitia floristica a suprafetei respective. Acolo, in acele locuri, albinele vor gasi miere si polen pentru a-si constitui rezervele iar in caz de abundenta floristica mare, nu numai de la tele de 3 stele, ci chiar de la cele cu doua ne putem astepta la un cules moderat de productie. Se intelege ca, in afara de bogata vegetatie nectaro-polenifera, este nevoie de vreme buna, albine puternice si sanatoase. Asa-i apicultura! Pentru succes, se cer armonizati simultan mai multi factori, in acelasi timp stupina trebuie profitabil condusa de un apicultor proprietar harnic, priceput, dinamic si inventiv care trebuie sa fie mereu 'pe faza'.

Este bine sa stim ca
Completarea rezervelor de hrana pe baza de sirop de zahar la sfarsitul celei de a 2-a decade a lunii septembrie uzeaza albinele pentru iernare indiferent de varianta de hranire ativ cu hranirile timpurii,din luna august.
Folosirea in hrana albinelor a siropului de zahar invertit cu 3 g %o acid citric asigura la intrarea in iarna familii mai puternice cu 100-l50 g albine fata de hranirile cu sirop de zahar neinvertit.
Albinele hranite cu sirop de zahar invertit chimic au glandele faringiene si corpul gras dezvoltate aproape cat cele hranite numai cu miere;
Cea mai mare cantitate de polen exista toamna in familiile cu matci batrane. Acestea depun oua mai putine si ca rezultat consumul de polen pentru cresterea puietului este redus;
In cazul hranirilor intensive cu sirop de zahar in cantitati mari, albinele umplu rapid celulele cu hrana astfel ca la un moment dat incep sa scoata si ouale depuse, desfiintand practic ponta matcii. De aici rezulta recomandarea de a nu administra sirop in doze mai mari de doi litri o data daca in cuib exista oua si se cresc larve;
Pe vreme inchisa si mohorata albinele se orienteaza in principiu, dupa soare. Complicatul ochi compus al albinei ii da acesteia posibilitatea sa sesizeze asa-numita lumina polarizata - pe care ochiul omenesc nu o deosebeste in lumina difuza.

Nu uitati
Se iau aceleasi masuri pentru intensificarea cresterii puietului in familii, mai ales in zonele de sud, favorabile activitatii albinelor. Daca in cursul verii familiile trebuiau protejate de arsita soarelui, de acum inainte vor trebui tinute in plin soare pentru a stimula activitatea lor legata de cresterea puietului. In general, sfarsitul lunii marcheaza incheierea perioadei favorabile intaririi familiilor; in continuare, se iau numai masuri pentru mentinerea puterii acestora. In aceasta luna ca si in luna urmatoare este necesar ca in cuib sa existe rezerve suplimentare de pastura. In aceasta perioada generatiile tinere de albine, neocupate cu cresterea puietului, datorita diminuarii ouatului matcilor, consuma mult polen care este necesar formarii rezervelor de proteine in organismul lor (corpul gras) - fara de care nu pot rezista intemperiilor iernii si efortului ce trebuie depus in vederea cresterii de puiet spre sfarsitul iernii.

Luna octombrie

Apidiagnoza
Toamna este anotimpul in care pregatirea sezonului apicol din anul urmator este in plina desfasurare. A zecea luna a anului, denumita popular 'brumarel', este o luna de miez de toamna uneori cu zile calde care alterneaza cu perioade reci si ploioase, in unii ani, mai ales in sudul tarii, octombrie este o luna cu temperaturi de vara si cer senin astfel ca albinele tinere de curand eclozionate pot face primele zboruri in jurul stupinei.
Ponta matcilor se reduce considerabil (matcile uzate nu mai au ponta sau se pot pierde) iar cresterea puietului in toate familiile de albine (in toate zonele tarii) se diminueaza chiar si in familii cu matci tinere, acesta intinzandu-se pe suprafete nu mai mari decat o palma pe 2-3 rame din centrul cuibului. Din acest moment nu mai este indicata stimularea cresterii puietului deoarece aceasta se face in detrimentul albinelor doici din familii, albine ce se vor uza, nefiind apoi capabile sa treaca peste iarna sau sa asigure in primavara cresterea de puiet. Daca vremea este favorabila (temperaturi mari, un cules mediocru de intretinere) sau familiile au matci tinere, imperecheate in august sau la inceputul lunii precedente, pe ramele cu faguri din centrul cuibului mai pot fi gasite suprafete mici cu puiet capacit foarte aproape de momentul eclozionarii. Oricum, pe masura racirii vremii la temperaturi mai mici de sub +8C albinele se strang in ghemul de iernare care se afaneaza desfacandu-se numai atunci cand temperaturile exterioare cresc la +12C . In lipsa puietului, temperatura ghemului se mentine in jurul valorii de 24-25 de grade. Cresterea de puiet are nevoie de temperatura de 34-35 de grade. Mentinerea acestei temperaturi se face cu consum de energie de catre albine. Aceasta duce la o uzura mai mare ativ cu situatia cand nu exista puiet. De aceea este bine ca in familiile unde se vor gasi rame cu oua proaspete, acestea sa fie scoase (in a doua perioada a lunii si daca temperaturile sunt scazute).
Se considera ca zborurile albinelor tinere, proaspat eclozionate care antreneaza la zbor si albinele mai varstnice este un fenomen cu efecte benefice asupra iernarii si starii de sanatate a familiilor. De aceea apicultorii priceputi aleg o vatra de iernare insorita asezand stupii cu urdinisurile spre sud intr-un amplasament si o pozitie care ii protejeaza de vanturile si curentii reci. Din pacate in unele stupine se intalnesc in aceasta luna situatii nedorite cand, din diferite motive, principalele lucrari obligatorii care asigura o buna iernare a intregului efectiv sau numai a unei parti din el nu au putut fi executate corect si la timp. Familiile care nu s-au bucurat din partea apicultorului de atentia corespunzatoare au sanse minime - sau mai bine-zis nu au sanse - sa supravietuiasca traversand cu bine rigorile iernii Acum este momentul, pe ultima suta de metri ca apicultorul intarziat sa purceada de indata la efectuarea acelor actiuni specifice pe care le-am consemnat mai ales in calendarele pe lunile august si septembrie. Se intelege ca, la modul concret, momentul ales pentru aceste actiuni va fi in orele amiezii in zilele calde si insorite pe care Dumnezeu le ofera celor lenesi, nepasatori si intarziati la 'apel'. lata dar ce trebuie avut in vedere in cadrul a ceea ce am numit in calendar pe tot parcursul lunilor acestui an:

