Mieri monoflore diverse
Cele
cateva mieri monoflore pe care le-am studiat sunt cele mai bine cunoscute
si joaca un rol economic in productia romaneasca. Dar,
alaturi de aceste mieri dintre care unele se bucura de o
reputatie mare si sunt foarte cautate de clientela mai
exista alte aproximativ douazeci de mieri care mai mult sau mai
putin regulat, pot fi obtinute in stare monoflorala, despre care
nu exista o documentatie precisa si fiabila.
Descrierile care se gasesc in literatura de specialitate sunt adeseori
vagi si pline de greseli, caci nu este usor sa
cunosti originea botanica a unei mieri numai pe baza observatiilor
efectuate in teren.
Mustar de camp (Sinapis arvensis).
Exista analogii intre mierea de rapita si cea de crucifere inrudite din punct de vedere botanic, adica apartinand genurilor Sinapis, Raphanus si Brassica. Mierea de mustar este o miere deschisa la culoare cu cristalizare foarte rapida. Ca toate mierile de crucifere din aceeasi grupa, este fie nu prea aromata, fie afectata de un miros de varza care, in cazuri extreme poate fi de-a dreptul dezagreabil.
Tei (Tilia sp.).
Romania
poate fi considerata ca o
Crusin (Rhamnus frangula).
Sunt mieri cu aroma foarte delicata, de culoare medie. Li se atribuie, ca si merii de tei, proprietatile medicinale ale tei din care provine.
Lucerna (Madicago sativa).
Mierea de lucerna este o miere de culoare deschisa, cu gust neutru, care cristalizeaza repede si cu cristale cam mari.
Trifoi alb (Trifolium repens).
Mierea de trifoi alb este o miere cu proprietati deosebite, de calitate excelenta, de culoare deschisa, cu o aroma putin pronuntata dar agreabila, cu cristalizare fina. In Romania, continutul sau in apa este uneori prea mare ; se numara printre mierile care trebuie deshidratate putin inainte de extractie, prin pastrare in camera calda.
Trifoi rosu (Trifolium pratense).
Trifoiul rosu da o miere foarte deschisa la culoare, cu gust dulce si agreabil, care cristalizeaza repede.
Sparceta (Onobrychis sativa).
Mierile de sparceta sunt de calitate buna, de culoare putin mai inchisa decat mierile de trifoi dar mult mai parfumate. Sunt sarace in apa si cristalizeaza fin.
Arbori fructiferi (Prunus sp., Pirus sp. etc.)
Mierile de arbori fructiferi sunt destul de rare in stare pura. In Romania, ele provin cel mai adesea de la merii din regiunile de deal care infloresc destul de treptat si abundent. Sunt mieri de buna calitate, deschise la culoare cu cristalizare rapida si cu granulatie fina.
Paducel (Crataegus oxyacantha).
Productia de mieri de paducel se obtine in stare relativ pura acolo unde exista multe garduri vii de paducel sau vai cu acest arbust. Mierea are coloratie medie si gust agreabil. Gardurile vii de paducel sunt amenintate cu disparitia ; se considera ca ele constituie un rezervor al bolii arborilor fructiferi cunoscuta sub numele de 'focul bacterian' si se preconizeaza distrugerea lor.
Maracine (Rubus sp.).
Maracinele da o miere de culoare deschisa, de calitate buna si cu gust agreabil; cristalizeaza incet.
Pufulita (Epilobium spicatum).
Mierile de pufulita pure nu sunt obisnuite in Romania, dar joaca un rol important in Marea Britanie si in cateva tari din nordul Europei. Sunt descrise ca mieri de culoare deschisa, de calitate excelenta, cu gust agreabil; cristalizeaza fin.
Iedera (Hedera helix).
In Romania se semnaleaza uneori recolte de miere de iedera, in anii cu toamna insorita. Este o miere de culoare medie, cu cristalizare rapida.
Floarea-soarelui (Helianthus annus).
Mierile de floarea-soarelui sunt bine cunoscute inca de cand a inceput cultivarea acestei te in diferite regiuni ale Romaniei. Au o frumoasa culoare aurie, un gust agreabil si nu cristalizeaza repede. Culesul de floarea-soarelui este unul din culesurile principale de la noi.
