"Omul modern a pus cunoasterea sa dincolo de el. Asupra lumii, care il contine si din care el nu este decat o parte infima si efemera, omul, in ultimul secol, a intreprins o imensa actitate de transformari artificiale carora el nu le prevede nici limitele, nici consecintele" spunea Paul Valery.
Frumoasa si tenacea batalie a omului, pentru sanatate, din ultimul secol a dus la rezultate uimitoare, dar si la consecinte secundare care descumpanesc. Spre a intelege mai bine remarcabilele succese ale medicinei, in domeniul marilor epidemii, care pana de curand decimau lumea vom da doua exemple edificatoare: ciuma bubonica si variola. Flageluri infricosatoare, acestea au distrus comunitati intregi si au ramas si astazi adevarate stihii care sunt puncte de referinta istorice.
Exemplele sunt cutremuratoare:
- in 1346 incepe un val de epidemie de ciuma in Europa si care se va termina peste 7 ani, istoriografia medicala inregistrand-o ca "ciuma lui Justinian".Se considera ca au murit, numai in Europa, in jur de 25 milioane de oameni, reprezentand circa un sfert din populatia de atunci a batranului continent.
- incepand din 1346, ciuma dene o boala cronica in Europa, prelungindu-si existenta pe tot parcursul Evului Mediu si al epocii moderne, pana nu de mult.In secolul al XVI-lea vor muri de ciuma 60.000 de locuitori ai orasului Milano, dintr-o populatie de circa 250.000. intre anii 1596-l602, un val epidemic pe o arie limitata din nordul Spaniei a ucis circa 500.000 de oameni.

Indicele de mortalitate al ciumei variaza intre 30-90%.

Din aceasta cauza, pana in zilele noastre ciuma a ramas un terifiant cosmar si chiar daca astazi medicina moderna a inns-o, ea s-a pastrat in metafore. Astfel istoriograful William H.Mc.Neill a scris lucrarea "Temps de la peste" (Timpul ciumei), celebrul scriitor si eseist Albert Camus a creat romanul "La peste" (Ciuma), iar in istoria noastra se vorbeste de "Ciuma din timpul lui Caragea". Un alt modul captivant este variola. Nu de mult, O.M.S. a declarat oficial eradicarea acestui flagel care a terorizat lumea milenii de-a randul.
Variola era atat de temuta pentru ca ucidea, in general, o persoana din patru si tot aceasta boala, la trei persoane din patru, lasa urme definitive, invalidante, concretizate fie prin orbire fie si alte sechele. Ultimul bolnav de variola, tanarul Merka din Somalia de Sud a ramas in istorie ca un punct de reper, iar in 1981 O.M.S a declarat oficial ca variola a fost eradicata. Imensul efort facut de medicina pentru a eradica epidemii care au depopulat tinuturi intregi s-a realizat printr-o medicamentase specifica si prin vaccinuri puternice. Statisticile confirma prin cifre exacte faptul ca, in ultimi le 4 decenii, medicina a facut mai multe progrese decat in 40 de secole.
Este suficient sa aratam ce flageluri grave cum ar fi: ciuma, holera, variola, tuberculoza, febra tifoida, meningita, difteria, scarlatina etc. care secerau cu decenii in urma, au putut fi innse de antibiotice si de alte medicamente.
Astazi, arsenalul terapeutic depaseste 200.000 de produse farmaceutice. in mod cert, prelungirea etii omului, marile progrese inregistrate in lupta impotriva unor boli, nu ar fi posibile fara ulilizarea acestei uriase game de medicamente puse la dispozitie de industria chimico-farmaceutica. in timp, medicamentele de sinteza si-au dezvaluit si o serie de laturi negative, constand in reactii secundare de o marevarietate cum ar fi: imbolnarea unor organe, intoxicatii si chiar moartea pacientilor. Statisticile sunt impresionante iar parcurgerea lor -absolut sugestiva: chiar in tratamentele aplicate in spital, sub supraveghere medicala, 28% dintre pacienti prezinta reactii adverse medicamentoase. Se semnaleaza de pilda ca in Anglia -aproape 2 milioane de cetateni sufera de o boala indusa medicamentos, iar media anuala a deceselor produse de medicamente este de 10.000, cifra cu mult mai mare decat cele provocate de accidentele rutiere.
Un cunoscut medic american de origine romana, George Dunea, de la Cook County Hospital din Chicago, statul Illinois, SUA (citat de Arcadie Percek in lucrarea "Terapeutica naturista"), publica in resta "British Medical Journal" urmatoarele date cu caracter statistic extrem de relevante:
- 1% din totalul internarilor in spital se datoresc reactiilor secundare ale medicamentelor;
- 8% din totalul preparatelor medicamentoase au efecte
adverse;
- 15-40% din pacientii spitalizati sufera de pe urma

efectelor secundare ale medicamentelor;