Actiunile specifice

In stupina
Stramtorarea cuiburilor utilizand diafragmele la nivelul unui numar de rame integral ocupate de albinele care vor ierna.
In cazul unor familii slabe se poate practica iernarea in acelasi stup (mai ales la stupii orizontali) a doua familii separate printr-o diafragma etansa (oarba), fireste fiecare familie avand urdinisul propriu.
Unirea nucleelor prea slabe si introducerea matcilor in custi in vederea iernarii in afara ghemului.
O alta actiune importanta este aranjarea (oranduirea) cuibului pentru iernare.
Organizarea (oranduirea) cuiburilor pentru iarna se face diferentiat, in raport cu repartizarea mierii in faguri, tinand cont de faptul ca in timpul iernii albinele compactate in ghem nu se deplaseaza pe fagurii laterali pentru hrana ci numai in sus pe fiecare interval dintre cei doi faguri vecini care gazduiesc albine, numai in interiorul ghemului. Aranjarea fagurilor se face tinand cont si de principiile biologice ale dezvoltarii pe verticala, care cer ca in partea de jos a fagurilor sa existe spatiu pentru puiet iar deasupra asa-numitele coroane de miere.
Modul de amplasare a fagurilor poate fi bilateral, central sau unilateral, cea mai indicata fiind asezarea bilaterala. La formarea cuibului se va avea in vedere ca indeosebi fagurii laterali sa aiba coroanele formate cel mult pana la jumatate, iar ca fagurii laterali vor fi alesi cei mai plini.
In cuib se vor lasa numai fagurii acoperiti complet cu albina si care au cel putin 1,5 kg de miere. Daca exista mai multi faguri cu miere insuficienta acestia vor fi trecuti dupa diafragma si vor fi descapaciti pentru ca albina sa transporte mierea in cuib.
Acolo unde este necesar, se vor completa rezervele de hrana. Consumul de hrana, in functie de puterea familiei, se situeaza la 700-900 de grame pe zi, in prima perioada de iernare si la 1,5-2 kg din momentul inceperii cresterii de puiet (de obicei in a doua jumatate a lunii ianuarie). Consumul total al unei familii medii se situeaza in jurul valorii de 7-8 kg de miere. Cantitatea necesara iesirii din iarna este mai mare datorita consumului abundent din primavara destinat cresterii puietului pana la aparitia unui cules de intretinere din natura. De aceea, se considera, ca fiind necesare pentru o iernare corecta, aproximativ 16-20 de kg de miere in stup. Suplimentarea in primavara a hranei cu zahar va uza albina datorita prelucrarii acestuia. Deosebit de importanta este si rezerva de pastura apreciindu-se drept suficienta o cantitate de 1,5-2 kg pe familie. In cazul in care aceste cantitati nu exista in stup se vor completa cu miere din rezerva de faguri sau administrarea de sirop (actiune inceputa in luna trecuta).
In cazul stupilor multietajati se vor folosi doar corpurile in care exista albina.
Pentru mai multe informatii consultati 'Iernarea familiilor de albine'.
Efectuarea a doua tratamente obligatorii pentru combaterea varroozei cu Varachet sau alte medicamente specifice atunci cand in familii puietul a eclozionat in totalitate. Tratamentele se fac respectand riguros indicatiile din prospectele ce insotesc medicamentele de uz apicol.
Protejarea cuibului impotriva frigului, consumul de hrana fiind mai mare in stupii unde aceasta nu exista. Realizarea in cuib a unui regim termic optim se face prin impachetarea cuiburilor cu materiale termoizolante. Deasupra podisoarelor si lateral, dupa diafragme,se pun saltelute umplute cu paie, talas, carpe sau bucati de polistiren expandat. Multi apicultori folosesc ziarele vechi pentru pastrarea caldurii in cuib.
Instalarea la urdinisurile stupilor a gratiilor contra soarecilor stiut fiind ca patrunderea in stup a rozatoarelor este o adevarata calamitate pentru familia respectiva.
Asigurarea aerisirii stupilor se poate realiza prin: reducerea urdinisului corespunzator cu marimea (puterea) familiei; crearea de orificii de ventilatie in podisor; practicarea unei deschideri de 0,5-2 cm prin distantarea ultimei scandurele a podisorului (la stupii orizontali); intoarcerea podisorului la stupii multietajati cu deschiderea spre marginea superioara a corpului.
Dispunerea stupilor pe suporti intr-o pozitie usor inclinata pentru a preveni stagnarea apei pe fundul stupilor.
Protectia stupinei impotriva curentilor reci de aer si a vanturilor predominante prin asezarea stupilor la adapostul unor cladiri, garduri din specii vegetale, garduri provizorii din tulpini de floarea-soarelui, de porumb, stuf s.a. in functie de resursele locale.
Inlesnirea si supravegherea zborurilor de curatire.
Protectia stupinei contra vanturilor si curentilor.

