Fitoterapia

Fitoterapia

'Natura este cel mai bun medic;vindeca trei sferturi din bolnavi si,in plus,nu-si barfeste confratii' (Galen)

La inceputul evolutiei sale,in cursul a 5-7 milioane de ani,omul se mai imbolnavea din cand in cand.Si,intocmai ca animalele,el si-a gasit nu numai te bune de mancat,dar si pe cele care sa-i aline suferintele.

Cele mai vechi marturii scrise despre utilizarea telor medicinale se afla in tablitele farmacologice din orasul sumerian Nippur(2100 i. Hr.) sunt mentionate si doua te de leac:maselarita si macul.Papirusul egiptean Ebers(1550 i. Hr.) cu o lungime de peste 18 m cuprinde in total 887 d etexte care se refera la retete curative, formule si incantatiile magice indispensabile 414g69e in acea vreme.

Iata cateva retete:pentru constipatie-ricin,iar pentru 'melancolie'-maselarita.Sunt descrise 200 de te folosite in tamaduirea bolilor.

Ulterior au fost decoperite pana azi 8 papirusuri care contin aproximativ 900 de retete medicale.Se cunostea ca medicii egipteni de acum 3500 d eani foloseau in tratarea diverselor boli pilule,cataplasme,inhalatii,unguente,solutii uleioase si alcoolice.De asemenea se intrebuinta in tratamente anasonul,chimionul,sofranul,ceapa si usturoiul.

Toate aceste cunostiinte au fost preluate de medicina greaca.De la Hipocrat(460-375i.Hr.) mare medic al antichitatii ne-a ramas lucrarea 'Corpus Hippocraticum') in care sunt descrise 236 de te medicinale.Hipocrat a pus bazele medicinei rationale,eliminand orice practica legata de magie,credinte de tot felul.

'A dobandi vindecarea este mai presus de toate in stiinta medicala;daca mai multe cai duc spre aceasta tinta,trebuie sa o alegeam pe cea mai putin vatamatoare'.

Medicina hipocratica,bazata pe echilibrul dintre elementele corpului; se conducea dupa suita 'cuvantul,ta si cutitul'.Inseamna ca mai intai se apleleaza la o conduita de viata si un regim alimentar,prin sfaturile date de medic,daca apare si persista boala este tratata cu remedii vegetale, iar daca si aceasta conduce la esec intervine actul chirurgical.

Medicul grec Discoride in sec I e.n. incepe studiul medicamentelor de origine vegetala si animala,descriindu-le in sectiunea 'Materia medica!!!!!!..

Medicul greco-roman Galen a formulat primele reguli in prepararea remediilor pe baza de te (extracte,siropuri,pomezi)cu ajutorul apei,otetului,alcoolului.

Dupa spusele lui Herodot,stramosii nostri cunosteau multe te de leac,pe car e au continuat sa le foloseasa de-a lungul timpului asa cum reiese din unele documente de mare insmenatate:

Psaltirea scheiana(1515)descrie scortisoara,isopul si o guma de mestecat numita 'itacta'

Pravila lui Matei Basarab-l662(arata ca vraciul are voie sa studieze ierburile si sa descopere leacuri impotriva otravurilor

Lexiconul slavo-roman (1694)-sunt prezentate izma si mustarul Hrisovul domnitorului Grigore Ghica-l725.In primul document se stipuleaza printre altele si rolul farmacistului ca 'stiutor si cunoscator al botanicestelor ierburi'

In alte carti se mentioneaza fiertura de stregoiae cu care se spala oile de raie,metoda folosita si astazi de ciobani.

Pe masura extinderii cercetarilor,au aparut lucrari noi care demonstreaza eficienta telor medicinale in terapeutica.Unele te,recunoscute si azi ca medicamente de prestigiu,oamenii,ca urmare a experientei si utilizarii lor milenare ,le-au dat denumiri care indica fie actiunea lor terapeutica,fie boala tratata.

