Prin compozitia chimica a laptisorului de matca (LM) se asigura actiunea de diferentiere asupra dezvoltarii matcilor si albinelor lucratoare din familia de albine, in scurta perioada de crestere si metamorfoza, din lar dezvoltandu-se, in functie de regimul de alimentatie, albine lucratoare sau matci.In procesul de dezvoltare al insectei au loc modificari caracteristice in functie de activitatea fiziologica a secretiei glandelor faringiene ale albinelor doici destinata hranirii larlor tinere de albine lucratoare si cea a secretiei cu care sunt hranite larle de matca. Dupa datele lui S. E. Dixon si R. V. Sheel (1963) si altii, secretia glandelor hipofaringiene ale albinelor doici seamana ca aspect exterior cu cea a glandelor mandibulare, insa efectul actiunii lor este diferit. La temperaturi deasupra lui zero grade, aceste doua produse isi pierd repede activitatea fiziologica; de aici decurge necesitatea punerii la punct a unei metode de determinare a activitatii fiziologice a componentelor LM ca indice al calitatii sale.
Exista diferite procedee de silizare a LM, precum liofilizarea imediata (G. Townsed), adaosul unui conservant special (N. Braines si L. Gakov), sau congelarea si pastrarea sub 0C (M. Smith). Unii autori (P. T. Alles si colab.), studiind activitatea componentelor LM in timpul pastrarii acestuia intre 3 si 10 zile la temperaturi peste 0 observa ca activitatea biologica scade semnificativ, pastrarea sub aceasta temperatura timp de 2 luni nemodificand semnificativ activitatea biologica. Efectuarea testului biologic cuprinzand urmarirea cresterii larlor a oferit observatia ca administrarea LM liofilizat confera o crestere in greutate mai mare decat a puietilor martori care au primit LM proaspat (probabil prin modificarea concentratiei factorilor constituenti, ca rezultat al procesului liofilizarii - n.a.). Fractiunea eterica preparata de autorii citati continand o cantitate suficienta de substante fiziologic acti s-a dodit eficienta biologic si dupa 4 luni de pastrare.
Daca o mica parte de LM serste in cosmetologie, pentru proprietatile sale regeneratoare a celulelor, cea mai mare este utilizata in alimentatia umana, el constituind de fapt, un complement indispensabil daca raportam la calitatile si cantitatile elementelor constituti ( elul 52).

Compozitia laptisorului de matca (%)

(dupaM. Mary, 1981)

Azot aminic liber, % 0,128

Acizi aminati, g%

Acid aspartic 1,92

Treonina 0,65

Serina 0,70

Acid glutamic 1,35

Prolina 0,72

Glicina 0,73

Alanina 1,06

Valina 0,67

Metionina 0,29

Cistina 0,13

Isoleucinu 0,64

Leucina 0,82

Tirosina 0,30

Fenilalanina 0,39

Lizina 0,94

Histidina 0,39

Arginina 0,61

Triptofan 0,11

Vitamine, ug/g

Tiamina(Bl) 4,6

Riboflavina (B2) 8,5

Ac. Nicotinic (PP) 96,8

Piridoxina (B6) 6,5

Ciancobalamina (B12) 0,22

Ac. Pantotenic (B5) 144,0

Dupa E. Takenaka compozitia LM cuprinde grupa de substante biochimice din clasa proteinelor (proteine propriu zise, peptide si aminoacizi) distribuite in fractiunile solubile si insolubile in apa, continutul in azot total fiind 2% in produsul proaspat si constituit in proportie de 89 procente ca azot solubil si 11% insolubil in apa. Azotul solubil - ce cuprinde pe cel proteinic si neproteinic (amino-acizi liberi si peptide) se distribuie intre 73,9-l5,9-2,3-0,6% din azotul total. Schematic repartitia se distribuie astfel:

Distributia azotului in LM 100%.