In atelierul stupinei:
Sortarea si reformarea fagurilor reformati, necorespunzatori (vechi, rupti, cu celule de trantori) si topirea acestora (extractia si conditionarea cerii).
Controlul starii utilajelor si eliberarea lor in vederea reparatiei; curatirea si dezinfectarea stupilor si utilajelor eliberate.
Executarea gropilor pentru tarea arborilor si arbustilor meliferi.
Plantarea de arbori si arbusti meliferi (si alte specii melifere perene) in gradini, pe vatra stupinei,sau pe terenurile disponibile.

Organizatorice:
depozitarea utilajelor si materialelor.

Specii vegetale de importanta apicola
Numarul acestora se restrange drastic pe masura ce vremea se raceste, in ultimele fenofaze de inflorire se mai gasesc in aceasta luna urmatoarele specii (enumerate in ordine alfabetica): Banutei (Bellis perennis)*, Cicoare (Cichorium intybus)*. Dalia (Dahlia sp.)**, Dovleac (Cucurbita pepo)**, Facelia (Phacelia tanacetifolia) **, Fluturei (Gaillardia picta)*, Haina miresei(Poligonum baldschuanicum)*, Lucerna (Medicago sativa)**, Papadia (Taraxacum officinale)'. Steluta vanata (Aster amellus)*. Trifoi alb (Trifolium repens)**.
Legenda - Pondere apicola: *** = Mare; ** = Mijlocie; * = Mica.
Din aceasta enumerare se constata ca practic sezonul de cules s-a incheiat pentru albine. Totusi fitocenozele (asociatiile de specii perene) in care predomina trifoiul ca si tatiile de facelia sau lucernierele pot oferi un cules de intretinere pentru stupii amplasati in perimetrele respective. Se intelege ca si vremea trebuie sa fie favorabila zborului si activitatilor de cules, transport, prelucrare a nectarului si depozitarii mierii.

Este bine sa stim ca
rezervele mari de polen in cuibul familiilor de albine inaintea iernarii se constituie ca un semn de manifestare puternica a instinctului de roire in sezonul activ urmator;
albinele depun polenul numai in celule de lucratoare fiindca pentru a indesa polenul au nevoie de un sprijin pe partea superioara a celulei, sprijin pe care nu-l ofera celulele de trantori care, se stie ca sunt construite cu un diametru mai amplu;
albinele aduna propolisul cu precadere toamna fixand cu ajutorul lui ramele, obturand crapaturile peretilor interiori ai stupului ceea ce elimina patrunderea curentilor reci in incinta stupilor fenomen foarte periculos care perturba grav capacitatea de termoreglare a ghemului in timpul iernii;
puietul poate muri in masa din cauza frigului sau a infometarii; din cauza locilor moare in zone limitate, mozaicate cu portiuni de puiet sanatos sau aparent sanatos;
asupra productiei de miere si ceara influenteaza in primul rand calitatile (proprietatile) ereditare ale maicii, varsta ei, modul de ingrijire (intretinere) a familiilor, abundenta resurselor nectaro-polenifere si conditiile meteorologice care determina intr-o masura hotaratoare profitul oricarei stupine.

Nu uitati
Mentineti puterea familiilor de albine prin asigurarea linistei desavarsite si prin protejarea vetrei de stupina contra vanturilor si curentilor.

