Stadii de dezvoltare a albinelor

Stadii de dezvoltare

Metamorfoza cuprinde totalitatea transformarilor morfo-fiziologice ce se desfasoara in cadrul unui ciclu complet, evoluand prin stadiile de ou, larva, nimfa si adult. La insecte, metamorfoza este controlata de trei hormoni: un hormon de crestere, care permite larvei sa creasca, sa se mareasca; un hormon juvenil, care mentine stadiul larvar si se opune nimfozei si un hormon de naparlire, ecdisona, care provoaca nimfoza.

Secretia hormonilor depinde de un sistem neuroendocrin abil cu sistemul ortoparasimpatic de la vertebrate. De indata ce constata ca s-a cladit primul fagure, matca il umple cu oua. In jurul ei se strange un grup de 10-l2 albine; sunt cele care-i formeaza suita'; aceste albine insotitoare au grija de hrana ei, dandu-i mereu laptisor ; o mangaie cu antenele, o curata si ii ling corpul. Ele percep primele substanta de matca dovada pentru ele ca matca este prezenta.

Cand matca depune oua in cuib, se sprijina cu picioarele de dinapoi pe marginea celulei respective, isi introduce abdomenul in celula pana la fund si depune acolo oul.Oul depus de matca pe fundul celulei sta in pozitie perfect verticala in prima zi, in a doua zi se inclina putin (aprox. la 45 de grade), pentru ca in a treia zi sa fie culcat pe fundul celulei.

Matca porneste depunerea oualor din fagurele mijlociu al cuibului, mergand din centrul lui spre margini, in cercuri din ce

in ce mai largi. Cand cercul din acel fagure este suficient de larg, ea trece si depune oua pe a doua fata a fagurelui, apoi ocupa cu oua cei doi faguri vecini, din dreapta si din stanga celui mijlociu ; acolo insa cercul ocupat de oua e mult mai restrans fata de primul fagure. In felul acesta, daca s-ar taia un cuib in sectiune, s-ar vedea ca forma lui e aproape sferica. Albinele au adoptat forma sferica deoarece cea mai potrivita pentru a putea fi acoperita la nevoie cu trupurile lor, alcatuind un ghem strans deasupra puietului ca sa-i tina de cald, mai ales in cazul cand ar aparea dintr-odata o vreme prea rece. In lipsa albinelor acoperitoare, puietul din celule raceste si moare. Ouale depuse pe fundul celulelor au forma alungita asemanatoare unor bastonase lungi de 1 -l,6 mm, sunt curbate catre partea dorsala si rotunjite la capete, au un capat mai ascutit, mai subtire (polul caudal sau anal)care are o substanta cleioasa cu care se prinde de fundul celulei, iar celalalt mai gros, (polul oral sau cefalic) are un orificiu numit micropil, pe unde va patrunde in ovul spermatozoidul pentru fecundare. In aceasta parte se va dezvolta capul viitorului individ. Culoarea oului e alba ; este invelit intr-o coaja chitinoasa care are pe ea desene hexagonale. Obisnuit, in celulele de albine lucratoare, ouale sunt fecundate, pe cand in celulele mari si largi ouale sunt nefecundate si din ele se nasc numai trantori.
Intre fagurii cuibului si in special pe portiunile ocupate de puiet, stau albine mai numeroase, albinele clocitoare, care pastreaza acolo o temperatura constanta de 34C, cu o umiditate relativa de 5560%, de care puietul din cuib are nevoie. Conditiile mediului din cuib au mare influenta asupra procesului de dezvoltare a puietului, astfel ca prin ridicarea sau scaderea temperaturii cuibului numai cu 1-2C, durata de dezvoltare se scurteaza sau se lungeste cu 1-2 zile.