Azot solubil in apa 89,0%

Azot proteinic 73,9%

Azot neproteinic 14,9%

Azot insolubil in apa 11,0%

Azot amino-acizi Azot peptidic

2,5% 0,16%In alte substante 12,4%

Grupa substantelor proteinice cuprinde complexe glicoproteinice importante, care au fost identificate in cursul analizelor structurale si compozitionale efectuate de diferite grupuri de cercetare asupra LM. Astfel fractiunea solubila in apa contine 5 fractiuni proteinice. Fractiunea B4 are greutatea moleculara 46 000, punct izoelectric 6,0, contine acizii aspartic si glutamic si leucina si este o glicoproteina care contine 4,9% hidrocarbonate (manoza, glucoza). Fractiunea B5 contine proteine cu punct izoelectric 4,6, greutate moleculara 55 000 si contine o cantitate importanta de acid aspartic, serina si glicina, fiind de asemenea o glicoproteina cu 4,6% hidrocarbonate (manoza si glucoza). Fractiunile Bl - B2 - B3 sunt glicoproteine cu puncte izoelectrice cuprinse intre 4,6 si 5,5 si greutati moleculare intre 46 000 si 55 000, cu continut de hexoze (manoza, glucoza) intre 4,94 si 4,63%, hexozamine 0,08 si 0,05 si urme de acid sialic.
Ca proteine insolubile s-au izolat fractiunile Al, A3 cu pi = 4,6, greutate moleculara 63 000 si continut evident de acizi aspartic, glutamic, serina, pentru fractiunea Al, iar pentru fractiunea A3 relevandu-se caracteristicile: pi = 3,5, greutate moleculara de 30 000 si un continut de acizi glutamic, aspartic, leucina, fiind de fapt o glicoproteina cu 2,3% glucoza, respectiv 2,5% manoza. Dupa autorii japonezi azotul neproteinic este reprezentat de catre 5 peptide cu aminoacizi diferiti si o greutate moleculara de 1600; printre aminoacizii constituenti identificandu-se prolina (predominant), lizina, p-alanina, acidul glutamic.
Aminoacizi liberi si compusi azotati din LM (Japonia) sunt prezentati in elul 53.
Continutul LM in unele sisteme enzimatice a constituit preocuparea unor centre de cercetare (Evans si colab. 32/431), ale caror rezultate a relevat un continut ridicat de fosfataze (acide si bazice) recomandat in unele tulburari ale meolismului fosforului in conditii patologice ale organismului omului (malnutritie, carenta de vitamina C, hipotiroidism, nanism pituitaretc). Prezenta altor componente bio-logice acti importante a fost consemnata de catre rezultatele lui Wang Baolong si colab. (31/565) care confirma relatari mai chi (Lamberti si colab., 1982) privitor la continutul in gamma globuline al LM, factori care pot mari rezistenta la boli si intarzia senescenta. De retinut observatia ca aceste globuline IgG nu sunt identice cu cele din plasma umana din punctul de dere al antigenicitatii. Akita Fujimaky (1967) a reusit extragerea unor componente cu apa distilata cu elemente de identitate cu gamma globulinele din LM, fapt care completeaza arsenalul proprietatilor acestui produs apicol prin completarea intelegerii capacitatilor sale biologice (31/483).

Aminoacizi liberi si compusi azota(i din LM (%)

Substanta % Substanta %

Taurina 1,7 Alanina 0,5

Carbamide 1,7 Citrulina 0,3

Acidul aspartic 1,3 Valina 0,5

Treonina 0,2 Isoleucina 0,2

Serina 0,4 Tirosina 0,2

Asparagina Urme Fenilalanina 0,2

Acidul glutamic 4,5

Alanina 4,9

Glutamina 0,5 Acid aminobutiric 1,7

Sarcozina 1,1 Histidina 0,4

Glicina 0,5 Ornitina 0,1

Arginina 2,2 Lisina 12,7

Identificarea in LM si a altor componente biochimice din grupul factorilor importanti biologici, precum adenozintrofosfatul (C. Hufschmidt-32/572) cat si a unor substante similare giberelinelor, auxinelor (Went, 1937) sau citokininelor (Lathamas, 1971), confera LM posibilitatea eficientei sale si in domeniul patologiei sistemului sanguin inclusiv in zonele gra (maligne, senescenta etc.) prin interferarea timentelor eritropoietice, granulopoietice sau trombocitopoietice (Z. Migdalska -32/556).
Diferentieri compozitionale ale LM din diferite regiuni apicole cat si la diferite specii de albine au fost relevate in literatura prin numeroase lucrari (R. Sachi, J. Bosi -20/755) care ofera date apreciabile de cunoastere, precum componentele minerale sau organice (esteri ai acizilor organici prezenti in LM in stadiul sau nativ sau in cel dupa uscare) (elul 54).

Compozitia LM in starile uscat si nativ (dupa R. Sachi si colab. -20/755)
Continut de % din LM uscat % din LM nativ

Umiditate - 65,78

Cenusa - 0,91

Azot 2,66 2,10

Hidrocarburi cu fosfor 6,14 0,007

lier 0,02 0,00

Mangan 0,001 -

Extract acetonic 16,54 5,66

Analiza cromatografica a acizilor organici continuti in LM (sub forma de esteri metilici prin preparare) este prezentata in elul 55.
Tabelul 55 Acizi organici in LM (dupa R. Sachi si J. Rosi -20/755)

Acidul mg% Acidul mg%

Acid lauric 25,8 Acid azelaic 2,6

Acid succinic 263,9 Acid stearic 92,1

Acid adipic 8,1 Acid sebacic 162,4

Acid fenol L8 Acid transdecenoic 12,0

Acid pimelic 5,5 Acid hidroxidecanoic 341,1

Acid palmitic 92,5 Acid hidroxitransdecanoic 339,6

Acid suberic 3,2 Acid cetotransdecanoic 628,0

Acid palmitoleic 3,2

Autorii remarca prezenta a trei acizi (lauric, succinic, palmitic), iar analiza cantitativa a tuturor acestor acizi explica - prin prezenta unora dintre ei - proprietatile antileucemice totale ale LM (adipic, pimelic, suberic, transdecendioic, hidroxidecanoic, transdecenoic), in timp ce prezenta in stare libera a 10-hidroxi-transdecanoic asigura proprietatile antibiotice ale LM, fiind in cantitate de 339,6 mg%. Alt reprezentant al grupei (acidul transdecenoic) confera proprietatile inhibitoare asupra ovarelor lucratoarelor si asupra constructiei de celule de matca.
Privitor la diferentele in hidrati de carbon intre principalii produsi ai stupului se releva ca mierea contine mai multe glucide decat LM, polenul prezentand aceeasi cantitate, diferind insa prin substanta fibroasa. Zaharoza si alte oligozaharide din LM reprezinta 13% din totalul zaharurilor, zaharoza reprezentand 3%. Oligozaharidelor li se atribuie aceeasi pondere in continut la miere si LM, diferind la polen. Pentozele si galactoza lipsesc in LM. O parte din proteinele LM este formata din glicoproteine cu hidrati de carbon, precum manoza si glucoza.

Laptisorul de matca contine acizi carboxilici, cei solubili in eter fiind diferiti (s-au identificat cromatografic 11 asemenea compusi). Solubili in eter s-au dodit si acizii 10-OH-decenoic si 10-OH-decanoic (47% si respectiv 32% din acizii solubili in eter), acestia nefiind identificati in polen sau miere.
Acizii grasi, sub forma de esteri ai glicerinei, reprezentati de acidul palmitic, stearic, oleic nu prezinta diferentiere calitativa intre miere si polen. Se afirma ca LM este, in general, similar polenului, dar diferit de miere din punct de dere chimic, ambele produse ale stupului continand mai multe substante minerale decat mierea (concentratia in potasiu fiind importanta la toate trei).
Caracteristicile LM par a fi constituite de catre elemente nedetectate in miere sau polen, dar cu efect fiziologic asupra omului si albinelor. Unii compusi se gasesc in mare cantitate si au efect fiziologic evident asupra omului, acestia fiind acizi: 10-OH-decenoic (19 mg), sebacic (0,9 mg), pantotenic (320 mg) si glicoproteine (21 mg N), intr-un gram de LM proaspat. Acestia s-au dodit a prezenta efecte antitumorale, ca factori activi asupra dermatozelor, o actiune vitaminica care previne imbatranirea si o substanta activa de tipul parotinei. Efectul nutritiv si fiziologic al LM pentru om se poate datora actiunii combinate a dirsilor compusi in ansamblul lor, se sustine in literatura, o actiune corelativ-complexa de factura sistemica, spunem noi.
Ca urmare a variabilitatii factorilor biologici activi din LM s-a propus standardizarea calitatilor si activitatilor farmacologice ale acestui produs al stupului.
In Japonia, de exemplu, Ministerul Sanatatii detine controlul utilizarii LM in medicina (T. Nakamura -30/482), ca urmare si producerea, prelucrarea si comercializarea trebuie sa se adapteze regulilor farmacopeei, aceasta asigurand eficacitatea farmacologica, calitatea si un control al fabricarii. Acest produs apicol este considerat un medicament brut", adica este un produs total de origine animala.
S-au propus standarde privitor la utilizarea LM ca aliment (umiditate 62,5% si 68,5% cand este uscat la caldura si presiune scazuta, continut proteic brut intre 11,0% si 14,5% (metoda Kjendahl), acid hidroxidecenoic peste 1,4% (croma-tografie) si o aciditate intre 32,0 si 53,0 ml echivalent acid/l 00 g LM (metoda titrarii alcaline).
Standardul de calitate pentru LM utilizat in medicina, preconizat de autorii japonezi cuprinde urmatorii parametrii: controlul proprietatilor printre care culoarea specifica (galben clar, alb laptos sau alb laptos galbui), stadiul sau coloidal si vascos, cu o aroma slaba si foarte astringent. Modificarea culorii prin inchiderea ei rezulta fie prin expunere prelungita la aer, fie in legatura cu sursa de miere. Modificarile datorita imbatranirii si reactiilor acidului decenoic cu alti acizi, face ca un LM foarte vascos sa fie considerat ca imbatranit, alterarea sa ducand la modificarea mirosului sau care devine foarte puternic.
Testele propuse includ: testul fierberii cu putin hidroxid de potasiu produce un miros de amoniac; substantele in suspensie, cu putina apa devin opalescente evidentiind suspensiile; testul cu clorura de mercur, adaosul de solutie determina aparitia unui sediment alb; testul solutiei de iod, adaosul acesteia determinand aparitia unui sediment brun-roscat.

Standardele privind LM cuprind urmatorii parametrii: pH-ul intre 3,5-4,5; continutul de azot intre 1,9-2,5%; continutul de zaharuri intre 9,0-l3,0%; continutul de cenusa sub 1,5%; continutul in extract apos intre 22 si 31%, iar continutul extractului alcoolic intre 14 si 22%.
Testele de puritate cuprind: lipsa larlor si fragmentelor de ceara, controlul metalelor grele (sub 5 ppm), arsenic (sub 1 ppm); controlul prin indexul refracto-metric; metode de testare microbiologice; teste de analiza prin cromatografie in faza gazoasa; testare pentru detectarea radicalilor NH2 sau de amoniu cuaternar, cat si a proteinelor solubile; determinarea acetilcolinei si a colinei, precum si a cantitatii de gaze emisa.
Analiza LM a cuprins in decursul timpului categorii importante de parametri biologici fundamentali pentru activitatile sale biologice si/sau farmacologice asupra organismului uman in primul rand. Printre substantele acti biologic grupa celor hormonale constituie o prioritate, fiind cunoscuta sarcina" laptisorului de matca in cresterea specifica a albinelor impreuna cu diferentierea biologica fundamentala: regina sau lucratoare.
Grupul de cercetatori din China (Cao Jung si colab. -31/514) a extras hormoni sexuali din LM prin testarile de identificarea radioimunoanalitica. S-au identificat: estradiolul (E2), testosteronul (T) si progesteronul (P). Concentratiile lor au fost in medie pe loturile cercetate de 416 mg, 108,2 mg si respectiv 116,6 mg pentru 100 g LM proaspat. Autorii aduc observatia scaderii acestor hormoni in conditia de stocare la temperaturi ambientale crescute. Conservarea in stadiul de pulbere la 35 C a pastrat concentratia hormonala nemodificata. Analiza cantitativa a hormonilor sexuali in LM reprezinta o noua baza pentru controlul calitativ, cat si pentru aplicatiile clinice ale acestui produs al stupului.
O categorie de cercetari interesante a fost aceea consacrata cunoasterii mecanismelor determinate de continutul substantelor biologic acti din LM care realizeaza diferentierea larlor in lucratoare sau regine dintr-un stup (G. Townsend -20/790).
Shuel si Dixon au studiat diferentele dintre regimul alimentar al larlor de matca cu LM si cel al larlor de lucratoare pentru diferentierea celor doua caste. Secretia glandulara faringiana administrata larlor tinere de matca este asemanatoare ca aspect fata de cea pentru lucratoare la prima dere.
Sa constatat ca LM contribuie la dezvoltarea larlor, pe cand laptisorul de lucratoare tanara nu contribuie, existand deosebiri intre aceste doua secretii (respiratia larlor- R. W. Shuel). S-au silit diferente evidente intre fractiunile de proteine (electroforetice) din LM si din hrana lucratoarelor, care explica dimor-fismul sexual.
Rezultatele cercetarilor efectuate de Simpson (Anglia), Rembold si colab. (Germania) si Patel si colab. (SUA) au aratat ca hrana lari de albina provine din doua grupe de glande salivare-hipofaringiene si mandibulare - si din gusa de miere, desi se admite participarea si a altor glande ale albinei.
Componentele proteice ale hranei isi au sursa in glandele hipofaringiene (Kratky, Patel si altii); cele lipidice, ca si acidul pantotenic, biopterina si neopterina - in glandele mandibulare (Simpson si altii; Rembold si altii); iar zaharul - in gusa de miere.
S-au constat urmatoarele diferente de compozitie chimica intre laptisorul de matca si laptisorul de lucratoare, hrana larlor de lucratoare, in primele trei zile:
LM contine mult mai mult zahar (Kestner si Plaut, Shuel si Dixon) si este mai bogat in lipide (Shuel si Dixon).
Laptisorul de lucratoare contine relativ mai multa proteina (Shuel si Dixon).
LM e mai bogat in acid pantotenic (Haydak si Vivino, Lingens si Rembold).
LM este mai bogat in aceste pteridine (Rembold si altii) respectiv biopterina si neopterina.
LM este mai bogat in substante solubile in apa (Shuel si Dixon).
Grupul de substante extrase cu apa-etanol este un amestec complex care include acizi, compusi cu fosfor si compusi heterociclici, unii dintre ei avand o actiune fiziologica asupra cresterii meolismului.
Rembold si Hansen (20/791) au extras din LM o substanta solubila in apa si dializabila (deci cu dimensiune moleculara mica), care prin inlaturarea ei din regimul alimentar pe baza de LM administrat larlor in laborator, adultii ce au rezultat au fost forme intermediare si albine lucratoare. Prin adaugarea acestei substante la LM s-a obtinut un procent neobisnuit de ridicat de matci.