In concluzie
Daca albinele au intrat la iernat si familiile au fost bine pregatite pentru sezonul rece sa le uram o iarna usoara, fara pierderi. Daca pregatirile nu s-au terminat, intarziatii trebuie sa traga tare, - atunci cand vremea permite - pe ultima suta de metri. Succes tuturor stuparilor in acest final de sezon activ!

Luna noiembrie

Apidiagnoza
Ultima luna de toamna este si perioada in care familia de albine daca inca n-a intrat, intra acum la iernat, in toate regiunile tarii, comportamentul ei in timpul celor 5-6 luni - cat dureaza sezonul rece - fiind in principal definit de aglomerarea albinelor in ghemul de iernare. Acesta, avand o forma sferica sau elipsoidala se formeaza in general pe fagurii dispusi in dreptul urdinisului. Albinele convietuiesc astfel in tot timpul sezonului rece pana la inceputul primaverii anului urmator. Daca in cursul lunii vor exista zile calde si insorite (temperatura mentinandu-se cateva ore la +13 - +14C) albinele pot efectua zboruri sumare de curatire la care participa cu precadere ultimele contingente de albine proaspat eclozionate.
Ghemul de iernare reprezinta din punct de vedere biologic, fiziologic si comportamental un tot unitar viu si functional in care producerea caldurii, difuzia ei si constantele de temperatura se fac cu un randament (raportul consum energetic/efect termic) care intrece parametrii de eficienta a ingineriei termodinamice umane. Aceasta asigura supravietuirea familiei in conditii adverse. Clayton Farrar, un cercetator din S.U.A., a lamurit mai demult, in urma unor laborioase experiente aspectele de comportament a albinelor aglomerate in ghem. Principalele concluzii la care a ajuns sunt:
a) ghemul este format din coaja si miez;
b) coaja ghemului - cu grosime totala de 2-7 cm - se compune din mai multe straturi de albine care stau cu capul unele sub abdomenul altora ca tiglele pe casa;
c) in coaja temperatura este de circa +8 - +10C;
d) miezul aflat in centrul ghemului este compus din matca si albine care nu sunt atat de inghesuite unele in altele - este mai afanat;
e) caldura se produce intermitent prin consum de miere albinele emitand periodic un bazait continuu frecandu-si in acelasi timp piciorusele de restul corpului;
f) radierea caldurii se petrece dinspre miez spre coaja;
g) in centrul ghemului temperatura minima este de circa +13,9C si in prima parte a iernarii nu depaseste +25C iar in a doua parte (la sfarsitul lunii ianuarie si inceputul lunii februarie) temperatura creste si se mentine la +34C - +36C in zona centrala in care matca depune oua si se creste puiet;
h) aceasta temperatura tinde sa se mentina constanta indiferent de temperatura exterioara sau cea din lada stupului;
i) in stup, in spatiul ghemului temperatura este cu 1-2'C mai mare decat temperatura aerului din afara stupului;
j) la temperatura exterioara de +6C - +8C ghemul de iernare este complet constituit;
k) in raport de cresterile si scaderile succesive ale temperaturilor atmosferice ghemul de iernare se strange sau se afaneaza (se desface).
Sigur ca procesul termodinamic este ceva mai complicat decat insiruirea de mai sus dar, in mare, acesta este tabloul fenomenelor care se petrec in familia care traverseaza sezonul rece.
Functionarea ireprosabila (optima) a ghemului este conditionata de corectitudinea pregatirii familiilor pentru sezonul rece ceea ce in principal inseamna: alegerea unei vetre de iernare corespunzatoare; asigurarea de hrana suficienta, de calitate buna si accesibila albinelor; sanatatea perfecta a familiei; matca tanara si viguroasa; adapost (stup) fara fisuri, termoizolarea cuibului; protectia impotriva soarecilor; linistea perfecta in stupina adica absenta zgomotelor, agentilor poluanti, trepidatiilor provocate de oameni, pasari, animale, mijloace de transport, indeplinind aceste conditii stuparul poate fi linistit ca iernarea va decurge bine adica fara pierderi de efectiv si fenomene nedorite.
Pe agenda de lucru a apicultorului sunt inscrise in aceasta luna urmatoarele

Actiuni specifice

In stupina
Completarea ultimelor lucrari sau secvente din lucrarile pregatitoare pentru iarna, aceasta bineinteles daca vremea permite intarziatilor sa faca ceea ce n-au facut in timp util.
Supravegherea mersului iernarii prin vizite periodice in stupina, 'ascultarea' stupilor si interpretarea celor auzite.
Indepartarea grabnica a situatiilor necorespunzatoare care se pot constata cu prilejul vizitelor.
Stimularea executarii de albine a zborurilor de curatire in insorite si calduroase.
Topirea si conditionarea cerii rezultata din fagurii reformati, din claditoare sau din descapaceala.
Reconditionarea, curatirea dezinfectia si vopsirea stupilor ca si lucrarea anterior enumerata se fac in atelierul stupinei (daca acesta exista si este amenajat corespunzator).