Asa sunt: maselarita(Hyoscyamus niger)ale carei smeinte se pun in cariile dentare dureroase;plamanarica(Pulmonaria officinalis) folosita in bolile de piept;iarba de negi(Chelidonium majus) al carui latex 'cauterizaza' negii;inchegata(Alchemilla glaberina) care coaguleaza sangele.

Daca stramosii nostri utilizau te medicinale pe baza traditiei,astazi folosirea lor este fundamentata stiintific prin cercetari chimice,biologice si clinice,fiind puse a dispozitia celor suferinzi sub forme farmaceutice

'Secretul' telor medicinale

In decusul anilor care s-au scurs,medicii si farmacistii au demonstrat ca insusirile vindecatoare ale telor medicinale se datoreaza unor substante chimice numite principii active.Aceste substante chimice au fost studiate in laboratoare si clinici,stabilindu-se proprietatile lor terapeutice.Astfel,s-a dovedit ca unele te contin si substante cu actiune antibiotica,de exemplu,coada soricelului,musetelul,ceapa,usturoiul,ienuparul,sunatoarea,patlagina si alte te.Dintre aceste te,usturoiul si ceapap sunt considerate ca fiind cele mai bogate in fitoncide.

Studiile efectuate fara intrerupere din anul 1817,cand a fost obtinut in stare pura primul principiu activ vegetal,adica morfina din opiu si pana in prezent,s-au finalizat cu izolarea a o multitudine de asemenea substante.

Paralel cu izolarea principiilor active din te,oamenii de stiinta au reusit sa stabileasca si structura lor chimica si sa demonstreze cat este de diferita si cum variaza in functie de activitatea terapeutica a ei.De asemenea,s-au precizat proprietatile fizice si chimice ale acestor principii active,proprietati de care industria tine seama atunci cand prepara medicamente pornind de la te medicinale.

Introduse in organism sau aplicate pe suprafata corpului,aceste principii actioneaza asupra celulelor,testurilor,organelor,aparatelor si sistemului organismului inducand efecte in conformitate cu proprietatile lor.

EX:frunzele de menta contin uleiuri volatile,polifenoli,taninuri si flavonide.Taninurile explica efectul antidiareic.Flavonizii stimuleaza producerea d ebila,au un efect antiseptic si favorizeaza evacuarea bilei.Aceste substante motiveaza utilizarea menatei in afectiunile biliare.

In functie de natura lor chimica,grupele de principii active cu o repartizare mai larga in lumea telor medicinale sunt:

                    principii active de natura fenolica

                    principii active de natura glucidica

                    alcaloizii

                    principii amare

                    vitaminele

                    uleiuri volatile(eterice)

Principii active de natura fenoilca

Din punct de vedere chimic fenoilii sunt definiti ca derivati hidroxilati ai hidrocarburilor aromatice.

Fenolii au o larga raspandire in tesuturile vegetale sub forma de monofenoli,difenoli,trifenoli si polifenoli,atat in stare libera cat si combinata.

Exemple de fenoli:

-monofenoli - timolul si izomerul sau carvacrolul din uleiul volatil de cimbru si cimbrisor

- anetolul din uleiul de fenicul

-difenoli-hidrochinolul(se gaseste numai combinat)sub forma glucozidica sia nume arbutozida din frunzele diverselor specii de Vaccinium si de Arbutus staphylos.

-acizii fenoli:acid salicilic,protocatehic si galic,acid cafeic si cinarina.

-alcooli fenoli:alcoolul salicilic care este in ta sub forma glucozidata(salicozida)

Desi flvanoidele,antocianozidele si taninurile se pot incadra in aceasta clasa de principii active de natura politenolica,tinand seama de anumite particularitati ale structurii lor,sunt prezentate ca grupe independente.

Flavonidele si antocianozidele sunt pigmenit raspunzatori de culoarea galbena,galben portocalie a petalelor(flavonidele) si de culoarea lor rosie,albastra si violeta(antocianozidele).