Stadiul de ou dureaza trei zile, timp in care in interiorul sau au loc intense procese de diviziune celulara. Celulele ce rezulta din aceste diviziuni se organizeaza si formeaza foite care vor schita treptat tegumentele, tubul digestiv, aparatul reproducator, sistemul nervos etc. Dupa trei zile, de cand matca a depus oua in primul fagure din cuib, larva tanara eclozioneaza, dar inainte de ecloziune cu cateva ore, albinele doici depun in jurul oului laptisor care inmoaie corionul si faciliteaza ecloziunea. Coaja oualor incepe sa se desfaca si apar larvele, care sunt ca niste viermi mici, albi, lungi de 1,6 mm, curbati ventral, avand o greutate de 0,1 mg. Dupa aparitia larvelor, albinele doici, tinere si capabile sa produca mult laptisor, varsa asupra lor aceasta pretioasa hrana, in care larvele inoata in cerc, cu gura deschisa. Consumul de laptisor se realizeaza prin cavitatea bucala iar discontinuitatea dintre intestinul mediu si cel posterior face ca in tot acest stadiu sa nu se elimine fecale. Indiferent de casta careia ii apartin, in primele trei zile de viata, larvele sunt alimentate cu laptisor si greutatea lor creste de la 0 mg la aproape 5 mg. Din ziua a patra, numai larvele de matca sunt alimentate in continuare exclusiv cu cantitati mari de laptisor, iar cele de lucratoare si trantori cu un amestec de miere, polen si apa. O larva, in intreg stadiul larvar, este vizitata de catre doici de aproximativ 10000 ori, cel mai frecvent in ziua a 5-a, de doua ori pe minut. Se afirma ca laptisorul oferit larvelor de lucratoare si trantori ar fi mai putin valoros, ativ cu cel destinat matcilor care are o cantitate mult mai mare de acid pantotenic. Dezvoltarea larvelor in urma acestei hrane e exceptionala, caci desi ele primesc laptisor in primele trei zile de la iesirea din ou, greutatea lor ajunge de la 0,1 mg la 142 mg, adica cresc de 1.4001.500 ori in acest scurt interval de timp(lucratoare), de 2700 (larvele de matca) si de 3300 ori (larvele de trantor). La sfarsitul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinele capacesc celula cu un capacel poros ce permite patrunderea aerului, format din ceara si polen. In acest moment, larvele de lucratoare au o greutate medie de 140 mg, iar cele de matci si trantori au in jur de 250 si , respectiv, 340 mg. Conditiile de cules si cele meteorologice pot spori sau diminua aceste cifre, astfel incat in conditii slabe de hrana, corpul albinelor la iesirea din celule poate avea doar 60% din masa corporala normala.
Incepand cu a patra zi de stadiu larvar, adica dupa sase zile de la depunerea oului in celula, albinele doici hranesc larvele cu o hrana compusa din polen, miere si apa, hrana predigerata. Aceasta le dezvolta corporal, incat in cea de a 9-a zi de la depunerea oului larvele umplu in intregime celulele. Organele interne ale larvei de albina sunt asemanatoare tuturor castelor, au corpul adipos foarte dezvoltat (65% din masa corpului larvei) si poseda glande sericigene cu care vor secreta materia necesara gogoasei ce o tes la sfarsitul acestui stadiu. In ziua a 6-a (a 9-a de la depunerea oului) larva intinsa incepe sa-si creasca coconul. In sfarsit, incepand cu capacirea larvelor, acestea trec in stadiul de nimfa pana in cea de-a 2l-a zi de la depunerea oului, cand parasesc fagurele natal ca albine. Nimfele nu mai primesc nici un fel de hrana de la albinele doici. Nimfa la inceput are culoarea alba si forma asemanatoare albinei adulte, neavand insa aripi. Transformarea larvei in nimfa incepe la 2 zile dupa capacire. Transformarea este foarte lenta, insesizabila. Incepand cu a 1l-a zi de la ponta, apar schitate cele trei parti ale corpului: capul, toracele si abdomenul. Sub tegumentele inca moi incep sa se formeze mugurii aripilor, picioarelor si ai pieselor bucale. Ultima naparlire are loc in mod obisnuit chiar in ziua iesirii din celula a

albinei adulte.

