Definit ca factor P sau al permeabilitatii, acesta s-a dodit a fi reprezentat de grupul: crcetolul, rutozida, luteolina, diosmina, hesperetolul, eridictiolul, maringe-nolul, esculetolul, catehina si izoramnetolul. Aceste molecule complexe maresc rezistenta peretilor capilarelor impiedicand hemoragia. Ele au, de asemenea, rol in procesele de oxidare celulara si anume in sistemele polifenoloxidazice si pero-xidazice.
Ascorbic oxidaza face ca O2 sa transforme acidul ascorbic in acid dehidro-ascorbic cu formare de apa oxigenata, care se descompune sub actiunea peroxidazei oxidand substraturi si acidul ascorbic.
In plante exista un intermediar intre peroxidul de hidrogen (apa oxigenata) si acidul ascorbic, rol jucat de flavone (Huszak). in reactia din organism a doua molecule de acid ascorbic poate fi inlocuita cu adrenalina, care este oxidata de sistemele flavonice intermediare.
Flavonele actioneaza vasoconstrictor asupra capilarelor in mod direct, consolidand cimentul intercelular din peretele acestora, printr-un proces de chelare a flavonelor in prezenta calciului ionic (Vogin, 1960). Unele flavone detin o actiune antibiotica si antivirala (de ex. crcitolul pentru herpes virus). Altele insa (aeupatorenina, curtameidina) au proprietati malignizante (Kupchan si colab., 1971). Excesul de flobafine ca in cazul taninurilor astringente (cofeona) produce cancer esofagian (Marton, 1972).
Sterilitatea animalelor este provocata de genisterina, fasmoetrina si biochanina A ce dau p-etilfenolul cu actiune antiestrogena. La fel degradarea farmonetrinei care duce la pool-ul activ estrogenic. tele cu rotenoide (derris, lancochampus, tephosia, mundulea care detin otravuri pentru pesti (utilizate in Africa, Asia, America de Sud) prezinta si proprietati insecticide.
Rotenona si rotenoidele care inhiba sistemul NADH, care la randul sau inhiba secnta dehidrogenazei in mitocondrii reprezinta o alta clasa de flavone. Ptero-carpanoidele din plante cu rol antimicrobian contra agentilor fitopatogeni si nu numai, sunt numite fitoalexine. Pterocarpanii identificati in speciile leguminoase completeaza grupa agentilor antifungici (pisatina, fascolina, faseolidina).
Medicarpina este sintetizata de lucerna si impreuna cu mackiaina reprezinta principiile antifungice din trifoiul rosu, alb si subteran. Actiunile diuretice (Fukuda, 1932) mai ales ale formelor glicozilate potenteaza actiunea medicamentelor hipo-tensi si este asociata cu o vasodilatatie usoara, efect similar producandu-l si in azotermie. Aceasta actiune este atribuita ramnozidului kempferol.