In atelierul stupinei
Extractia si conditionarea cerii.
Reparatia stupilor si utilajelor.
Plantarea arborilor si arbustilor meliferi.
Stransul semintelor de la speciile forestiere.
Insamantarea faceliei, coriandrului si altele (sub zapada).
Intocmirea graficului culesului din sezonul expirat.

Organizatorice
Procurarea de utilaje si materiale.
Controlul reparatiilor.
Ridicarea calificarii profesionale.
Analiza rezultatelor stupinei.
Procurarea de carti si abonarea la revistele de specialitate.

Este bine sa stim ca
Pastrarea ramelor cu faguri artificiali o perioada mai indelungata este influentata de uscaciune, inainte de a fi folositi prin introducerea in stupi acesti faguri se tin 1-2 minute la soare. Astfel ceara isi recapata aspectul lucios.
Reformarea fagurilor de cuib se face dupa folosirea lor timp de 2-3 ani, adica dupa cresterea in ei a 10-l2 generatii de albine.
Apicultorii zgarciti sau prea economi se inseala; mai bine sa ramana miere neconsumata in primavara decat sa nu ajunga in timpul iernii si familia sa sufere sau chiar sa piara de foame.
In iarna intra albinele crescute in cursul lunii august si inceputul lunii septembrie dintre acestea multe traind chiar pana in luna mai. Cele crescute in prima jumatate a lunii iulie sunt neviabile in perioada iernii.
In fagurele STAS (435x300 mm) pe ambele fete sunt circa 9.100 de celule din care sunt bune (corespunzatoare) doar 7-8.000 in rama de stupi multietajati sunt circa 6.300 de celule.
La temperaturi mai mici de +8C albinele amortesc, la peste +38C puietul moare iar la mai mult de +40C mor toate albinele.
------- pentru mai multe informatii, consulta Centrul statistic -------
O iernare fara griji, situatii anormale si fara interventii de avarie va bucura pe apicultorul care s-a preocupat din timp cu pricepere, cu profesionalism si dragoste de albine respectandu-si conditia de stupar si de om care, liber fiind, si-a ales drumul vietii insotind, ocrotind si protejand albinele. El va fi insotit mereu de aceste minunate insecte atunci cand se afla in stupina, in afara ei, acasa in familie, ca si atunci cand citeste, luna de luna, pe site, calendarul de fata. Oare am exagerat cu ceva referindu-ma la gandul bun si fapta buna proprii stuparilor optimisti, fericiti si prosperi?

Nu uitati
Veti mentine puterea familiilor de albine asigurandu-le linistea. Luati masuri de stimulare a zborurilor tarzii de curatire, care au o influenta binefacatoare asupra iernarii.