Albastrea (Centaurea cyanus).
Mierile de albastrele apartin practic trecutului, deoarece generalizarea folosirii ierbicidelor in lanurile de grau tinde sa le faca sa dispara. Sunt mieri de culoare deschisa, cu cristalizare fina, usor amare.
Papadie (Taraxacum densleonis).
Mierile de papadie au o culoare galben-portocalie caracteristica. Au un gust puternic, cristalizeaza repede si cu granulatii mari. Mierile de papadie se recolteaza in exclusivitate in regiunile de crestere a animalelor unde papadia creste in pasuni.
Arbatus (Arbatus unedo).
Mierile
de arbatus relativ pure nu se recolteaza decat in
Rododendron (Rododendron sp.).
Mierile de rododendron, foarte deschise la culoare si cu gust dulce, cristalizeaza foarte incet deoarece sunt bogate in fructoza si zaharoza. Aceste mieri nu prezinta nici un pericol ; mierea de rododendron toxica, cu care s-au otravit soldatii lui Xenofon (cf. Anabase), provenea de la R. ponticum, comun in Asia Mica. Toxicitatea mierilor provenind de la aceasta specie se datoreaza prezentei in nectar a andromedotoxinei.
Iarba-neagra cenusie (Erica cinerea).
Aceasta iarba-neagra da o miere foarte colorata, cu gust foarte puternic, mai degraba amar, recoltata uneori in Lande.
Iarba-neagra arborescenta (Erica arborea).
Mierea de iarba-neagra arborescenta nu este cunoscuta in stare pura. Asemenea celorlalte mieri de iarba-neagra, aceasta este destul de inchisa la culoare si are gust puternic.
Cimbrisor (Thymus vulgaris).
Mierile de cimbrisor sunt foarte parfumate. In Romania productia lor este limitata la cateva regiuni.
Hrisca (Fagopyrum esculentum).
Productia ei in stare pura este foarte redusa. Este o miere caracteristica, atat prin culoarea de un rosu foarte inchis cat si prin aroma cu totul speciala care nu se intalneste la nici o alta miere. Cristalizeaza incet. Gustul sau deosebit face ca aceasta miere sa fie cautata pentru fabricarea turtei dulci cu miere.
Castan comestibil (Castanea sativa).
Mierile
de castan se definesc destul de greu deoarece sunt, dupa caz, mieri de
nectar foarte pure si relativ deschise la culoare sau amestecuri de miere
de nectar si miere de mana mai inchisa. In orice caz, gustul lor
este foarte pronuntat si amar. Productia de miere de castan
ramane importanta in Romania in ciuda contaminarii masivelor de
castan cu focul bacterian si uscarea multor copaci. Castanii salbatici
raman totusi foarte numerosi, fiind raspanditi in
anumite regiuni ale tarii. Polenul de castan este prezent intr-o
proportie foarte mare in mierile recoltate dupa luna iunie.
Compozitia mierilor de castan a facut obiectul catorva studii. Se
stie ca este mai bogata in fructoza decat in glucoza ceea
ce le face sa cristalizeze incet. Conductibilitatea lor electrica
este destul de ridicata. Sunt bogate in diastaza si in
inhibina. Studiul acestor mieri ar trebui reluat si aprofundat
deoarece importanta lor economica nu este neglijabila.
Calitatea mierii oferita pe pietele interne si externe este apreciata dupa calitatile ei fizice si chimice. Aceasta difera in functie de fl [...] |
Mierea este o sursa bogata de calorii si o excelenta sursa de substante nutritive, opinie de necontestat si sustinuta de realitatea biologicA [...] |
Conductibilitatea electrica Mierea italiana uniflora (L. Persano O\'ddo - 28/426) de castanea, citrus, eucaliptus, arbutus, erica helianthus au [...] |
Copyright © 2010 - 2024
: eSanatos.com - Reproducerea, chiar si partiala, a materialelor de pe acest site este interzisa!
Informatiile medicale au scop informativ si educational. Ele nu pot inlocui consultul medicului si nici diagnosticul stabilit in urma investigatiilor si analizelor medicale la un medic specialist.
Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor - Contact
Despre mierea |
Alte sectiuni |
Ai o problema medicala? |