Preparatele din liquiritiae radix cu efecte antispastice sunt eficiente in tratamentul ulcerului gastric, efectul spasmolitic determinand utilizarea sa in medicina empirica si este asigurat de substanta flavonica licviritozida.
Flavonoidele potenteaza actiunile acidului ascorbic, slabesc actiunea hista-minei prin inactivare, potenteaza organismul impotriva actiunilor noci a radiatiilor UV si X (preparatul noruton este hidroxietilul rutozidului). Actiunea chimio-terapica a flavonoidelor s-ar datora inhibarii succinoxidazei si colinacetilazei prin trecerea in forma chinonica. Dupa Martoni, actiunea flavonoidelor asupra integritatii capilarelor ar cuprinde: efectul direct asupra capilarelor; potentarea acidului ascorbic; inhibarea hialuronidazei; inhibarea histaminei (oprirea biosintezei); inhibarea histaminei si oxidarii adrenalinei; actiunea asupra timpului de sangerare si coagulare. Rutozidele S au efect capilaro-protector, antihipertensiv, vasodilatator, antiinflamator.
Se crede (Mosquellier, 1972) ca procesele de oxido-reducere celulara cer prezenta simultana a vitaminelor P si C, epicatechina si leuco-anticianindolii fiind de 1000 de ori mai acti decat crcetolul in asigurarea activitatii vitaminei P. Aceste clase de compusi sunt sile sub forma de dimeri flavonici, autorul citat conside-randu-le provitamine: "vitamina C2". Leucocianidolul (Flavan) s-a aratat ca elibereaza prin depolimerizare vitamina C2 care se uneste cu vitamina C care prin complexul format se leaga de proteinele celulare intrand in celula.
Actiunea antineoplazica si antitrombinica (Doblerstein, 1987) a unor flavone metoxilate, precum si actiunea antiulceroasa a flavonelor din specia sideritis (hipolactin-alfa-glicozidaza) se manifesta prin efectul antiinflamator mai ales in fazele acute. In ceea ce priste interferenta asupra sistemelor enzimatice, se cunosc inhibitori enzimatici din plante pentru actiunea fosfodiesterazei, de exemplu, care sunt mai slabi (catechinele) decat flavonele si flavonolii. Actiunea spasmolitica este legata de inhibarea fosfodiesterazei, potentiali inhibitori fiind, in ordine descrescatoare: antocianindolii-flavononele-flavonolii (apigenolul este mai puternic inhibitor decat kempferolul). Amentoflavona (bisapigenina) este eficienta ca inhibitor al fosfodiesterazei, relatia dintre actiunea acetildiesterazica si actiunea spasmolitica fiind similara aceleia dintre cresterea AMP si agregarea plachetara. impreuna cu alte flavone, crcetolul afecteaza agregarea plachetara indusa in vitro de ADP, precum si inhibarea secretiei de serotonina indusa de colagen sau trombina.
Flavonoidele potenteaza actiunea prostaciclinei PGI2 (agent antiagregant secretat de endoteliul vascular), actiunea flavonoidelor manifestandu-se multiplu asupra ATP-azei membranare sau prostaglandin-sintetazei. Actiunea anticancerigena (evidentiata contra efectului benzo-pirenului) a fost completata cu inhibarea efectelor hepatotoxicitatii induse de tetraclorura de carbon, de cianidol, flavone, flavonoli, flavanoli.

S-au realizat numeroase produse cu flavonoide:

- antihemoragice, antiscerotice (flavone, flavonoide), ca citrus, lesperidina, eriocitrina, rutozida;
- antiinflamatoare, antiedematoase (rutozida, rutin-S), ca sephora (rutozida industriala);
- coronaro-dilatatoare inotrop poziti (flavone, flavonoli, biflavonoide), ca crategus, amica, ginkoo, procianindoli;
- spasmolitice (flavonoli, calcone), ca chamomilla (apigenol), glycyrhiza (izolicviritigenol);
- antihepatotoxice (flavone, biguane) ca silyorum, similaria;
- coleretice (flavone) ca helychiscum;
- estrogene (izoflavone) ca trifolium, medicago, cicer, genista;
- diaforetice (flavonoli) ca tilia, spirea, sambucus;
- diuretice (flavone, flavonoli) ca betula, ononis, solidago, viola, virgaurea. Prezentarea catorva specii de plante care asigura - prin continutul lor -
"arsenalul" flavonoidic, il consideram de asemenea util de al cunoaste, macar sumar, pentru o mai buna intelegere a "potentialului" farmacologic in care aceasta mirifica si minuscula insecta isi desfasoara "viata" sa ce leaga natura de om intr-un mod deosebit.

Crataegi folium plan - paducelul
Contine drept flavonozide 17 compusi: crcetol, kempferol, hiperozida, cratezida, luteolina, vitexina, saponaretina, orientina, apigenol, catehina, leucoan-tociani, flobafene.
Efecte biologice: sedativ cardiac si nervos, vasodilatator, coronaro-dilatator, activitate simpaticolitica, hipotensiv, vasodilatator. Flavonele prin economisirea consumului de O2 si prin dilatarea coronariana, mareste energia miocardica. Fractiunea flavonoidica continuta de planta este reprezentata de hiperozida - 27%, vitexin ramnozida - 10%, care asigura efectul de crestere a debitului coronarian.

Fagopry herba - hrisca sau lataneasa.

Rutozidele derivate reprezinta 5% din totalul flavonelor: crcetol, anticianozide, fagopirina, tetrametoxi - rutozida.

Ginko bilboa - arborele templier japonez.

Contine glicozide ale kempferolului, crcetol, luteol, biflavonoide, catehine, sciadopitizina.

Saforaflos (Japonica) - leguminoase - salcamul japonez.

La noi il gasim ornamental in parcuri, cimitire. Contine rutozide: rutinozida crcetol ului. Produse realizate: Rutozid, Tarosin, Rutin-S, Venoruton.

Betula folium - mesteacanul alb.

Flavonozidele pe care le contine au activitate diuretica de hiperazida, miricetol, dimetoxiflavona, catehine. Actiunea este rezultatul sinergismului dintre flavone, saponine si uleiul volatil. Proprietatile sudoriflce pe care le detine (diaforetice) determina o eliminare crescuta de acid uric si colesterol, conferindu-i proprietati benefice in unele forme de reumatism (ceai antireumatic si antidiuretic usor).

Cerasus vulgaris - rosaceae - visinul (ciresul amar).

Contine flavone, saponine, saruri de K, dihidrovagonina, genisterina, naringenolul, crcetolul. Face parte din clasa diureticelor getale (ceai de cozi de cires).

Citrus - bioflavonoidele (pericarp de lamaie, portocale, grepefruits, chitra, mandarine).
Contine flavonoidele: hesperizidaza, eridictiozida, flavonoide metoxilate, naringenol. Prezinta efect inhibitor al agregarii plachetare si actiune antifungica (nobilectina, tetrametoxi flavina). Helichrysi flos - siminocul.
Detine in compozitia sa: flavone (calcone, izosalipurpozida), heterozide ale luteolului si apigenolului; flavonoli: galangol, kempferol, crcetol; flavone nespecifice (naringenol, heterozidul helicrizinei, auronal). Determina cresterea secretiei biliare (crcetolul, kempferolul, naringenolul, izohelicrizina); creste functia de detoxifiere a ficatului (crcetolul), precum si activitatea antiinflamatoare. Maceratul in rachiu sau lapte prezinta efect antidiuretic, efect eficient in tratamentul gutei, reumatismului, tulburari gastro-intestinale. In sfera hepatobiliara creste secretia cii, dilueaza lichidul biliar, scade concentratia acizilor biliari si a bilirubinei. Raportul colesterol/acizi biliari creste sub actiunea acestei plante. Efecte favorabile s-au evidentiat si in colecistite, hepatite, colangite, tulburari colecisto-chinetice, reduce greata, senzatiile de durere din regiunea hepatica, vomismentele.

Maydis stigma - matasea de porumb.

Contine flavonoide cu efect diuretic.

Polygoni avicularis herba - troscotul.

Contine flavonozidele: avicularizida, taninuri si detine efecte precum: antihemoragic, antilitiazic renal, antireumatic, favorabil in TBC, in gastrite.

Sambuciflos - socul.

Are un continut in flavone: rutozid, hiperazina, izocrcitroza; actiunea sa se manifesta prin a fi diaforetica, diuretica, emolienta.

Lamni albi flos folium - urzica moarta, suger alb.

Contine flavonozide multiple, efectul farmacologic cuprinzand aspectele: astringenta, antileucoreic nebacterian, actiune emolienta la nilul cailor respiratorii, antimalaric, antihipertrofic al prostatei.

Tiliaeflos -floare de tei.

Detine ca flavonozide: crcetol, kempferol-eritrozida, astragalina, tilirozida.

taginis folium -patlagina.

Continut bogat in flavone cu actiune farmacologica.

Verbasciflos - coada vacii.

Prezinta un continut de 5 flavone, 2 flavonoide, 4 flavonoli.

Populi ger urna - mugurii foliali de plop.

Reprezentantii frecnti: populus nigra, populus termula, populus pyramidalis; contin flavonele: crizolul, pectorinolul. Beladona.

Contine ramnoglucozid, crcetol, kempferol.

Adonis/Jos.

Contine flavonoide, flavocrom, flavoxantina.

Hipocastani flos.

Contine violaxina, luteina.

Pasiflorae herba.
Contine: flavone-vitexina, izovitexina, orientina, detinand proprietati sedati, antispastice, actiune depresiva asupra musculaturii netede, actiune spasmolitica reducand activitatea motorie.
Cytisi semen - salcamul galben.
Prin flavonele pe care le detine prezinta proprietati emenogene, antispastice, antiasmatice, antiinflamatoare, reduce insuficienta respiratorie, actioneaza benefic in socul traumatic.
Chamomylae flos - musetelul.
Contine, printre alte flavone, una specifica ca ester al acidului antenobilic cu cosmosinozida (antemozida) pe langa apigenol-glicozid, luteol-glicozid, pentulenina, izoramneol-glicozid, criteritol-glicozid, eupaletina-glicozid, spinacetol-glicozid.
Onopardon - ghimpe mare, ciulinul.
Contine luteolum-glicozid, crcetol-glicozid, apigenol, izoremnetol, esculina, manifestand actiune antibacteriana. Eficace in dermatoze, carcinom dermic, antiulceroasa, cardiostimulatoare (florile), hipotensoare.
Mileflorio flos - coada soricelului.
S-au identificat: glicozidele apigenolului, luteolinei, cosmozinei. Efectele manifeste sunt mai ales la nilul tractului digestiv: stomac, anticolici, hepatic, laxativ, antihemoroidal, tulburari menstruale, hemostatic intestinal, cal, nazal.
Eupatorium cannabi - canepa codrului.
Contine: eupatorina cu efecte citotoxice, efecte benefice manifestandu-se in gastrite, diaforetic, antiviral.
Menta.
Contine derivati flavonici si sub forma glicozilata acoperind o gama larga de efecte: anestezie mucoasa gastrica, actiune antiemetica, stimulatoare a cresterii secretiei gastrice, stimularea functiei hepato-biliare, actiune coleretica si colagoga, actiune antifungica, dezinfectanta, antigonadotrofica, antispasmolitica.
Chenopodium - lamaita.
Contine uleiuri volatile: limonen, p-cimen, carvacol, cineol, ascaridol pe langa flavone.
Chimenul.
Contine chimion, carvona, limonen, a si b-pinen, erpinolen, camfen, g-cadinen, carol, carvacol, carvona. Prezinta efecte stomachice, carminati, antispastice, diuretice.
Mirt-ienibaharul.
Contine mirtenul, a-pinen, camfen, geraniol, caneol, aldehide terpenice cu. efecte in leucoree, hemoroizi, afectiuni pulmonare, pe langa actiunea antiseptica, bacteriostatica.
Trandafirul - rosa galica.
Contine cianidol (utilizat in gargarisme si colici, afte bucale), acid ursolic, (3-sitosterol, stigmasterol, damoscenona (usor laxativ, actiune rmifuga), geroviolul
(bacteriostatic si bactericid), a-pinen, camfen, terpineon, geranil, eugenol, metil-eugenol (pentru dureri de dinti, afectiuni oculare, gastro-intestinale, eczeme, urticarie, stomatite, gingivite).

Melissa - Iarba stupilor, roi ni ta.