Luna decembrie

Apidiagnoza
Ultima luna a anului, prima luna de iarna astronomica (21 decembrie - data solstitiului de iarna cand ziua are durata cea mai scurta) s-ar parea ca este un interval de timp mort in care apicultorul n-are ce face. Nu este deloc asa si vom vedea de ce atunci cand vom enumera actiunile specifice. Diferit de ceea ce se intampla cu majoritatea altor specii de insecte, albinele au un comportament distinct si propriu de iernare. Ele se aglomereaza in acel ghem compact denumit ghemul de iernare in care se produce, se emite si se pastreaza caldura astfel ca albinele pot suporta gerurile cele mai mari. Ghemul de iernare reprezinta o unitate fiziologica complexa, in care activitatea albinelor se mentine la un nivel relativ ridicat. Producerea caldurii necesare este asigurata de acestea prin contractii ale fibrelor musculare toracice si abdominale. Caldura trebuie produsa atat pentru necesitatile fiecarui individ cat si pentru a mentine in interiorul stupului o temperatura constanta, in jurul valorii de 28C. Practic ghemul se gaseste intr-o continua miscare, fiind format din doua unitati distincte: miezul ghemului si coaja.
In miezul ghemului temperatura este mai ridicata cu 1-2 grade, fiind si locul de iernare a matcii.
Coaja ghemului este formata din albine ce se misca din interiorul ghemului formand un strat protector. Pe masura ce temperatura fiecarui individ din coaja scade acesta se misca spre interior spre a se incalzi. Producerea de caldura in ghemul de iernare se face pe baza consumului de miere din rezerve.
In aceasta perioada nu exista crestere de puiet, hrana fiind folosita exclusiv pentru mentinerea unei temperaturi constante in stup.
Datele experimentelor stiintifice ca si observatiile si constatarile multianuale ale unor prestigiosi apicultori posesori a zeci sau sute de stupi evidentiaza faptul consumului inegal de miere de la rezervele de hrana din stup. Acest consum depinde de puterea familiei intrate la iernat, de asprimile iernii, de gradul de etanseizare a stupilor impotriva frigului ,in general de corectitudinea pregatirii familiei si a stupului pentru sezonul rece. Este de retinut ca familiile slabe consuma mai mult decat cele puternice acest consum sporit fiind insotit de o uzura mai accentuata a albinelor care ierneaza. Conform datelor unor statistici multianuale putem accepta ca in luna decembrie o familie de putere medie poate consuma pana la 750-850 g de miere.
Chiar daca - datorita bunei pregatiri - rezervele de hrana indeplinesc aceste trei conditii esentiale:
1. cantitate suficienta;
2. calitate buna;
3. accesibilitate pentru albinele din ghem.
Se recomanda controlul iernarii intr-una din zilele cu timp frumos intelegand prin timp frumos o vreme calma si insorita ,cu temperaturi peste 13 grade. Aceasta operatie trebuie executata rapid pentru a nu stresa inutil familia de albine. Controlul sumar presupune: ridicarea capacului (cu grija), ridicarea saltelutelor, pernitelor si a podisorului (tot cu grija) si observarea formei si amplasarii ghemului de iernare. Acesta trebuie sa se afle sub leaturile superioare ale ramelor (fagurilor) cu miere. Daca situatia se prezinta conform descrierii de mai sus se inchide stupul cu aceeasi atentie existand siguranta ca albinele nu au necazuri si iernarea decurge bine. De obicei in decembrie in toate stupinele cam asa ar trebui sa se petreaca lucrurile. Daca ghemul nu este format pe rezervele de hrana se vor scutura ramele cu albine pe ramele cu miere iar ramele goale se vor elimina.
La familiile la care se observa un consum ridicat de hrana, se va cauta cauza, aceasta putand fi generata de prezenta rozatoarelor, zgomote puternice, sau ciocanitori. De asemenea consumul mare de hrana poate fi cauzat de neizolarea stupilor impotriva frigului.
Controlul consumului de hrana din perioada de iarna se poate face prin mentinerea pe cantarul de control - bine protejat contra intemperiilor - a unei familii de albine de puterea mijlocie (medie). Scaderile periodice de greutate indica cu destula precizie cantitatile consumate si intervalul de timp in care s-a produs consumul.
O metoda foarte buna de a tine situatia sub control este ascultarea stupilor sau mai bine-zis a familiei. Acest control auditiv se face fara deschiderea stupilor prin atasarea urechii de peretele din fata al stupului sau prin introducerea unui tub de cauciuc prin urdinis si ascultarea zumzetului care se aude din stup. O usoara lovire a stupului intensifica zumzetul astfel ca urechea exersata a unui stupar priceput poate interpreta corect felul si durata emisiei sonore. Este ca si cum un medic asculta cu stetoscopul inima si plamanii ciocanind cu degetul cosul pieptului pacientului aflat la consultatie si, functie de ceea ce doctorul aude si interpreteaza, pune diagnosticul si stabileste tratamentul Despre interpretarile emisiilor sonore pe care stuparul le receptioneaza cand asculta stupii exista relatii lamuritoare in 'Iernarea familiilor de albine', cap.VI, Lucrari ce se efectueaza iarna in stupina Recomand, mai ales apicultorilor incepatori, sa citeasca literatura de specialitate si daca este posibil sa faca aceste controale de iarna sub indrumarea unui apicultor consacrat si priceput bucurandu-se la fata locului de competenta dobandita dupa ani si ani de practica a indrumatorului. Oricum in decembrie situatii anormale este putin probabil sa fie constatate. De aceea eventualele interventii mai ales legate de lipsa sau inaccesibilitatea hranei vom incerca sa le tratam in calendarele lunilor urmatoare.
Zapada afanata prin care aerul patrunde cu usurinta si care uneori poate acoperi stupii nu constituie un pericol pentru viata albinelor, pentru buna lor iernare.
Dar daca stratul de zapada a prins pojghita sau pe scandurelele de zbor, la urdinis, s-a format gheata aceasta se inlatura usor, cu grija, fara zgomot intrucat obturarea urdinisului determina sufocarea albinelor.
Orice zgomot sau miscare din jurul stupinei este perceputa de albine, ceea ce determina o agitatie marita a acestora. O familie agitata va consuma astfel cantitati mai mari de hrana, existand pericolul epuizarii rezervelor. De aceea trebuie inlaturata orice sursa de zgomot din stupina.
In luna decembrie stuparul harnic si priceput are de lucru, in stupina, in atelierul stupinei, la masa de lucru si in reuniunile apicole el trebuie sa fie prezent la urmatoarele

Actiuni specifice

In stupina
Controlul mersului iernarii trebuie facut concret, la fata locului. Fiecare stup va fi atent observat si ascultat procedand asa cum este precizat in articolele amintite mai inainte.
Vizitarea periodica - cel putin saptamanal sau decadal a stupinei are si un alt scop principal anume acela de a asigura linistea deplina in incinta, pe vatra de iernare ca si in fiecare stup. A nelinisti albinele, a provoca deranjul lor datorita patrundem soarecilor in stupi, datorita atacului ciocanitorilor sau pitigoilor, datorita trepidatiilor, zgomotelor, lovirii sau rasturnarii stupilor de catre animalele domestice sau chiar de catre hoti ori alti raufacatori inseamna de fapt pierderi grave de efectiv, ube care de obicei nu mai pot fi recuperate.
De aceea, securitatea stupinei ca si a fiecarui stup pe tot parcursul iernii este o conditie fara de care traversa,ea cu succes a sezonului rece devine de neconceput Tocmai aici trebuie sa apreciem locul si rolul masurilor de protectie luate din timp ca si necesitatea controlarii indeplinirii concrete a tuturor cerintelor care asigura ceea ce indeobste denumim o iernare linistita, fara pierderi de efectiv.
Inlesnirea zborurilor de curatire este asigurata anterior daca stupii au fost orientati cu urdinisurile spre rasarit. Daca in decembrie sunt zile cu cateva ore mai calde si insorite putem asista la zboruri de curatire. In cazul in care a cazut zapada aceasta se inlatura de pe suprafata oglinzii stupului si se presara paie, frunze uscate sau pleava pe care albinele care ies la zbor se pot aseza si odihni fara riscul de a intepeni din cauza frigului. Pentru favorizarea zborurilor de curatire din zilele frumoase se vor elimina, de asemenea, albinele moarte de la urdinis (cu ajutorul unei sarme indoita la unul din capete).
Sigur ca,se procedeaza astfel numai daca in ferestrele iernii apar zile calde si insorite cu temperaturi de +12 -+14C care permit zborurile de curatire.
In cazul in care se observa curenti de aer rece se vor lua masuri pentru protejarea stupinei, prin instalarea de paravane.

In atelierul stupinei
Se verifica atent starea generala si functionala a tuturor uneltelor, utilajelor, diapozitivelor din dotarea stupinei.
In functie de constatari se incepe reconditionarea acestora intelegand prin reconditionare curatirea, dezinfectia, repararea, vopsirea si finisarea acestora in principal este vorba despre stupi, centrifuge, topitoare solare, tavi de descapacit, afumatoare, dalti, ambalaje de depozitare a mierii, echipament de protectie etc.
Insasi atelierul, cabana apicola, rulota apicola, remorca apicola si chiar pavilionul vor trece printr-o atenta verificare cu toate etapele ulterioare presupuse de constatarile verificarilor.
Vechea zicala romaneasca conform careia 'bunul gospodar isi face vara sanie si iarna car' este acum de actualitate in sensul ca atelierul stupinei devine locul in care stuparul pregateste din timp tot ce-i va fi necesar in viitorul sezon activ.
Fagurii si ramele de la rezerva stupinei vor fi luati la mana astfel ca rezerva stupinei sa fie completata numai cu rame si faguri ce corespund exigentelor. Tot ce nu corespunde este trecut la reforma.
Reformarea si topirea fagurilor, extragerea si conditionarea cerii este o actiune care daca nu a inceput poate incepe.
Incheierea ramelor achizitionate ca rame la pachet, insarmarea lor si lipirea fagurilor artificiali pe ramele noi sau pe cele vechi, reconditionate este de asemenea o actiune la ordinea zilei.
Conditionarea si valorificarea semintelor de te melifere.

Organizatorice:
ridicarea calificarii profesionale.
procurarea de utilaje si materiale.
elaborarea ului de imbunatatire si folosire a bazei melifere in anul urmator.

La masa de lucru
Se calculeaza cat mai exact cheltuielile efective pe anul apicol sau pe anul calendaristic expirat.
Se insumeaza cantitativ si valoric productiile de miere si alte produse apicole inclusiv material biologic (roi, familii, matci)obtinute in stupina in perioada sezonului apicol. Avand aceste date bilantul de venituri si cheltuieli este aproape gata. Venitul sau profitul pe stupina se obtine scazand totalul cheltuielilor din totalul veniturilor. Analizand elementele de cheltuieli se poate usor determina ponderea fiecareia in totalul sumei cheltuite si efectul asupra productiei sub aspect cantitativ si valoric.
Un bun manager stie sa traga concluzia analizand bilantul stupinei si bazat pe aceste concluzii poate intocmi un realist de activitate pentru viitorul sezon apicol activ. Aceasta este o actiune importanta care se face la masa de lucru cu pixul in mana si eventual cu calculatorul alaturi.
Cea mai buna perioada de citit si recitit literatura apicola nu trebuie irosita in van. Cine crede, pretinde sau afirma ca le stie pe toate greseste si, mai devreme sau mai tarziu, se va dovedi ca fudulia este uboasa.

