Este lucru dovedit ca VA are o actiune directa asupra circulatiei sangelui, implicit asupra vaselor de sange provocand dilatarea lor, mai ales a celor in tonus (contractie) al caror lumen este modificat spastic. In acest mod VA favorizeaza o irigare mai buna a tesuturilor cu sange, refacerea si vindecarea lor. Prin aceasta actiune, ca si cele asupra sistemului nervos, se explica efectul foarte favorabil, in multe cazuri, asupra hipertensiunii arteriale si migrenelor.
Asupra muschiului cardiac, mai multi autori - printre care si Fehlow - au aratat ca VA are o actiune energetica de fortificare a muschiului cardiac. In cercetarile initiate de Fehlow este cuprinsa si observatia ca nici un medicament tonicardiac, la acea vreme, nu a avut un efect atat de bun ca VA.
Deoarece un mare risc in reumatism il constituie tocmai imbolnavirea sau slabirea inimii, chiar si numai prin efectul sau tonicardiac dovedeste marea importanta a folosirii VA in aceasta entitate nosologica. Inocularea sub cutan (SC) a veninului integral in miocardita experimentala (A. Tchernosi colab.) reduce la jumatate mortalitatea, amelioreaza tonusul general, normalizeaza TA, traseele EKG si intrerupe procesul inflamator.
Actiunea VA asupra sistemului cardiovascular a fost cercetata si sub aspectul mecanismelor fiziologice ce au loc prin actiunea de tip farmacologic a acestui produs apicol. Intoxicatiile severe ce se pot produce prin multiplele intepaturi, la un moment dat, adesea accidental, au constituit teme de cercetare a multor autori (N.M. Artemov, 1941, S. Z. Andreev, 1963, M. F. Koszalka si colab., 1949 si altii -24/415), care au observat complexul simptomatic al intoxicatiei ce cuprinde tulburari circulatorii, dar mai ales cardiace.
Cercetarile experimentale de laborator (Artemov, 1951) au silit ca VA in dilutia de 1:50000-l :5000 provoaca o reducere brusca a amplitudinilor contractiei cardiace si o crestere a tonusului muschilor ventriculari, crestere asociata cu aritmie si chiar oprirea cordului (experientele pe cord de broasca). S-a observat de asemenea ca VA anihileaza efectul inhibitor al nervului pneumogastric asupra inimii, facandu-l insensibil la acetilcolina. Experientele pe animale cu sange cald au aratat ca dilutiile 1:2000-l:100 000 g/ml prezinta efecte diferentiate: dilutia 1:5000 provoaca oprirea ireversibila a cordului timp de 1-l0 min, asociata cu aritmie, efect negaticromo-trop si miotrop. in dilutie de 1:50 000 determina un efect miotrop negatipronuntat, repetarea dupa o scurta stimulare provocand o inhibitie graduala a contractiilor, dilutia de 1:100 000 avand o slaba actiune inhibitorie manifestata printr-o scadere gradata a contractiilor cardiace. Aceste actiuni diferentiate asupra cordului trebuie puse pe seama receptorilor intracardiaci, in primul rand, si pe a asezarii lor topografice, mai ales in ventricule. De asemenea prezenta veninului in circulatie poate determina persistenta unui tonus in centrii pneumogastrici, tulburarile ulterioare ale activitatii cardiace avand loc pe fondul unei bradicardii persistente. Actiunea VA concentrat sau in diferite dilutii asupra cordului izolat are loc asupra sistemului nervos intracardiac si trebuie asociata cu aceea asupra sistemului nervos central care coordoneaza cordul.
O caracteristica importanta sesizata in cadrul acestor cercetari privind actiunea cardiotoxica a VA o reprezinta si tulburarea fluxului sanguin coronarian, legata de prezenta melitinei, care are capacitatea de a provoca contractia musculaturii netede (W. Neuman, E. Habermann, 1954); de asemenea dupa alti autori (Ouspenski, 1963) prezenta histaminei poate determina spasme coronariene. Efectul cardiotoxic include si mecanismul anihilarii coordonarii cardiace a nervului pneumogastric, facandu-l insensibil la acetilcolina (Artemo-24/415).