Flavonidele au proprietati diuretice,iar prezenta vitaminei P(rutozida) ii ofera proprietati in afectiunile capilarelor si ale venelor.

Antocianozidele,pe langa proprietatile date de prezewnta vitaminei P,au rol in ameliorarea adaptarii vederii la intuneric.

Carotenoidele-o alta grupa de pigmenti vegetali raspunzatori de culoarea galbena si rosu-potocalie a frunzelor si a unor fructe.Exemplu B-carotena,in cantitate mare in radacinile de morcov,care in organism se transforma in vitamina A.

Taninurile(substante tanante) sunt substante de natura polifenolica si care sunt combinate in majoritatea cazurilor cu fractiuni glucidice.Sunt cele mai raspandite principii active inzestrate cu actiune astringenta,antidiareica

si antiseptica.

Principii active de natura glucidica

Din aceasta grupa prezinta importanta urmatoarele subgrupe:

                    ozele cu reprezentantul principal,glucoza

                    holozidele sau poliholozide,cu greutate ,moleculara mare rezultata din condensarea mai multor molecule de hexoze(ex:amidonul si celuloza).Acestui subgrup de pricipii active ii apartin:pectinele,mucilagiile si gumele,heterozidele sau glucozide.

Pectinele-constituenti normali ai peretelui celular si sunt importante din punct de vedere terapeutic prin actiunea lor coagulanta si hemostatica.

Mucilagiile si gumele,importante in medicina atat pentru proprietatile lor emoliente,cat si pentru eficacitatea lor in tratamentul constipatiei.

Heterozidele sunt rezultate din combinarea unei fractiuni glucidice cu o fractiune neglucidica,numita aglicon sau genina cu proprietti farmacologice.

Din punct de vedere terapeutic dintre heterozide intereseaza in mod specail:glucozidele cardiotonice;glucozidele antracenice(in functie de doza-cu actiune laxativa si purgativa);saponozidele sau saponine cu proprietati expectorante si depurative;tioglicozide al caror aglicon contine in molecula lui sulf si constiuie esentele de mustar,cu proprietati revulsive;

3. Alcaloizii

Alcaloizii au legaturi chimice care contin azot,iar efectul farmacologic se datoreaza grupei animice prezenta in mod constant.Printre alcaloizi se numara multe substante otravitoare periculoase,cum ar fi:atropina continuta de matraguna(Atropa belladona),care este mortala,dar in doze mici poate fi utilizata in scopuri medicinale.

4. Principiile amare

Nu formeaza o grupa anume de substante,ele avand in comun doar gustul amarui,cu toate ca sunt foarte diferite.Efectul terapeutic consta in stimularea secretiilor gastrice si biliare,marind pofta de mancare si stimuland digestia.Plante medicinale amare:pelinul alb(Artemisia absinthium),lemnul-domnului(Artemisia abrotamem).

5. Vitaminele

Vitaminele sunt substante indispensabile pentru metabolismul uman,dar care nu pot fi utilizate de oreganism si astfel aportul lor trebuie facut odata cu hrana.Numeroase te medicinale isi datoreaza utilizarea lor in terapeutica existentei in compozitia chimica a vitaminelor si in special a provitaminei A,complexul B si vitaminelor G,E,K,P si PP(ex. Fructus Cynosbaty,Fructus Hipophae).

6. Mineralele

Unele te medicinale contin si foarte multe minerale(substante anorganice)care au rol in constructia tesuturilor de sustinere,in sinteza enzimelor si in functionarea sistemului nervos.Exemplu:Petroselinum crispum(patrunjelul) si Urtica dioica(urzica) contin mari cantitati de potasiu.

7. Uleiurile volatile(eterice)sau esentiale

Din punct de vedere chimic,nu sunt principii active definite,ci amestecuri de produsi chimici volatili mirositori.Lor se datoreaza mirosul placut al telor.Au proprietati antiseptice,avand o actiune microbicida,care variaza de la un ulei la altul.Pe langa aceasta actiune unele uleiuri mai sunt inzestrate si cu alte activitati farmacologice