Cand albinele cresc o matca noua, pregatesc o celula speciala, spatioasa, ca o cupa, asezata cu deschiderea in jos, botca. Ele silesc matca sa depuna oua in astfel de celule iar albinele doici au grija nu numai ca laptisorul sa nu-i lipseasca, ci larva de matca sa aiba chiar de prisos. Laptisorul e hrana larvelor de matca pana la capacire. Forma botcii este asemanatoare cu aceea a unei ghinde mari si lunguiete. Stadiul nimfal la matca e mai redus. Durata stadiului larvar este de 5 zile la matca, 6 zile la albina lucratoare si de 7 zile la trantor. In decursul acestui stadiu larva naparleste de 4 ori, iar invelisurile detasate adera la fundul celulei. Prima naparlire se produce la 12-l8 ore, a doua la 36 de ore, a treia la 60 de ore si a patra la 80-90 ore, iar durata naparlirii este de 8 minute.
La sfarsitul acestui stadiu, larvele nu mai sunt alimentate si albinele capacesc celula cu un capacel poros ce permite patrunderea aerului, format din ceara si polen.
Matcile tinere se nasc din botci in cea de-a 16-a zi de la depunerea oualor in botci. Pentru dezvoltarea matcii sunt necesare 16 zile, din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 5,5 zile stadiul de larva si 7,5 zile stadiul prenimfal.
Pentru dezvoltarea unui trantor sunt necesare 24 zile de la depunerea oului pana la iesirea din celula. Puietul de trantor se recunoaste in stup nu numai dupa faptul ca ocupa celulele mari, dar si dupa forma deosebita a capacelelor, care in loc sa fie plate, ca la albinele lucratoare, acestea sunt bombate. Puietul de trantor este grupat deseori catre marginea ramelor, spre partea lor inferioara, sau in primul colt atunci cand matca are acces la el.
Pentru dezvoltarea albinei lucratoare sunt necesare 21 de zile din care 3 zile dureaza stadiul de ou, 6 zile stadiul de larva si 12 zile stadiul prenimfal si nimfal.

Ciclul de dezvoltare la trantore, lucratoare si matca (click pe imagine pentru a mari)

Durata dezvoltarii nu este exacta, ea putand fi mai lunga sau mai scurta in functie de rasa de albine de care apartine si , mai ales, in functie de conditiile exterioare si de conditiile de alimentatie a larvelor, un rol deosebit de important avand totodata si temperatura ce se creeaza la nivelul puietului. Puietul din celulele de la periferia cuibului necesita pentru metamorfoza o perioada mai lunga de timp decat cel situat in mijlocul cuibului, probabil din cauza dificultatilor de mentinere a unei temperaturi si umiditati constante.
Lucratoarea care eclozioneaza este o insecta cu dezvoltare fiziologica neterminata. Ea trebuie sa mai consume mult polen timp de 6-8 zile pentru ca tegumentele sa i se pigmenteze complet, glandele hipofaringiene sa i se dezvolte, acul sa devina functional etc. Cand cresterea s-a terminat, ea nu mai consuma polen, dar azotul necesar va fi acoperit de cantitatile mici de proteine si aminoacizi liberi prezenti in miere.

Viata familiei de albine pe parcursul anului

Sub influenta mediului, in corelatie cu succesiunea anotimpurilor, in familiile de albine au loc importante modificari in ceea ce priveste numarul de albine din familie, longevitatea acestora, relatiile sociale din interiorul coloniei, etc.

Ciclul anual al coloniei de albine este strans legat de succesiunea anotimpurilor, de evolutia vegetatiei pe parcursul anului, a florei care-i asigura hrana necesara dezvoltarii. In functie de acest ciclu, pe parcursul unui an apicol, se pot delimita urmatoarele perioade: