Este vorba deci despre informa/ia biologica ca element fundamental sau baza a proceselor biologice. Informatia biologica - ca notiune - include ontologic-conti-nutul de informatie utilizat si in alte domenii ale cunoasterii umane. Definitia sa a prezentat preocuparea multor autori, fiecare urmarind a realiza aceasta in mod cat mai explicit sau exhaustiv. O notiune sau concept nu-si poate asigura o utilitate intelectual-stiintifica in demersul cunoasterii domeniului in care vrea sa opereze fara o definire cat mai completa a sa (. 4).In cadrul raporturilor exocorporale pe care le poate realiza un organism ca un sistem biologic deschis, aportul de alimente constituie sursa principala de energie stocata in legaturi chimice si totodata sursa de informatie biologica de factura chimica sau biochimica care structureaza pe cea fiziologica.
Eliberarea energiei continute - de provenienta solara-cosmica- realizeaza un proces exergonic - (-AG) convertibil in formele de travaliu mecanic, chimic, osmotic, si implicit bioenergetic. Acumularea energiei libere intr-un sistem si stocarea ei in vederea utilizarii ulterioare prin diverse forme de solicitare (biologica in primul rand) constituie cealalta parte a proceselor endergonice (+AG); ori produsele apicole reprezinta tocmai un exemplu ideal de stocare a energiei exterioare avand originea in lumea vegetala, prima treapta a conversiei spre lumea biologicului.

Mecanismele de desfasurare a diferitelor procese prind conversia energetica din lumea anorganica catre cea organica (vegetala si/sau animala) se realizeaza, sau sunt dirijate, de un grad de ordonare a carui masura o asigura entropia. O mai mare ordonare a unui sistem presupune o entropie mai mica (definind in acelasi timp o negentropie mai mare), relatiile structurale implicand o complexitate mai mica. Dezorganizarea sistemului permite o crestere a entropiei (ca masura a dezorganizarii), ceea ce duce la scaderea energiei libere a sistemului.
Informatia biologica de origine exogena reprezinta o calitate a produsilor naturali (care au capacitatea de a se integra) si care se transfera sistemelor biologice animale, superior organizate sistemic si cu o complexitate functionala mai complexa prin structura informationala biologica (implicit termodinamica).
Produsele apicole, complexe de substante de origine exogena, dar si endogena biologic, prin prelucrarea unora in organismul albinei poarta simultan cele doua amprente: provenienta vegetala - cu tot corolarul respectiv de caracteristici - si provenienta animala -prin prelucrarea efectuata de albina. Din aceste motive metodologia cercetarii stiintifice a actiunii biologice a produselor apicole trebuie sa includa - si dupa alti autori - cateva premise de baza:
- rolul biologic activ al produsului apicol respectiv in ata coloniei de albine, pentru ca studiile ulterioare sa deosebeasca aspectul de specie - specificitate fata de actiunile generale asupra altor specii (cum ar fi, de exemplu, posibilele observatii obtinute prin experientele pe animalele de laborator);
-deoarece produsele apicole contin numerosi biostimulatori naturali care actioneaza ca stimuli informationali biologici in functie de specificitatea receptorului, este posibil ca in unele cazuri efectele observate asupra insectelor sa nu se mai reproduca la mamifere sau sa apara, la acestea din urma, alte modificari decat cele in mod natural, sau chiar neprevazute;
- de reanalizat rezultatele semnalate in lucrarile anterioare, considerate empirice etc. in lumina conceptelor si tehnologiei actuale;
- cunoasterea prioritara a compozitiei chimice, cat mai detaliate a produsului respectiv - sau a principiului (iilor) active responsabile de actiunea (nile) biologica sau farmacologica; acestea in vederea silirii sau continuarii directiilor principale de cercetare in vo, a precizarii limitelor de variatie compozitionala si a posibilitatilor de reproducere experimentala;