- cel putin 30.000 de persoane mor anual din cauza medicamentelor prescrise de medici.
Din cele de mai sus rezulta ca medicamentul poate fi un prieten sau un inamic al omului.Inca din 1973, profesorul A. Paunescu-Raducanu spunea in sectiunea sa "Probleme vechi si noi de terapeutica medicala": "Trebuie luptat cu tendinta excesiva de drogare a indidului modern ".Cercetari le ultimilor ani au descoperit ca medicamentele produse prin sinteze chimice creaza reactii alergice,de la forme minore la forme severe, punand in pericol ata pacientilor.
Studiile au demonstrat ca orice medicament "de sinteza" sau cu structura chimica necunoscuta pentru organismul uman poate declansa reactii de hipersensibilitate si deci de respingere, in aceste conditii trebuie pus in balanta efectele negative si cele pozitive ale medicamentului de sinteza, si dupa lungi experimente si controale severe sa poata intra in fabricatie industriala si utilizat curent in terapeutica medicala. Statisticile demonstreaza totusi ca medicametele cele mai mult folosite, cu sau fara indicatie de specialitate, in ultimele doua decenii, antibioticele si antiinflamatoriile, se situeaza pe primul loc in printa reactiilor alergice medicamentoase.
Numeroase studii si cercetari stiintifice au scos la iveala cateva elemente deosebit de importante pentru pastrarea si repararea sanatatii umane:
- utilizarea unor medicamente produse din te, legume si fructe cat si a unor remedii traditionale este acceptata cu mult mai mare usurinta de catre organismul uman, fata de medicamentele de sinteza. Prin structura lor chimica apropiata de cea a organismelor din Natura, aceste elemente de terapeutica naturista nu produc reactii alergice si sunt deosebit de eficiente.
Nu surprinde deci, de ce medicina traditionala bazata pe extracte din te, pe bai de aer, apa, soare, masaj, acupunctura etc. este fara rival si astazi.
Ren in actualitate ideile marelui doctor Hipocrate care cu 25 de secole in urma, increzatot in fortele proprii ale organismului uman afirma ca.-P'Natura este cel mai bun medic si numai prin faptul ca ajutam eforturile ei, mai obtinem oarecare succese". Merita citat si Oliver Wendel, care in urma cu un secol, afirma, mai in gluma, mai in serios ca: "daca am arunca intreaga materia medica, asadar, toate medicamentele chimice de care dispunem, in strafundurile oceanelor, am face un mare bine speciei umane, iar rau numai pestilor".

Se pune intrebarea fireasca: "Ce este de facut?"

Unii vor raspude simplu: Sa ne intoarcem la Hipocrate.
Este oare posibil sa facem acest lucru la sfarsitul secolului al XX-lea, in prag de mileniul al treilea?
Consideram ca trebuie mers inainte in sensul progresului tehnic, dar cu gandul si cu fapta nu trebuie sa-l uitam pe marele Hipocrate. Din cele aratate mai sus, se intelege ca medicina naturista renaste, ca practicile traditionale de tratament intra in primul al preocuparilor medicale pentru sanatate. Reabilitarea medicinei naturiste si a mijloacelor ei terapeutice o pledam cu toata hotararea in aceasta lucrare, excomunicand medicamentatia de sinteza din arsenalul medical. Profesorul dr.Jean-Marie Pelt de la catedra de biologie si farmacologie de la Universitatea din Metz (Franta) vorbind despre poluarea medicamentoasa, arata ca acesta este un adevarat flagel cu care se confrunta societatea moderna.
Consumul din ce in ce mai mare de substante tonice sau fortifiante, tranchilizante, psihotrope etc, la care omul contemporan apeleaza cu usurinta, ca "sa se simta bine" (substante euforice), motiv pentru care astfel de produse au fost denumite medicamente de comoditate sau de confort psihic, creaza un nou tip de poluare, mult mai periculoasa decat cea a mediului inconjurator, caci aceasta ataca direct fiinta umana, o dezechilibreaza, ii strica armonia si ii distruge talitatea. Trebuie aratat ca medicamentele naturale si cele de sinteza nu se exclud, ci se completeaza, dar trebuie apelat la ingredienti de sinteza doar atunci cand nu exista remedii traditionale. Ba mai mult, prin ata pe care o duce omul, prin alimetatie, tratamente si prin exercitii fizice specifice trebuie sa apeleze la punerea in valoare a fortelor naturale ce exista in el si sa se sprijine pe ce se gaseste in Natura. Medicina de astazi si doctorul modern trebuiesc sa se indeparteze de spiritul pur prescriptionist, sa nu mai apeleze numai la medicament si sa revalorifice fortele Naturii, ale organismului si ale mediului. Numai astfel terapeutica moderna aplicand si valorificand succesele medicinii cu fata la Natura va deveni o terapie integrala, a omului total. in acest sens se integreaza si lucrarea noastra, care considera absolut necesar a reconsidera si a aplica stiintific: fitoterapia, homeopatia.acupunctura si diverse metode de reflexoterapie.
Este demn a repeta aici un aforism al anticului Democrit: "Oamenii solicita in rugaciunile lor sanatate de la zei, fara a sti ca au mijloacele apararii ei, in propriile maini".In aceasta lucrare, autorul incearca sa puna la indemana cititorului cunostinte si tratamente utile, care aplicate cu stiinta, incredere si rabdare, vor da sanatate si talitate organismelor slabite de boala.