In reuniuni apicole
Viata asociativa, in sezonul apicol activ, se desfasoara cu precadere in perimetrele bazinelor melifere de interes national unde apicultorii din zona respectiva se intalnesc cu altii din diferite judete (unele foarte departate) in cadrul deplasarilor ocazionate de stuparitul pastoral la culesurile de salcam, tei, floarea-soarelui, mana, flora de balta sau alte specii.Apicultorii se aduna, in sezonul rece, discuta, analizeaza si dezbat ce au facut si fac uri despre ce ar trebui sa faca in viitor in cadrul unor reuniuni cu certa conotatie profesionala In fiecare an in intreaga lume apicola prima saptamana din aceasta luna (1-7 decembrie) este consacrata de aproape trei decenii ca Saptamana internationala a apicultorului. Aceasta manifestare a fost instituita de Apimondia - Federatia Internationala a Asociatiilor de Apicultura - in urma cu aproape 3 decenii la initiativa marelui apicultor care a fost Prof. univ. dr. ing. Veceslav Harnaj care in acea vreme era Presedintele asociatiei nationale a apicultorilor romani si Presedinte al Apimondia. Pe parcursul acestei saptamani, in functie de zelul organizatorilor, se desfasoara actiuni diverse care reunesc pe stuparii ce au aceleasi idealuri si aceleasi interese.
In aceasta luna sau alteori, in unele orase sau municipii, chiar din noiembrie, incep Cursurile si Conferintele apicole care pot avea doua sectiuni. 1. incepatori si 2. avansati. La aceste cursuri si conferinte sunt promovati ca lectori cei mai buni apicultori din zona, specialisti din cercetarea stiintifica apicola sau din Departamentul tehnic al A.C.A. Formele concrete in care se desfasoara aceste cursuri si conferinte gratuite au cunoscut in ultimii ani o diversificare si modernizare salutara prin utilizarea unor mijloace audio-video, prin organizarea unor mese rotunde si dezbateri interactive deosebit de utile.
Tot in decembrie si in urmatoarele luni ale iernii se desfasoara sedintele statutare ale structurilor teritoriale ce compun Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania. Ele sunt organizate in conformitate cu Statutul A.C.A. in spiritul unei democratii exemplare ce trebuie sa caracterizeze organizatia profesionala a stuparilor romani ca parte integranta a societatii civile din Romania.
Daca nu au facut-o pana in decembrie acum este momentul ca apicultorii sa se aboneze la revistele de specialitate.
In ultima zi a Saptamanii Internationale a Apicultorului intreaga lume crestina praznuieste pe Sfantul Ambrozie in ziua de 7 decembrie. Acest sfant ecumenic este si patronul apicultorilor romani, ocrotitor al albinelor si protector al celor care iubesc albinele. Consacrarea lui in tara noastra s-a facut dupa 1989 cu aprobarea sefilor principalelor biserici istorice din Romania. Si nu in ultimul rand, in aceasta luna vine Mosul. 'Craciun fericit!' tuturor si 'La multi ani!'.

Este bine sa stim ca
Toamna, la formarea cuiburilor, in cazul iernarii a cate doua familii intr-un stup orizontal, apicultorul trebuie sa puna cate o rama plina cu miere de o parte si de alta a peretelui despartitor al diafragmei. Albinele din ambele familii vor fi atrase de caldura spre aceste rame.
In apicultura este cunoscuta Legea celor 40 de zile conform careia din momentul depunerii oului de catre matca fecundata, pana in momentul iesirii din stup a albinei zburatoare trec 40 de zile. Apicultorul care asigura in toate conditiile necesare unei ponte intense, o regleaza in acelasi timp, urmarind termenele optime - nu mai putin de 40 de zile pana la culesul principal - va avea suficiente albine culegatoare capabile sa valorifice profitabil abundenta de nectar. De exemplu, daca culesul principal, sa zicem cel de la salcam este asteptat la 15 mai, familiile se pregatesc cu 6 saptamani inainte adica incepand cu prima decada a lunii aprilie.
In stupii acoperiti cu zapada albinele ierneaza bine. in prima parte a iernarii activitatea lor este redusa si in familie este suficient aerul ajuns in stup prin zapada afanata. in cea de a doua parte a iernarii in cuiburi apare puietul si, urmare acestui fapt, creste necesarul schimbului de aer.
Matcile imperecheate la inceputul toamnei pot fi de calitate. Dupa imperechere ele pot incepe ouatul dar de multe ori albinele nu mai cresc acest puiet. Ouale, de regula, sunt indepartate pe neobservate sau sunt mancate de albine, in aceasta situatie apicultorul isi poate face o parere gresita conform careia matca a intrat in iarna neimperecheata din cauza lipsei de trantori.

Nu uitati
Iernarea familiilor de albine in bune conditii reprezinta premisa cresterii unui puiet de buna calitate, incepand din ianuarie-februarie, precum si o dezvoltare de primavara buna.
Prin protejarea vetrelor de stupina contra vanturilor si curentilor si prin expunerea stupilor in plin soare, micsorati consumul de hrana si uzura organismului albinelor !