Contine: flavonoide - romanita si cimarozida; terpene ciclice: a-pinen, geraniol, dipeniten (actiune carminativa stomahica, spasmolitica, actiune sedativ centrala) (derivatii acidului cafeic), actiune pe sistemul limbic (gastropatii functionale - nevroza gastrica) si in distonie getativa. Majoram - magheranul.
Contine pe langa uleiuri volatile si acidul rozarinic-triacotan, b-sitosterol, luteol-glucozida, apigenoi, diasmetina-timonina, majoranina, geraniol, eugenol, terpineni, b-cimen, linalol, cimenoterpineol, ocimen. Detine proprietati de condiment, are efect stomahic, sedativ, carminativ. Lavandulae flos - lavanda.
Contine: a-pinen, b-pinen, limonen, eucalipt, camfora, b-lariofinen, terpineol, geraniol, a si b-pinen, ocimen, borneol, conifen, herminiarina, luteolina, linalol, eucaliptol, g-pinen, avand proprietatile: efect sedativ central, antispastic, hipotensiv, coleretic (ac. Rosmarinic), diuretic, rmifug, insecticid. Regleaza receptorii pentru exciilitatea cardiaca la nilul carotidei, plexul carotidian, iar in concentratie de 1% are o actiune antimicrobiana si antifungica.
Deocealifolium-busuiocul. Contine uleiuri volatile cu: aglicani terpenoidici (selinoma), ftalide, linquistilide, coriandral, a si b-pinen, p-cimen, geraniol, geranil, citroneol, borneol, citral, carvona. Prezinta actiune spasmolitica, carminativa, stomachica, bacterie ida.
Juniperifructus - ienuperul.
Contine: flavoide, leucoantociani, antociani, biflavonoide(bilobetina, cupre-sulvona, metoflavona), sescviterpene, uleiuri. Efectele pe care le produce sunt cele diuretice, antiartrozice (fructele), tonic stomahic. Oleum ciulini.
Contine: cadimen, dimetil-naftalina si prezinta actiune parazicida, antipsoria-zica, antieczematoasa. Uleiul contine: cadimen, a-terpinen, a-pinen, geraniol. De asemenea detine o actiune ocitocica; oleum cedri este utilizat in microscopia optica, iar tinctura de tuia este utilizata in tratarea rucilor (apigenoi, hinokiflavona).

Paconia radix - bujorul.

Contine uleiuri precum: peoniflorina, pinen si prezinta actiune antiulceroasasi antiinflamatoare.

Rosmarini folium - rosmarinul.

Contine uleiuri volatile precum: monoterpene, triterpene; ceruri, terpenoide (pristansclan, humulen), flavonoide (luteol, apigenoi, m-luteol, diascenina, ghencaviana, slaviginina, cirfilone, a si b-pinen, camfen). Prezinta efecte de stimulare a circulatiei sanguine, de excitant digestiv, de stimulare a circulatiei cerebrale, de cicatrizare si antiseptic.

Mile/lorii flos - coada soricelului.

Contine ca flavone: apigenol, luteolina, cosmosina. Are actiuni farmacologice precum: astringente, stomahice, aromatizate, antihemoroidale, antiinflamatoare, calmanta, dezinfectanta. Rezultate benefice in: flatulenta, dureri gastrice, metroragii, tulburari menstruale, hemoragii intestinale, cale, nazale.

Xanti spinosi - Ghimpe.

Contine flavone de tipul mentol-flavona, iar ca sescviterpene xantatina, xantinina. Intervine in afectiunile cailor urinare,prostata, are actiune antitumorala (cunoscuta din Egiptul antic), diuretica, antidiabetica, anticongestiva, epitelizanta, cicatrizanta, dezinfectanta, actioneaza asupra mineralelor (elimina calciul).

Serphyli heroa - cimbrisorul, cimbrul de camp.

Contine pe langa uleiuri si flavonele: apigenol, luteolol, diasmetol, scuteranol. Prezinta actiunile: stomahice, coleretice (in tuse, gripa), cicatrizante, antidiuretice, expectorante.

Saturejae herba - cimbrul.

Contine a si b-pinen, comfen, sabinen, mircen, a-terpinen, limonen, cinarol, g-terpinen, carvona, carvacol (38%), timol, p-cimen, oferind actiunile: stomahice, digesti, antiseptice, dezinfectante, asupra cailor respiratorii, antialergice. Intervine in afectiunile.pectorale, enterocolitice; prezinta efect carminativ, antidinamic, antiseptic, antifungic.

Arnicaflos - arnica, carul zanelor.

Contine ca uleiuri volatile: timol, arnifolina, flavocrom, astragalina, izocr-citina (azida), luteolinaglicozida; bioflavone: pirutozida (actiune tonifianta celulara vasculara, antiinflamatoare); uleiuri cu actiune antiseptica, antiinflamatoare, stimulatoare a formarii tesuturilor. Contine derivati flavonici cu actiune diuretica si hipotensiva precum si prociandioli care determina cresterea vitezei de irigare a coronarelor, au actiune cronotropa si miotropa (mai redusa decat a paducelului si crategus), actiune ocitocica (florile), vasoconstrictoare, de asemenea actiune cicatrizanta, imunostimulatoare, internind in hipotensiune, cat si in ateroscleroza.