- produsele apicole avand o "comportare" biologica complexa - bazata pe o structura biochimica de aceeasi factura - pot actiona nu numai prin constituentii de baza, ci si prin raporturile de proportionalitate existente intre acestia, deoarece chiar substante considerate "inerte" sau "balast" pot influenta in mod hotarator anumite mecanisme cu efecte globale, in rtutea realitatii sistemice integratoare a organismelor, favorabile sau nu;
- efectele "in vo" sa fie urmarite pe cat mai multe coordonate, cu acelasi produs de provenienta diferita, in conditii experimentale diverse, pe animale de laborator in numar suficient, pentru a oferi o prelucrare statistica adecvata unei interpretari obiective a rezultatelor;
- administrarea produsului de diferite proveniente poate sili actiuni generale sau particulare, indicatiile obtinute prin experimentarea in vo ducand la directionarea identificarii chimice a factorilor sau principiilor responsabili de efectele biologice;
- efectele diferitelor procedee de pastrare, conservare sau prelucrare tehnologica asupra compozitiei chimice sau asupra proprietatilor biologice. Pentru aceasta se impune strategia repetarii ative a determinarilor cu produsul proaspat in vo si in tro, selectandu-se si eliminandu-se acele procedee tehnice care influenteaza defavorabil sau distructiv factorii acti;
-efectele experimentale ale asocierii produsului respectiv cu alte produse naturale chiar de origine apicola. Aceasta deoarece trebuie sa se tina seama de faptul ca substantele active pot actiona in asociere asupra receptorilor ca informatii cu efecte sinergice, antagoniste sau indiferente; in multe cazuri prin asocieri care preconizau efecte sumative sau potentatoare s-au obtinut efecte contrarii.
In functie de efectele urmarite, tatonarea in vo a diferitelor asocieri de produse apicole poate duce la rezultate care sa contribuie la optimizarea dozelor utilizate. Efectele asupra omului sanatos si bolnav in studiile clinice dublate de investigatii biochimice si functionale sa se realizeze cu conditia strictei respectari a legislatiei sanitare si a regulilor de farmacogilenta.
Toate aceste considerente den parametrii constituti ai unei strategii specifice in elaborarea unor produse normate prin indicatori ai controlului de calitate.
Preocupari in domeniul apiterapiei, la nivel de cercetare stiintifica sau practica medicala, exista in prezent in multe tari ale lumii. Studiile clinice si experimentele de laborator efectuate de un numar din ce in ce mai mare de medici, farmacisti, biochimisti, biologi, specialisti in domeniul apiterapiei au atestat eficienta produselor apicole administrate independent sau in asociere cu alte medicamente in terapia umana. Evolutia cercetarilor biomedicale pritoare la alte domenii de cunoastere au adus date noi aprofundate asupra arhitecturii ului nu numai la nivelul structurii de baza, celula, dar si la structura si functiile acesteia pana la mecanismele subcelulare si moleculare care au loc atat in conditii de normalitate, fiziologice, dar mai ales in cele patologice.
Ceea ce transpare in prezent in mod edent in gandirea biologica sau mai precis biomedicala este consensul unei interdisciplinaritati reale si obiective. Conceptul de interdisciplinaritate reprezinta in opinia noastra (Neacsu, 1980) un continut deosebit de acela de multidisciplinaritate si pluridisciplinaritate, ultimele constituind "structura" metodologica a primului concept care contine o "modalitate" specifica de gandire si interpretare. In acest sens acceptam si promovam ideea interdisciplina-ritatii ca un mod de gandire stiintifica care priveste fenomenul sau fenomenele cercetate prin metodologii multidisciplinare si cu tehnologii pluridisciplinare.
Un exemplu edificator - dupa parerea noastra - il reprezinta domeniul sau disciplina de biologie celulara si mai actual si ramura de biologie moleculara. Datele obtinute de aceste noi domenii interdisciplinare realizeaza, sau mai bine zis, completeaza, totalitatea cunostintelor asupra ului nebanuit, oferind in amanunt date asupra aspectelor moleculare si atomice pritor la mecanismele meolice din organismul uman, mai ales, intr-o ziune sistemica.